275,179 matches
-
prin o astfel de experiență? H. B.: Prefer expunerile obiective, făcute de la o anume distanță lăuntrică, lipsite de emoționalitate, dar conținînd în primul rînd date concrete, referințe la fapte concrete. Numai prin ele poți lămuri, prin ele poți cîștiga și interesul publicului, determinîndu-l să te asculte și să te citească. Emoțiile sunt partea mea intimă, nu le demonstrez, nu le afișez. Ceea ce contează în acest domeniu sunt, așa cum am spus, faptele, faptele și iarăși faptele... R. B.: În România acest proces
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
în acest domeniu sunt, așa cum am spus, faptele, faptele și iarăși faptele... R. B.: În România acest proces al trecutului comunist este lacunar, deși există o literatură memorialistică masivă care a apărut după 1990. Între timp, unii editori susțin că interesul față de memorialistică, mai ales cea datînd din perioada dictaturii, a început să scadă, este invocată producerea unui fel de saturație. În Germania, în schimb, literatura memorialistică continuă să se situeze în centrul atenției. Credeți că publicul din România ar fi
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
de evocatoare ale pianului de epocă ce i-a aparținut lui Enescu însuși. La capitală momentul a trecut neatenționat; ...deși, nu poți să nu observi, fluxul turistic bucureștean este semnificativ; ...dar idea de turism cultural lipsește cu desăvârșire din sfera interesului autorităților atât culturale cât și a celor din domeniul turismului. In sfârșit, în afara granițelor... cunoscuta Casă de discuri Nonesuh a realizat o ediție integral dedicată creației muzicale camerale enesciene; imprimarea, realizată în ediție discografică CD, cuprinde acea magistrală lucrare de
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]
-
vedem cum s-a ajuns aici. începând cu 1990, s-au tras mii de semnale de alarmă, s-au adus argumente, s-a protestat, s-au făcut greve. Degeaba. Parcă vorbeau niște chiori în țara surzilor. Guvernanții își urmau, orbește, interesele, ignorând cu cinism problemele gravissime ale țării. Nu trebuie să ne mirăm, așadar, de situația îngrozitoare de azi. Cine mai vrea să lucreze în învățământ când salariul unui profesor universitar este de 120 - 130 de euro? Cine, înafara unor incapabili
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
le-a purtat neobosit prin Europa estică și centrală, trebuie să-și propună mai mult decît o simplă substituție de forme și de mesaj, anume regîndirea urbanistică a întregului spațiu și reconfigurarea, prin baraje optice și prin redistribuirea zonelor de interes, a Casei Scânteii înseși. A doua întrebare privește tocmai acest aspect, și anume legitimitatea comanditarului de a-și asuma actul exorcizator, și capacitatea executantului - artist, arhitect, echipă tehnică - de a ieși din sfera mică a statuii pentru a genera o
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
București, iar purtătorul ei de cuvînt este dl Constantin Ticu Dumitrescu, unul dintre cei mai consecvenți luptători pentru restabilirea echilibrului moral în societatea românească postdecembristă, orice suspiciune că locul de amplasare ar deveni monopolul unor comportamente narcisiace și al unor interese meschine se spulberă de la prima strigare. Foștii deținuți politici, reprezentînd, în cea mai mare parte, acele categorii socio-umane care au consolidat România modernă și instituțiile sale fundamentale, care au fost în prim-planul proiectului comunist de uzurpare a intergului efort
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
cunoscut astăzi și cititorilor români prin traducerea și prefața semnată de Constantin Geambașu (Ed. Polirom, 2001). I-au urmat romanele: E.E. (1995), Străveacul și alte vremi (1996), Casa de zi, casa de noapte (1998). Toate au fost primite cu mare interes atât de cititiori cât și de critica literară poloneză. În 1997 apare volumul său de povestiri, Dulapul din care face parte povestirea omonimă de față. Toate scrierile Olgăi Tokarczuk au fost recompensate cu binemeritate premii. Scrisul Olgăi Tokarczuk se caracterizează
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
ciudat totuși, Mariana Mihuț este o formidabilă actriță de teatru, preocupată aproape exclusiv de angrenarea ei în figura istorică a Bulandrei, de misterul și ce-ul personajelor sale, de împlinirea lor sub amprenta ei. Nu are nici cel mai mic interes pentru vedetismul ieftin, obținut facil, nu înclină capul decît în fața valorilor și nu este deloc impresionată de succesul rapid și comercial. Să nu credeți că este simplu să reușești și să reziști așa în lumea pură a histrionismului.
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
concepții. Am căutat un cuvant potrivit pentru această situație. Consider că este vorba despre o reinventare a animației tradiționale, astfel ca un cuvant potrivit ar fi tridigital". Dar, dincolo de modalitatea de realizare, această poveste tridigitală prezintă și alte puncte de interes. Mai întâi, este - susțin realizatorii lui - primul film de animație care are drept personaj principal un cal. Există câteva elemente (coloana vertebrală lungă și neflexibila, o musculatură bine conturată, o mare varietate de mersuri etc) care fac ca acest animal
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
gîndim așa, probabil că am găsi niscai crize pe la toate publicațiile adevărate. Problema e că la România literară se practică o anumită transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii" cred ce vor. Dar nu se face nici o cenzură. Se apără, uneori, interesul publicației, linia ei morală de conduită. Atît. Și dacă directorul nu e de părerea cronicarului, asta nu înseamnă că-i ia cronica. Pînă una-alta, așa incoloră ideologic cum e, România literară se comportă democratic față de opinii. Cît privește valorile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
care au fost tipătite - de altfel, acest lucru s-a petrecut în Italia -, aceste adevărate evenimente editoriale, la vremea lor, au marcat și o nouă vîrstă a editurii. Pentru prima oară de la înființarea sa, editura și-a lărgit aria de interes și a trecut de la marile momente ale culturii scrise către marile momente ale istoriei vizualității. Autoarele textelor, Liana Castelfranchi Vegas pentru sec. XV și Fiorella Sricchia Santoro pentru sec. XVI, privesc integrator fenomenul artei renascentiste - preponderent din spațiul italian, dar
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
negative, căci pe de o parte pragmatismul și mercantilismul specifice lui homo americanus s-ar părea că restrîng orizontul spiritualității, al creației, iar pe de alta s-ar putea insinua că intervine, tocmai în virtutea unui asemenea climat local "materialist", un interes pur existențial, exprimat de formula latină ubi bene, ibi patria. Dacă prima obiecție se menține, măcar în linii mari, în unele conștiințe oneste (s-ar zice că pentru ele e greu să depășească o remarcă a contelui Alexis de Tocqueville
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Runda întâi a fost clar câștigată de către Năstase. Dar deși controlează cu autoritate structurile, s-ar putea ca prăbușirea să i se tragă de la cadre. Partid clientelar, P.S.D.-ul n-a adunat oamenii pe criterii de ideologie, ci în virtutea unor interese imediate. îmi imaginam că va fi greu să mai apară în P.S.D. indivizi - și încă tineri - capabili să atragă ura precum Cosmin Nu-Mai-Stiu-Cum. Iată că în materie de odioșenie emulul năstăsian e egalat de un oarecare Codrin (a se remarca
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
discursurile parlamentare sau a citi articolele de gazetă ale oamenilor noștri politici. Cum să ceri simpatie pentru artă și cultură unor oameni care nu sunt în stare să închege o frază, care nu se pot ridica o clipă deasupra meschinelor interese și intrigi de culise. Arta și cultura românească n-au să aștepte decît dușmănie de la oamenii politici de azi!", scria L. Rebreanu în 1923. Actualele aprecieri le reia dl N. Gheran într-un articol care prezintă săptămînalul MIȘCAREA LITERARĂ scos
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
orientare estetică (cenaclurile reale sînt adesea mai exclusiviste). în plus, comparînd site-urile românești de poezie cu unele asemănătoare redactate în alte limbi se pot observa, în linii mari, cîteva tendințe specifice: viziunea poeziei ca meșteșug și artificiu, refuzul taxinomiilor, interesul mai pronunțat pentru aspectul formal și chiar lingvistic al textelor. Comentariile sînt la fel de diverse ca textele. Limbajul lor cuprinde, în mică măsură, jargonul Internetului (a posta); se caracterizează, ceva mai mult, prin dezinvoltura și oralitatea oricăror liste de discuții ("și
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
comice, există, de astă-dată, în jocul actriței un fior superior, dat de dialogul cu vocea neauzită de noi, de familiaritatea cu limanul nevăzut. Rodica Popescu Bitănescu, identificându-se cu eterna țață a tuturor culiselor din lume, dozează obsesia egoistă și interesul pentru ceilalți, într-o formulă comică unde exhibiționismul ține locul trăirii. în câteva intonații acute și mișcări discrete, Sanda Toma dezvăluie ingenua și îi descrie ruina. în această ambianță a firescului, Ileana Iordache, Catița Ispas Berceanu, Aimée Iacobescu adaugă semitonurile
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
simple notații de jurnal. Dar plăcerea nu trece niciodată în perversiune literaturizantă și nuvelele lui Radu Cosașu rămîn bine legate de solul adevărului. Peronajul e cel real, cu numele real, cu prietenii și dușmanii reali, cu istoria reală. De aici interesul cititorului, căruia i se promite un document și o confesiune, dar i se livrează și un supliment neașteptat, un bonus: frumusețea, farmecul extraordinar al scriiturii, vălul transparent al unei literaturi care nu e literatură dar se poartă ca și cum ar fi
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
cît de dăruiți și autorizați, pe atît de sporadici și marginalizați. Conștientizată sau mai degrabă nu, prăpastia s-a vădit în ceea ce a urmat editorial, ca una dintre dramele culturii profesionale a branșei, pe care paternalismul vitreg n-avea nici un interes s-o soluționeze în sensul unei autonomii și pe care merituosul prin sagacitate B.T. Rîpeanu, rămas ipso facto personaj central al dramei, a trebuit s-o îndure: fie semnînd singur volumul II, 1 A al Filmografiei adnotate, fie resemnîndu-se cu
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
a-și fi probat competența. Din nefericire Dimitrie Sturdza voia să facă în capitolul de istorie contemporană politică și, nereușind să-i convingă pe ceilalți autori să accepte punctele sale de vedere, a renunțat la proiect, sacrificând dintr-un meschin interes politic o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a cerut să nu se publice
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a cerut să nu se publice în Convorbiri Literare "Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu. Ori de câte ori un interes de partid intervenea în domeniul academic, cenzura maioresciană era implacabilă. Or, aici era principala slăbiciune a lui Dimitrie Sturdza. Activitatea sa academică, atâta vreme cât rămânea academică, s-a bucurat de aprecierile lui Maiorescu; dar când patimile politice ale fruntașului liberal se
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
saxon, dr. Daniel Paul Schreber, intitulată Observații asupra unui caz de paranoia (dementia paranoides) descris autobiografic, 1911 - o analiză indirectă realizată de Freud pe baza cărții acestuia din 1903, Memoriile unui bolnav de nervi, carte care a stârnit în epocă interesul mediilor psihiatrice. Interpretările lui Freud pentru acest caz au fost mult comentate ulterior, într-un mod mai critic de către kleinieni și constructiv de către Lacan și adepții săi. Deși de dimensiuni relativ reduse, lucrarea din 1919 "Un copil este bătut" (Contribuție
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
european al secolului al XIX-lea, geografia fascinantului continent. Studiile românești de imagologie, disciplină destul de vag conturată la noi, au primit prin această carte o contribuție interesantă. într-o logică a firescului dezvoltării oricărei discipline, un astfel de subiect incită interesul specialiștilor doar atunci cînd temele autohtone au reținut îndeajuns atenția. Autoarea revine asupra continentului negru într-un nou studiu, de această dată cu o privire de detaliu, infirmînd iarăși logica dezvoltării în trepte a unui domeniu care la noi e
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
-lea. De asemenea, recurgerea la sursele primare, relatări ale călătorilor ajunși în Africa sau comentarii ale revistelor de specialitate geografică din epocă. Rezultă un desen complicat, un amalgam de imagini, adesea contradictorii și incoerente, diferite în funcție de perioada istorică și de interesele celor care consemnează informația, dar între acestea autoarea descoperă o captivantă coeziune, dictată de legi ale reprezentării spațiului în imaginar, de modul de construcție și de funcționare al heterotopiei. Africa se dezvăluie ca un teritoriu privilegiat de fantezia lumii "civilizate
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
neapărat dezamăgit. Visul meu de azi-noapte m-a zguduit: dădeam naștere multor pești, care fuseseră concepuți cu diferiți tați! Locuiam într-o altă casă cu un bazin de apă albastră-verzuie, imens. Acolo erau mulți străini care mă înconjurau cu un interes ciudat, paturile noastre erau aranjate altfel, eram stăpâna acestei case în care totul îmi era străin. Cu toată neliniștea resimțită, am început să scriu la nuvelele mele, ca un exercițiu de lungă concentrare, o meditație laică. Am intrat din nou
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
o adevărată civilizație antropocentristă. Și chiar dacă arhitectura corporală nu este permanent o prezență explicită, ea este suplinită sistematic prin detalii anatomice, prin atitudini, prin forme asimilabile. Deși materialul său predilect este lemnul, pe care-l cioplește în planuri mari, fără interes pentru amănunt și pentru culoarea locală, lucrări cu o remarcabilă forță expresivă au fost realizate prin combinarea acestuia cu metalul; fie prin placare neutră, fie prin asocierea cu un element deja constituit - lama de coasă, de pildă. Însă dincolo de interesul
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]