763 matches
-
dobândi prin învățare. Figura 11. Interdisciplinaritatea centrifugă O altă distincție are la bază, drept criteriu de diferențiere, scopul integrării de tip interdisciplinar și domeniul în care se manifestă această integrare. Din acest punct de vedere, se poate diferenția între: a) interdisciplinaritate științifică, ce trimite mai ales la cercetarea interdisciplinară, situată „între” disciplinele științifice, în încercarea de a valorifica interacțiunile dintre acestea, pentru a acoperi, așa cum arătau Dogan și Pahre, „petele albe” de pe harta cunoașterii. Avansul în cercetarea științifică, în producerea cunoașterii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
la cercetarea interdisciplinară, situată „între” disciplinele științifice, în încercarea de a valorifica interacțiunile dintre acestea, pentru a acoperi, așa cum arătau Dogan și Pahre, „petele albe” de pe harta cunoașterii. Avansul în cercetarea științifică, în producerea cunoașterii conduce la acest tip de interdisciplinaritate; b) interdisciplinaritatea pedagogică, cu trimitere la învățare, la modul în care aceasta este proiectată și derulată. Organizarea activităților de învățare în jurul unor competențe integrate/transversale mobilizează resursele oferite de disciplinele școlare, dar rezultatul final trece dincolo de oricare dintre aceste discipline
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
interdisciplinară, situată „între” disciplinele științifice, în încercarea de a valorifica interacțiunile dintre acestea, pentru a acoperi, așa cum arătau Dogan și Pahre, „petele albe” de pe harta cunoașterii. Avansul în cercetarea științifică, în producerea cunoașterii conduce la acest tip de interdisciplinaritate; b) interdisciplinaritatea pedagogică, cu trimitere la învățare, la modul în care aceasta este proiectată și derulată. Organizarea activităților de învățare în jurul unor competențe integrate/transversale mobilizează resursele oferite de disciplinele școlare, dar rezultatul final trece dincolo de oricare dintre aceste discipline. Nu există
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
integrate/transversale mobilizează resursele oferite de disciplinele școlare, dar rezultatul final trece dincolo de oricare dintre aceste discipline. Nu există o disciplină dominantă, ci doar o realitate socioculturală complexă, care nu poate fi cunoscută deplin decât printr-o abordare holistă; c) interdisciplinaritatea instrumentală nu se revendică direct nici din nevoile cercetării științifice, nici din rațiuni pedagogice legate de învățare. Ea are un suport strict pragmatic, legat de necesitatea rezolvării unor probleme concrete ce apar la nivel social. Face apel la cunoștințele și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nivel social. Face apel la cunoștințele și competențele direct aplicabile într-un anumit context pentru a rezolva o problemă dată. Importante sunt problema, soluția optimă care trebuie produsă, nu disciplinele ce furnizează elementele necesare respectivei soluții. Pentru a clarifica suplimentar interdisciplinaritatea pedagogică, cea care ne interesează în mod deosebit, putem remarca faptul că, în aplicarea abordării interdisciplinare în educație, putem avea două niveluri, în funcție de locul unde se produc procesele de integrare: a) interdisciplinaritatea structurală: procesele de integrare au loc la nivelul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
elementele necesare respectivei soluții. Pentru a clarifica suplimentar interdisciplinaritatea pedagogică, cea care ne interesează în mod deosebit, putem remarca faptul că, în aplicarea abordării interdisciplinare în educație, putem avea două niveluri, în funcție de locul unde se produc procesele de integrare: a) interdisciplinaritatea structurală: procesele de integrare au loc la nivelul structurării și organizării programelor de studiu, la nivelul concepției pedagogice a celor implicați în dezvoltarea curriculumului; b) interdisciplinaritatea funcțională sau operațională: procesele de integrare au loc la nivelul aplicării curriculumului, al proiectării
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
educație, putem avea două niveluri, în funcție de locul unde se produc procesele de integrare: a) interdisciplinaritatea structurală: procesele de integrare au loc la nivelul structurării și organizării programelor de studiu, la nivelul concepției pedagogice a celor implicați în dezvoltarea curriculumului; b) interdisciplinaritatea funcțională sau operațională: procesele de integrare au loc la nivelul aplicării curriculumului, al proiectării și derulării activităților de învățare și al articulării strategiilor didactice. Inventarierea posibilelor avantaje ale nivelului interdisciplinar de integrare a curriculumului nu poate omite elemente cum ar
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
niveluri de intervenție educativă: disciplinar, pluridisciplinar, interdisciplinar și transdisciplinar. Trebuie subliniat faptul că recunoașterea caracterului distinct al abordărilor menționate nu implică ignorarea complementarității lor profunde. Folosind o metaforă a lui B. Nicolescu (1997, p. 13), vom spune că „disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea sunt cele patru săgeți ale unuia și aceluiași arc: al cunoașterii”. Abordarea integrată a curriculumului specifică transdisciplinarității este centrată pe „viața reală”, pe probleme importante, semnificative, așa cum apar ele în context cotidian și așa cum afectează viețile oamenilor. Competențele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
orare în planurile de învățământ, sau despre schimbarea unor conținuturi cu altele noi... E nevoie de o altă concepție privind proiectarea și dezvoltarea curriculumului, valorificând experiența și expertiza acumulate, dar trecând dincolo de ele și de structurile de organizare consacrate. Șansa interdisciplinarității reale la nivelul teoriei, metodologiei și practicii curriculare ține de capacitatea și voința politică de a consolida o astfel de nouă concepție și de a o pune în aplicare. 2. Articularea unei noi concepții privind managementul timpului școlar. Dincolo de faptul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Lang, New York. Posner, G.J.; Rudnitsky, A.N., 2001, Course design: A guide to curriculum development for teachers, Longman, New York. Post, T.R. et al., 1997, Interdisciplinary Approaches to Curriculum. Themes for Teaching, Prentice Hall, Upper Saddle River, Merill. Potolea, D., 1983, „Interdisciplinaritatea conținutului învățământului. O tipologie și câteva implicații”, Revista de pedagogie, 8. Potolea, D., 1989, „De la stiluri la strategii: o abordare empirică a comportamentului didactic”, în Structuri, strategii, performanțe în învățământ, Editura Academiei, București. Potolea, D., 2001, „Standarde pentru formarea personalului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
epistemologie serioasă își recunoaște astăzi propriile limite, întrucât, conștientă că nu poate fi exhaustivă în propriul ei domeniu de activitate, înțelege că și cunoașterea pe care o deține nu poate fi considerată dogmatic încheiată, motiv pentru care susține nevoia unei interdisciplinarități deschise oricăror dezvoltări. Aceasta este ceea cea am numit limită orizontală. În schimb, recunoașterea unei limite verticale în sus sau în jos comportă admiterea unei pluralități de moduri de cunoaștere, de abordări și de descoperiri ale realității. De aici decurge
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu scopul de a realiza cercetare științifică și a furniza consultanță și training în domeniul științelor sociale (Brown, 1967). Institutul a urmărit continuarea cercetărilor realizate de Tavistock Institute of Medical Psychology Clinica Tavistock, după cel de-al doilea război mondial. Interdisciplinaritatea, caracteristica definitorie a institutului, a fost dezvoltată încă din timpul războiului, când echipe formate din psihologi, psihiatri, sociologi și antropologi au realizat proiecte vizând recrutarea și selecția cadrelor militare, studiul moralului cadeților, tratamentul psihiatric. Debutul activității Institutului Tavistock este strâns
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
abilitatea de lucru În echipă, În grupe eterogene; În același timp, Îi atrage pe elevii mai slabi, pentru că este o altă reprezentare a lecției, iar pe cei performanți Îi ajută să utilizeze informații la care altfel nu au acces. Asigură interdisciplinaritatea - se fac referiri În lecțiile de biologie și la noțiuni de fizică ( la analizatori), de chimie ( compoziția chimica a mușchilor sau oaselor), matematică. Informațiile sunt bine structurate, există animație și simulări ale unor procese și fenomene pe care profesorul nu
Activizarea elevilor în lecţiile de biologie prin integrarea mijloacelor audio-vizuale şi calculator. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Corina Monica () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2347]
-
obiective de referință: trezirea interesului copilului, comunicarea obiectivelor operaționale Într-o manieră accesibilă, dirijarea subtilă a Învățării, Într-o manieră democratică, lăsând copilului posibilitatea selectării răspunsurilor și implicit a conduitei, oferindu i șansa unor sugestii, completări, să pună accent pe interdisciplinaritate, evaluarea continuă sau formativă stabilește distanța care-i separă pe copii de obiectivele stabilite și determină măsurile care trebuie luate ( muncă individuală, diferențiată ). Didactica modernă introduce metode noi ca problematizarea care urmărește dezvoltarea gândirii logice a copilului și nu asimilarea
Modern şi eficient in cadrul activităţilor comune din invăţămantul preşcolar. In: Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
întrucît ca artist plastic și pedagog am simțit o nevoie lăuntrică a cercetării aprofundate, pe criterii științifice, a tuturor aspectelor domeniului studiat. Perspectiva sociologică a devenit pentru mine un răspuns în fața provocării, mai ales într-un spațiu al interferențelor, al interdisciplinarității, al evaluării estetice, artistice și psihopedagogice deopotrivă, cum poate fi caracterizat sumar domeniul sociologiei artei. Și dacă am amintit de acest aspect, îmi permit să definesc sociologia ca știință și artă a cercetării. Al continuității, prin faptul că această temă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
lui Y. Bertrand (1990) demonstrează influența socioculturii, a conținutului învățării asupra copilului. În marea lor majoritate cercetările și studiile sociologice în domeniul educației au tratat problematici diferite, pornind de la statutul administrației școlare, autonomie, buget, curriculum, empatia în relația educator elev, interdisciplinaritatea, metodele pedagogice și influenta lor asupra rezultatelor școlare, orientarea școlară și profesională, și foarte rar influența mediului de lucru în cazul de față muzeul asupra rezultatelor școlare 1. Predispozițiile spre învățare sînt diferite pentru fiecare dintre noi. Mediul educațional însă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cercetări în țara noastră (psihosociologie școlară și cercetări în domeniul educației, programe de creativitate)3. Acestea s-au centrat în direcția studierii unor metode și procedee de predare și învățare diferite, autonomie școlară, bugete, curriculum, empatia în relația educator elev, interdisciplinaritate, orientare școlară și profesională 4. Spațiul muzeului în aer liber din România a devenit la rîndul său reper al cercetării sociologice, mai cu seamă după anul 19805, însă nici unul din aceste studii nu a pus în discuție raporturi instituționale (muzeu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
vechi timpuri și până în prezent, a determinat o întreagă pleiadă de specialiști să își aducă aportul la elucidarea diferitelor etape din evoluția comunităților umane. Întrucât era imperios necesar să se colaboreze în vederea îndeplinirii acestui scop, s-a ajuns la o interdisciplinaritate științifică, între domenii precum istorie, arheologie, geografie, lingvistică, etnografie ș.a. Acolo unde izvoarele scrise au fost lacunare ori nu s-au păstrat, arheologia și-a adus din plin contribuția, prin cercetări de suprafață sau sistematice, care au clarificat anumite etape
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trebui să avem în vedere că, încă de la formarea ei, Teoria generală a dreptului a fost concepută ca știință de sinteză care generalizează rezultatele științelor juridice de ramură, la care se adaugă rezultatele științelor auxiliare. În spiritul continuității și al interdisciplinarității, teoria generală a dreptului se impune a colabora și în ceea ce privește problematica elaborării dreptului cu științele juridice nou create, astfel cum este legistica formală. Încheind prima parte a studiului de față, ne alăturam opiniei 23, potrivit căreia una dintre funcțiile legisticii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
noastre"70. Astfel, formularea de noi ipoteze în domeniul securității și apărării comune europene, prin intermediul epistemologiei constructiviste, permite elaborarea cunoștințelor politice și militare construite și organizate, în care se reunește experiența cu abordarea epistemologică, făcând posibile conjuncțiile între cunoștințe prin interdisciplinaritate. Această nouă organizare a cunoașterii științifice devine purtătoare de noi valori și modele în domeniul securității și apărării comune europene. Fiind una din cele mai importante probleme de construcție europeană, cu mari implicații geopolitice și geostrategice, securitatea și apărarea europeană
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
termeni de cunoștințe, capacități și atitudini, în abordări interdisciplinare și transdisciplinare în cadrul ariei curriculare Matematică și Științe ale Naturii ca fundament al unui învățământ cognitiv. Valorificarea instructiv-educativă a rezultatelor cercetării la tema prezentată în lucrarea de față a urmărit principiul interdisciplinarității - o formă a cooperării între discipline diferite, cu privire la o problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere (C. Cucoș, 1996). Prin activitatea științifică desfășurată s-a
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
sociale, omoloage idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate de Oana Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării tezei ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sociale, omoloage idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele, astfel mai expresive și relevante și ele în sine. Se cuvine să menționez întinderea materialului critic asimilat cu o acribie pe care-aș numi-o un puțin prea deferentă, precum și interdisciplinaritatea implicată (naratologia, feminismul, istoria mentalităților, studiile culturale), cu toată vastitatea acestor domenii. Date fiind diferențele, ca și emergențele științelor convocate la perspectiva dinspre care se instituie demersul lucrării semnate de Oana Simona Zaharia, eu cred că întregul organizării tezei ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
UE. Uniunea Europeană a definit principiile „Spațiului Administrativ European”, care includ, printre altele, încredere în actul administrativ și predictibilitate, deschidere și transparență, responsabilitate, eficiență și efectivitate. Modelarea administrației publice într-un mod compatibil cu spațiul administrativ european <footnote Alexandru, I. (2010), Interdisciplinaritatea. Noua paradigmă în cercetarea și reformarea administrației publice, Editura Academiei Române, București, p. 178. footnote> , presupune promovarea valorilor fundamentale (în principal, transparență, responsabilitate, eficiență ș.a.) prin sisteme corespunzătoare, care să asigure funcționalitatea și performanța în activitatea administrației. De multe ori, procesele
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și stringuri și pe care îl utilizează pentru a arăta, prin exemple simple, cum emerge o organizație complexă. În opinia sa, suntem încă departe de o teorie a sistemelor adaptive complexe dar care s-ar putea baza în viitor pe interdisciplinaritate, experimente pe calculator, principiul de corespondență (Bohr) și o matematică a proceselor competitive bazate pe recombinare. „În final, avem nevoie de generalizări riguroase care definesc traiectoriile produse prin interacțiunea dintre competiție și recombinare... O matematică potrivită trebuie să se desprindă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]