324 matches
-
armelor. Dar alianța e fragilă, căci, totuși, mai toți irakienii sunt împotriva prezenței americane. În absența unei puteri centrale la Bagdad, recunoscute de toată lumea, americanii au separat cu peste 100000 de blocuri de beton cartierele orașului pentru a opri luptele interconfesionale. Iată cum zidul Berlinului, imitat de evrei în Cisiordania, face în continuare prozeliți... Nici una dintre cele trei comunități etnico-religioase (șiită, sunnită, kurdă) ale țării nu este omogenă, iar guvernul central controlează doar "zona verde" din centrul Bagdadului, cu ajutorul americanilor. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
1983. Biberi, Ion. Eseuri literare, filosofice și artistice. București: Ed. Cartea Românească, 1982. Biblia sau Sfânta Scriptură. Tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod. Societatea Biblică Interconfesională din România, 1994. Bogdan, Dan. Pe urmele lui Ion Ghica. București: Ed. Sport-Turism, 1987. Blecher, M. Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență. Ediție îngrijită, tabel cronologic și referințe critice de Constantin M. Popa și Nicolae
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pus umărul la mediatizarea unui impresionant calendar de evenimente misionare, caritative, artistice, de ctitorire de edificii bisericești și monahale, de reinstaurare a cultului Sfântului Andrei, de reintroducere a pelerinajelor și a cultului moaștelor, de menținere a spiritului ecumenic prin dialogul interconfesional etc. Au fost semințele unei ucenicii prețioase, care rodesc astăzi în paginile acestei interesante cărți, contribuție binevenită la explorarea și evaluarea unui domeniu important al mass-media din România, încă niciodată abordat din această dublă perspectivă, a teologului și a specialistului
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
articolul "Un preot ortodox asigură casă și masă bătrânilor și copiilor abandonați"87, în care se arată faptul că părintele Milea din Buzău învie dimensiunea socială a Ortodoxiei. Articolele sub forma discursului religios de prezentare îmbină deseori aspecte istorice și interconfesionale. Un astfel de articol este cel care anunță retragerea Patriarhului Teoctist. El prezintă un fapt care va fi încadrat drept istoric, însă sub aspectul discursiv al momentului respectiv este un discurs religios de prezentare: Patriarhul Teoctist s-a retras "Ieri
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
diplomație căreia îi datorăm astăzi existența instituțională a BOR și evoluția unui discurs care a fost apărat și menținut în perioada totalitară. Acest gen de articole pot fi urmărite pentru a puncta evoluția istorică în care sunt incluse și relațiile interconfesionale, precum și modul cum au funcționat sau nu, relațiile între diferitele biserici. "Biserica Ortodoxă se retrage din Consiliul Mondial"89 este titlul unui articol din mai 1998. Dacă titlul este o consecință, cauza se vede în interiorul articolului: Motivul admiterea femeilor pastor
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
New Haven, London: Yale UP, 2001. ---, ed. William Blake: The Critical Heritage. London, Boston: Routledge and Kegan Paul, 1975. Berlin, Isaiah. The Roots of Romanticism. 1999. Ed. Henry Hardy. Princeton, N.J.: Princeton UP, 2001. Biblia sau Sfântă Scriptură. Societatea Biblică Interconfesionala din România, 1994. Birenbaum, Harvey. Between Blake and Nietzsche: The Reality of Culture. Lewisburg: Bucknell UP; London, Toronto: Associated UP, 1992. Blake, William. Blake's Poetry and Designs. Ed. Mary Lynn Johnson și John E. Grant. New York, London: Norton, 1979
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ei cea mai slabă, respectiv chipul ecumenismului, în varianta puternică menită a exclude orice diferențiere între sistemele religioase potrivit unor criterii care ar conduce la discriminări etnice, politice, religioase sau de orice altă natură. Această înțelegere a dialogului interreligios (și interconfesional) va avea ca miză recunoașterea valorii intrinseci a fiecărui sistem religios și va propovădui libertatea de exprimare religioasă, punând accent pe conviețuirea religiilor prin (și pentru) evitarea conflictelor. Comunicarea însă nu este una reală, iar ceea ce propune, programatic, ecumenismul sunt
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
pacea religiilor“. Mai exact, mă refer la sistemele de educație care, în țările ex-comuniste, au făcut mai întâi posibilă diversitatea programelor de învățământ confesional (de regulă, teologic) sub semnul toleranței religioase, pas urmat timid de dezvoltarea, deocamdată precară, a programelor interconfesionale sau neconfesionale de studiu al religiilor (am în vedere, de exemplu, programe de licență sau de masterat în studii religioase organizate în mediul universitar laic, neconfesional). Deschiderea spre programe care fac posibil saltul către desprinderea de „disciplinaritate“ și de studiul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
deplină, înainte de aceasta epocă nu există decât creștere prin deosebite mijloace, din cari religia e cel mai puternic. Partea pur dogmatică a religiei se pierde cu vremea, dar sâmburul ei moral rămâne și formează tăria caracterului. Institutele noastre de educație - interconfesionale - produc pehlivanii și papugii cari de la 15-16 ani încep a aspira la funcțiile statului, împlu - priveliște grețoasă - localele obscene de petrecere și ne inspiră de pe acum dezgust și o mare neliniște în privirea viitorului României. Dar dovada cea mai limpede
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
școalele confesionale din Austro-Ungaria, singurele institute vrednice de toată lauda, care disciplinează în mod riguros caracterul populațiunilor române de acolo. O altă dovadă sânt școalele catolice din București, vizitate de copii români, ba de evrei chiar. Și de ce? Pentru că școalele interconfesionale corup. C-un cuvânt școalele elementare sânt institute de educație, iar mijloacele sânt cunoștințe fie practice, fie religioase. Îndealmintrelea "Romînul" greșește rău citând în această privire pe Luther ca autoritate. În realitate obscurantismul introdus în Germania prin reformați a fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în locul multiculturalului; 5)autenticitatea ca trăire a adevărului în viață; 6)trecerea de la domnia faptelor logice la adevărul spiritual; 7)paradoxalul în locul doxei (ortodoxei); 8)metanoia în locul paranoiei. Fiind dialog generalizat, transmodernismul începe cu "dialogul global între credințe". Mișcarea mondială interconfesională devine speranța erei transmoderne. Deja am vorbit despre modelul de personalitate transmodernă a fostului Papă Ioan Paul al II-lea. De altfel, și ortodoxia românească este angrenată în dialogul interconfesional, avându-l printre primii protagoniști pe mitropolitul Antonie Plămădeală, care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
generalizat, transmodernismul începe cu "dialogul global între credințe". Mișcarea mondială interconfesională devine speranța erei transmoderne. Deja am vorbit despre modelul de personalitate transmodernă a fostului Papă Ioan Paul al II-lea. De altfel, și ortodoxia românească este angrenată în dialogul interconfesional, avându-l printre primii protagoniști pe mitropolitul Antonie Plămădeală, care încă din anii '60, aflat la studii în Anglia, și-a susținut teza de doctorat chiar cu tema apropierii ecumenice între bisericile creștine 261. Au urmat istoricile deschideri, de după 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
renunțarea la identitate, ci sporirea acesteia ca eternă reîntoarcere, mereu nouă și mereu veche, conform adevărului că "acei care își vor regăsi viața trebuie să o piardă" mai întâi, după modelul jertfei iisusiace. În Statele Unite, un promotor al dialogului transmodernist, interconfesional este teologul Alan Watts, care a recurs la "experiențe" ale eliberării de îngrădirile strict confesionale (într-un sens opus restricțiilor epistemologice ale lui J. J. Fanella), redimensionând tradițiile, recuperând filosofia perenă abandonată de postmoderniști și toate formele culturii. Astfel, dialogul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
teologul Alan Watts, care a recurs la "experiențe" ale eliberării de îngrădirile strict confesionale (într-un sens opus restricțiilor epistemologice ale lui J. J. Fanella), redimensionând tradițiile, recuperând filosofia perenă abandonată de postmoderniști și toate formele culturii. Astfel, dialogul global interconfesional poate deveni și dialog intercultural global, ceea ce nu se produce fără reacțiile, uneori violente, ale celor închiși în mentalitatea modernistă, chiar în interiorul bisericilor. Transmoderniștii americani invocă profeția lui W. Blacke: "Războiul săbiilor a dispărut acum, religiile învăluite în întuneric au
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
se rezumă cu claritate Întreaga situație, din punctul de vedere al militantismului irlandez: Irlanda suferă de sute de ani, de pe urma oprimării și a urii naționale a englezilor. Aceste resentimente se concretizează Într-o discriminare efectivă mai Întâi la nivelul relațiilor interconfesionale, apoi În plan politic, prin restrângerea drepturilor electorale ale irlandezilor, precum și În sfera socială, prin inechitatea relațiilor agrare. Chintesența răului este reprezentată de uniunea Irlandei cu Anglia. În fața mișcării politice irlandeze cabinetul tory urmărește să Închidă toate canalele constituționale, aducând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
treilea impuls a venit din partea Reformei, mai puțin însă motivat de teologie ci de necesitatea practică de a apăra noua credință în fața monarhilor ancorați în vechea tradiție religioasă. Astfel s-au născut ideile despre rezistență și despre suveranitatea poporului. Conflictele interconfesionale și crizele sociale au luat însă asemenea proporții încât puternicul stat s-a dovedit a fi singura scăpare. Iluminismul secolului XVIII a provocat mai apoi intensificarea unor noi impulsuri. Politica avea în continuare justificări meta-politice, criteriile natură și rațiune nu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ediției / 9 Introducere / 11 Partea I: ECCLESIA ȘI PROVOCĂRILE VREMII Regența Patriarhală / 21 Problema Pascală (1928-1929) / 39 Biserica și politica / 61 Învățământul religios / 91 Logos ortodox / 103 Partea a II-a: CONFESIONAL ȘI NAȚIONAL Biserică, Tradiție și națiune / 121 Abordarea interconfesională / 133 Arheologia confesională / 141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV-a: BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
-se împotriva legii lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia imaginii până la chestiuni de strictă actualitate religioasă: menirea episcopatului și reîmprospătarea predicii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lor esențiale în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism, Greco-Catolicism și Protestantism, constituie o temă predilectă a dezbaterii intelectuale interbelice, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă a elitei era efectiv interesată de valorizarea tradiției religioase răsăritene, ca
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a categoriilor geografice și a metodelor specifice de cercetare, promotorul unei pedagogii tradiționale, în spiritul unei discipline scolastice riguroase, dominată de profunde convingeri religioase, director al revistei Convorbiri Literare (1907-1923), este una dintre figurile elitei intelectuale interbelice preocupate de problematica interconfesională, îndeosebi de raporturile Ortodoxiei cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
este socotit "un incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic - aproape păduratic - al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic interconfesional, Simion Mehedinți conturează profilul singular al creștinismului românesc care nu se subordonează altor variante ale creștinismului, păstrându-și propria identitate religioasă, și prin aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceasta, culturală și națională. Ce-i drept, situația este valabilă până la sfârșitul perioadei interbelice, perioada comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor Crainic și a "Gândirii" și cea din jurul lui Nae Ionescu și a ziarului "Cuvântul". Deosebirea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și, în special, de trăire a problemelor, precum și de responsabilitate personală în fața acestora, într-un cuvânt de spiritualitate, deosebiri destul de adânci spre a nu justifica, în nici un caz, confuzia"2. Dacă în textul precedent ne-am focalizat atenția asupra abordării interconfesionale din perspectiva direcției spirituale a "Gândirii", printr-unul din reprezentanții săi, Simion Mehedinți, în textul de față ne vom axa asupra celei de-a doua direcții spirituale, cea de la "Cuvântul" întrupată de unul dintre reprezentanții săi, Mircea Vulcănescu. Mircea Vulcănescu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
axa asupra celei de-a doua direcții spirituale, cea de la "Cuvântul" întrupată de unul dintre reprezentanții săi, Mircea Vulcănescu. Mircea Vulcănescu pornește în demersul său analitic de la o conferință a lui Berdiaev, susținută la Paris, într-un cerc de studii interconfesionale 3, conferință pe care filosoful român a audiat-o. Exista o regulă - care, din nefericire, persistă - referitoare la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]