220 matches
-
manufacturieră la cea a serviciilor ori la cea a economiei cunoașterii sau exagerat pesimist, "artefact analitic" ori "mit" scos din cutia istoriei. Ceea ce credem că particularizează totuși globalizarea contemporană de celelalte tipuri istoric anterioare este dimensiunea și profunzimea interrelaționării și intercondiționării la nivel mondial. Globalizarea, așa cum am cunoscut-o până acum, este în anumite privințe nu numai nouă, ci și revoluționară. Procesul a atins asemenea parametri de dezvoltare, încât este imposibil ca statele și comunitățile să construiască orice tip de "viziuni
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de vedere multiple avansate de analiștii disciplinelor filozofice, economice, sociologice, etice, manageriale etc. despre acest subiect, am putea identifica trei mari curente, sintetizate sub denumirea: teoria cerere-oferă, teoria proceselor evoluționiste, teoria social-constructivistă. Teoreticienii cerere-ofertă apreciază că există o relație de intercondiționare între inovația tehnologică, care "împinge", și piață, care "trage". Cu cât piața achiziționează mai mult și mai repede, cu atât "împinge" cercetarea mai sus și mai în adîncime pentru a inova alternative la cerere. Teoriile proceselor evoluționiste (deterministe, social fenomenologice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip și Kemp, Robinson) analizează tehnologia din punct de vedere utilitarist, funcționalist și neutral. Oricum, substantiviștii și instrumentaliștii sunt convinși că de înțelegerea raportului știință/tehnologie și societate, precum și a modului lor de intercondiționare depinde soluționarea problemelor legate de sistemele de producție și consum care, în ultimă instanță, sunt responsabile pentru sustenabilitatea lumii. 5.2.1. Sustenabilitatea cunoașterii și artefactelor Companiile din SUA sunt lideri în inovație, parțial deoarece noi avem o societate deschisă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a funcțiilor puterii (care rămâne unitară, ca și suveranitatea din care rezultă) și pentru principiul supremației legislativului, înscrise în numeroase titluri și articole: articolul 2, privind indivizibilitatea suveranității naționale și unicitatea titularului ei (poporul); Titlul III, referitor la delimitarea și intercondiționarea funcțiilor puterii între diversele autorități publice (Parlamentul, Președintele și Guvernul numindu-se "autorități publice", la fel ca administrația publică centrală și locală sau ca autoritatea judecătorească); articolele 84 și 95, referitoare la posibilitatea Parlamentului de a-l suspenda din funcție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
metode practicate în învățămîntul tradițional, acordă prioritate tehnicilor euristice, celor operaționale îmbinate cu elemente de programare. Se militează pentru o metodologie complexă și combinatorie care să cuprindă un registru larg și variat de metode, procedee și mijloace de învățare, în intercondiționare și complementaritate continuă. Raportarea insistentă și necesară a sistemului de învățămînt la celelalte componente ale sistemului social global a condus la dezvoltarea cercetărilor consacrate evaluării eficienței sociale, economice sau psihopedagogice a activităților desfășurate în contextele pedagogice instituționalizate. În acest sens
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
întărirea unor identități regionale, [...] determină fragmentarea spațiului economic național.” Se pun întrebările: care sunt variabilele economice care exprimă cel mai bine dezvoltarea în plan regional și care sunt consecințele asupra acestei dezvoltări, pe termen mediu și lung, având în vedere intercondiționările teritoriale create în diversitatea tipurilor de factori de influență care vizează aceste variabile? Nivelul de dezvoltare se măsoară prin calitatea vieții oamenilor care se definește nu doar prin aspectele economice, ci și prin cele socio-culturale bazate pe relațiile dintre oameni
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
unei structuri dimensionale. Acesta pentru că firea umană integrează mai multe subvariante, cărora le sunt caracteristice nivele diferite de reprezentare a substanțelor respective. Nu există deci tipuri pure, ci doar intermediare. Pe acest teren s-au dezvoltat ulterior complexele raporturi și intercondiționări dintre trăsăturile și tipurile personologice, dintr-o perspectivă dimensională, dar și categorială în psihologie și psihopatologie. Termenul „tip”, derivat din typus (Abbagnano, 1961Ă, citat de Berrios (1996Ă, însemna inițial „semn” sau „impresie”, fiind definit de Platon ca un model sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Datorită acestei particularități, individul respectiv suferă, reprezentând o sursă de suferință și pentru cei din jur. Cu vârsta, intensitatea componentului dizarmonic se poate diminua. Distincția dintre tulburările de personalitate și alte tulburări psihopatologice rămâne încă oarecum arbitrară, având în vedere intercondiționările etiologice și patoplastice reciproce. Faptul este susținut și de dispariția ciclotimiei și a personalității patologice afective din DSM-II și ICD-9, entități personologice din spectrul bolilor afective. O situație contrară au avut-o tulburările de personalitate interși postprocesuale și sindromul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o dinamică particulară ce integrează principalele repere demografice și biografice alături de stările comorbide. Abordarea terapeutică a tulburărilor personalității a devenit un obiectiv major al psihiatriei clinice corespunzător introducerii în 1970 în DSM-III a celor două axe diagnostice și recunoașterii importanței intercondiționărilor reciproce dintre diversitatea tulburărilor psihopatologice și structurările dizarmonice ale personalității. Așa după cum susțin SHEA (1990Ă, VAN VELZEN, EMMELKAMD (1996Ă și DREESEN (1997Ă, intervențiile psihoterapeutice în cazul depresiilor, fobiilor sociale și tulburărilor instinctului alimentar respectiv atacurilor de panică, agorafobiei și bolii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
caracteristicile biologice și psihice ale indivizilor, drogurile, alcoolismul. La nivelul societății s-au urmărit impactul șomajului, al recesiunii sau creșterii economice. Concluziile anchetei au arătat că între cele două niveluri nu se poate vorbi de condiționări directe, ci mai degrabă, intercondiționarea apare în cazul în care se analizează mobilitatea geografică, socială și violența. Explicația derivă din faptul că violența are la bază „un faliment la funcției de socializare” pe lângă nesiguranța caracteristicilor societății la momentul respectiv. Cercetarea mai subliniază un aspect important
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au fost intens încurajate, procedee în care birocrația a excelat. Un exemplu de dată recentă, din păcate, ilustrează reminiscențele acestei atemporalități în gândirea istorică românească în chiar rândurile Academiei Române: „Teritoriul unei națiuni reprezintă suportul unui întreg sistem de relații de intercondiționare, care se răsfrâng în activitățile umane, în desfășurarea evolutivă a vieții”. „Teritoriul națiunii, scena pe care se dsfășoară, etapă cu etapă, istoria unui popor, poate reprezenta un cadru prielnic [...], ori poate fi puțin darnic, sărăcăcios, uneori chiar ostil și atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
negării constrângerilor.(...). Samuelson compară această relație cu cea a efectului pe care îl au asupra unui proces de producție cu două intrări modificările cantităților de produse și ale prețurilor lor"187. În cursul dezbaterii, savantul român pune în evidență dubla intercondiționare între fizică și economie, în sensul că plecând de la legile fizicii putem ajunge la cele din economie, dar și invers. Nu putem încheia discuția despre acumulare fără a pune în evidență părerea lui Georges Bataille care consideră excedentul drept cauza
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de generale, încât să fiu sigur că n-am omis nimic"288 . Descartes anticipează filosofia prezentă despre lume și lumea economică, ce presupune gândirea sa ca un tot unitar, alcătuit dintr-o mulțime infinită de elemente în continuă mișcare și intercondiționare. Lumea lui Descartes este o lume logică și predictibilă, pentru că în esențele sale omul este o ființă logică și predictibilă, înzestrată cu rațiune, sau cu capacitatea de a distinge binele de rău și de a se bate pentru impunerea binelui
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
legată de intensitatea expansiunii monetare, sau care este cantitatea de monedă pe care o putem pune în piață astfel încât să nu obținem inflație și dezechilibru economic? Este o întrebare legitimă, după ce am stabilit că banii și economiile se află în intercondiționare. Economiile mari și dinamice au nevoie de cantități de monedă mari, iar economiile statice nu au nevoie de monedă în plus. Supra-monetizarea, dar și sub-monetizarea economiei sunt cele două extreme care trebuie evitate. Știm că banii interacționează pozitiv sau negativ
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Claude Lévi-Strauss ne ajută să înțelegem 102 acest mecanism de cooperare între rase și civilizații, folosit până acum de către omul occidental în favoarea civilizației noastre. Înainte de orice dezbatere trebuie să clarificăm conținutul noțiunilor de cultură și civilizație, precum și mecanismul specific de intercondiționare. Deși există și alte păreri, vom spune că înțelegem prin cultură totalitatea acumulărilor de ordin spiritual de care dispune o populație la un moment dat, iar prin civilizație totalitatea acumulărilor de ordin material de care dispune aceiași populație la același
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din domeniul în care se transpune invenția, cu condiția ca cele două domenii să nu fie apropiate; ... e) constă în combinarea elementelor cunoscute din stadiul tehnicii, astfel încît rezultă o legatura organică funcțională, o influențare reciprocă, o interacțiune sau o intercondiționare și aceasta conduce la obținerea unui efect global pozitiv; ... f) invenția are ca obiect un procedeu analog care realizează un efect tehnic nou sau prin acest procedeu se obține o substanță cu calități noi, neașteptate sau superioare ori dacă materiile
REGULAMENT din 27 martie 1992 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161072_a_162401]
-
instalațiile radiologice cu generatoare de radiații X, pentru a se asigura că: a) nu există deteriorări ale echipamentului; ... b) cablurile nu sunt secționate, răsucite, iar cuplajele nu sunt crăpate; ... c) sistemul de răcire este în stare de funcționare; ... d) toate intercondiționările sunt funcționale; ... e) semnele de avertizare sunt lizibile; ... f) toate sistemele de avertizare funcționează; ... g) dispozitivele de fixare sunt sigure, iar cuplajele prin înfiletare sunt fără deteriorări; ... h) au fost efectuate toate celelalte verificări recomandate de producător în instrucțiunile de
NORME din 2 octombrie 2003 de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154221_a_155550]
-
la pământ; ... b) curățarea/înlocuirea filtrelor circuitului de răcire; ... c) verificarea petei focale; ... d) verificarea debitului radiației de fugă; ... e) verificarea stării cablurilor. Acestea nu trebuie să prezinte crăpături sau porțiuni destrămate ori fără izolație electrică; ... f) verificarea circuitelor de intercondiționare și a stării întrerupătoarelor de urgență; ... g) verificarea detectorilor de radiații montați în incinta de expunere; ... h) verificarea sistemelor de avertizare instalate în incinta de expunere; i) alte verificări și operații de întreținere recomandate de producător în instrucțiunile de întreținere
NORME din 2 octombrie 2003 de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154221_a_155550]
-
de radiație directă sau împrăștiată. ... Articolul 90 Incintele în care sunt utilizate instalații radiologice pentru care debitul dozei este mai mare de 2 mSv/min la 1 m trebuie să fie dotate suplimentar cu următoarele sisteme de securitate radiologică: a) intercondiționări care să excludă posibilitatea executării expunerilor cu ușa incintei deschisă și care să întrerupă expunerea atunci când se deschide ușa. Aceste intercondiționări trebuie realizate astfel încât prin simpla închidere a ușii să nu se declanșeze expunerea; ... b) întrerupătoare sau alte sisteme de
NORME din 2 octombrie 2003 de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154221_a_155550]
-
de 2 mSv/min la 1 m trebuie să fie dotate suplimentar cu următoarele sisteme de securitate radiologică: a) intercondiționări care să excludă posibilitatea executării expunerilor cu ușa incintei deschisă și care să întrerupă expunerea atunci când se deschide ușa. Aceste intercondiționări trebuie realizate astfel încât prin simpla închidere a ușii să nu se declanșeze expunerea; ... b) întrerupătoare sau alte sisteme de oprire în caz de urgență, prin care expunerea să poată fi oprită în cazul prezenței accidentale a unei persoane în interiorul incintei
NORME din 2 octombrie 2003 de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154221_a_155550]
-
cablurile de ghidaj. ... Pentru instalații cu generatoare de radiații X: a) defectarea sistemului de control al timpului de expunere; ... b) alimentarea accidentală cu înaltă tensiune a tubului radiogen; ... c) neglijența operatorului privind oprirea expunerii controlate manual; ... d) defectarea sistemului de intercondiționare, avertizare, de securitate sau scoaterea deliberată din funcțiune a acestora; ... e) scurgerea de ulei din instalație; ... f) defectarea instalației sau deteriorarea ecranării. ... Planul de intervenție Articolul 126 (1) Pentru realizarea planului de intervenție trebuie consultat un expert în protecție radiologică
NORME din 2 octombrie 2003 de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154221_a_155550]
-
măsurate depășesc valorile maxime admise; ... b) criteriile folosite pentru clasificarea zonelor; ... c) mijloacele prin care se asigură monitorizarea individuală a persoanelor expuse profesional; ... d) marcarea zonelor pe schițele prezentate; ... e) controlul accesului în zona supravegheată și în zona controlată și intercondiționările. ... IV.3. Programul de măsuri pentru asigurarea calității în desfășurarea practicii Se vor prezenta: a) manualul de management al calității, conform prevederilor normelor specifice; ... b) programul de revizuire a procedurilor și de control al reviziilor procedurilor; ... c) procedura privind asigurarea
NORME din 2 octombrie 2003 de radioprotecţie operaţională privind desfăşurarea practicii de control nedistructiv cu radiaţii ionizante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154221_a_155550]
-
activităților care se desfășoară în spațiile vecine laboratorului de radiologie, aflate pe palierul laboratorului, cât și pe palierul de deasupra și de dedesubt. ... 2. Anexați planul laboratorului de radiologie indicând: destinația fiecărei camere, grosimile tuturor ecranelor (pereți, uși, ferestre etc), intercondiționări, avertizări, sistemele de ventilație și încălzire, alimentarea cu apă, canalizare, iluminare etc. 3. Schițele, planurile sau partiurile de arhitectură trebuie să fie cotate, la scară, lizibile, să indice toate elementele necesare dispunerii instalațiilor radiologice și a ecranelor de protecție, să
NORME din 16 octombrie 2003 de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154792_a_156121]
-
natură fiscală, în scopul favorizării dezvoltării economice prin atragerea de investiții de capital străin sau autohton. 14. Zona de influență - teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizata*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185166_a_186495]
-
natură fiscală, în scopul favorizării dezvoltării economice prin atragerea de investiții de capital străin sau autohton. 14. Zona de influență - teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizata*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185167_a_186496]