218 matches
-
Construcția și tehnologia sistemelor embedded 117 Figura 4.38 Interfață Hitachi HD44780. Circuitul integrează generatorul de forme de undă pentru planele comune și pentru segmente, memoria de afișare, generatoarele de caractere, partea de comandă și control și de comunicație. Pentru interfațarea cu un sistem de calcul sunt necesare 8 linii de date sau 4 (caz în care octetul de transmis se împarte în 2 grupuri de câte 4 biți - nibbles transmise succesivă și 3 linii de comandă. Modulele mai noi pot
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
montării pe suprafață TO252 iar rolul radiatorului este jucat de o arie de cupru de pe cablajul imprimat (puterea disipată de acest circuit este redusă, datorită consumului redus al circuitelor alimentate la 3.3VĂ. Modulul electronic dispune de diverse elemente de interfațare: cu dispozitivele mecatronice, cu alte echipamente digitale (ex. PCĂ și cu operatorul uman. Intrările analogice sunt folosite pentru achiziția semnalelor analogice în tensiune sau curent de la diverse tipuri de traductoare (inductiv de deplasare sau presiune, rezistiv de deplasare, mărci tensometriceă
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
filtrare trece jos. În figura 9.5 se prezintă implementarea ambelor soluții, selecția făcându-se prin echiparea sau nu a rezistoarelor de la intrare. Fig. 9.5 Structura unei ieșiri analogice Ieșirile digitale sunt folosite pentru comanda unor echipamente electromecanice sau interfațarea cu alte dispozitive electrice. Pentru comanda în curent continuu la joasă tensiune se poate folosi ieșirea digitală de tip tranzistor, ca Anexă Proiectarea și realizarea unui sistem embedded cu microcontroler Construcția și tehnologia sistemelor embedded 205 în figura 9.6
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
206 care s-a făcut o adaptare de nivel cu divizor rezistiv pe linia de ieșire a acestuia spre intrarea microcontrolerului, datorită operării cu nivele logice diferite (fig. 9.8Ă. Fig. 9.8 Structura modulului de interfață serială Elementele de interfațare cu utilizatorul uman sunt reprezentate de tastatură și de afișajul cu cristale lichide. Tastatura cuprinde patru taste ce permit implementarea unui dialog eficient cu operatorul uman prin patru funcții - confirmare, infirmare, înainte și înapoi. Pentru o citire eficientă a informației
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
de răspuns a acestuia). La nivel internațional alături de metoda manuală este utilizată și metoda automatizată de etalonare. Calibrarea automatizată presupune pe de o parte utilizarea unui software specializat de management al calibrării, iar pe de altă parte existența posibilității de interfațare cu calculatorul atât a calibratorului cât și a echipamentul supus calibrării. Pachetul software cu cea mai largă utilizare este MET/CAL produs de Fluke (figura 1). Acesta este compatibil, prin driverele pe care le conține, cu echipamente produse de către firmele
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
d e întreprindere, modelat în SIMPLE BET Structura de bază a procesului integrat de întreprindere pe care dorim să-l modelăm în aplicația SIMPLE BET este evidențiat în figura 2.21. Se observă că modelul reunește cinci submodele, relaționate prin intermediul interfațări de procese. Astfel, un subproces poate constitui o intrare sau o ieșire dintr-un alt subproces. Prin intermediul utilizării obiectelor specifice instrumentului SIMPLE BET, s-a reușit implementarea celor cinci subprocese independente și relaționarea lor prin intermediul obiectului interfață de proces. În
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
imbunătățirea performanțelor metrolgice ale sistemelor de măsurare”. Poziție universitară: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Conferențiar universitar din anul 2004. Discipline: Programarea sistemelor de măsurare, Baze de date, Elemente de interfațare a calculatoarelor. Cercetare științifică: interfețe analognumerice, programarea sistemelor de achiziții de date. 23 contracte de cercetare științifică. Publicații: 5 manuale universitare, 45 articole în volumele unor conferințe naționale si internaționale. OLARIU Marius Andrei Data și locul nașterii: 6 mai 1979
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
punctuale obținute prin cursuri dedicate, strict aplicative. Programul urmărește dobândirea de cunoștințe și deprinderi pentru lucrul cu microcalculatorul PC pe liniile programării, a stăpânirii programelor utilitare uzuale, precum și a proiectării și realizării de aplicații de monitorizare, comandă și control pentru interfațarea calculatoarelor cu sisteme din diverse domenii. Comunicare și relații publice l Specializări la Universitatea Politehnica Tinerii care doresc să urmeze o formă lungă de învățământ - patru ani -, dar și una scurtă - de trei ani -, au posibilitatea de a opta pentru
Agenda2004-27-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282614_a_283943]
-
Diacritice II), Editura Tracus Arte, București, 2012, 200 pag. Dacă dispariția cenzurii a avut consecințe imediate și previzibile, alte schimbări produse în literatură de prăbușirea comunismului devin vizibile de-abia acum, după două decenii de democrație. Una dintre ele privește interfațarea literaturii cu universitatea. Deceniile de comunism acreditaseră o relație rigidă, în care literatura era un „obiect de studiu”, iar scriitorii puteau fi, cel mult, invitați la conferințe și dezbateri extra-curiculare. O concepție retrogradă asupra profesorului universitar, pe de o parte
Poeți și critici, în variantă postmodernă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4005_a_5330]
-
și memorarea codului PIN tastat de utilizator. Dispozitivul artizanal conține un montaj electronic, a cărui arhitectură este alcătuită din: un bloc de prelucrare a datelor provenite de la tastatura falsă, tip microcontroler; un bloc de memorare; un bloc de comunicație, pentru interfațarea montajului cu un sistem de calcul în vederea descărcării informațiilor; un bloc de alimentare. Atât dispozitivul dotat cu cameră video, cât și dispozitivul ce încorporează o tastatură falsă permit interceptarea, fără drept, a transmisiei de date informatice care nu este publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
suite de înțelesuri și negocieri noționale, de intersecții semantice și de contradicții. Astfel, condiția virtualității suportă analogii, hibridizări și întrețeseri ale umanului și ale tehnoculturalului, până la procesele configurării postumanului. Virtualul este coevoluția ființei umane cu mașinile computaționale sub forma unei interfațări complementare: la fel cum pielea corpului separă și simultan unește exteriorul trupului de interiorul său, interfața digitală, indiferent de felul și natura ei, generându-se ca un spațiu al reciprocității, mediază între ființa umană și alteritatea tehnologică. Această perspectivă se
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
asupra spațiu-timpului, tehnologiile computaționale amplifică și lărgesc spectrul perceptiv al omului. Noile dispozitive tehnologice virtualizează și mixează simțurile, adăugând interacțiuni senzorial-motrice, inedite precum teletactilitatea sau atingerea la distanță. Sistemele de realitate virtuală mijlocesc integrarea dinamică a diverselor modalități perceptive până la interfațarea unei experiențe senzoriale de a fi altcineva sau altceva. Astfel, virtualizarea nu poate fi redusă la procesele de dematerializare, de descarnare sau de amputare subiectivă ale subiectului uman. Dimpotrivă, încarnând și materializând identitatea în dimensiuni variate și multistratificate, virtualizarea poate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de-a doua situație a virtualizării tehnologice a corpului, avatarizarea, este prezentată în capitolul al doilea prin diversele paradigme ale identității la interfață, inclusiv cele ale identității online. O serie de concepte sunt tratate prin prisma raporturilor dintre mediere și interfațare, destrupare și (reăîntrupare, identitate și alteritate și ilustrate prin imaginile corpului avataric ale artistei Orlan. Diferența și devenirea, nomadismul și hibriditatea sunt propuse drept caracteristici ale identității conturate și manifestate la interfață și în rețea. În cadrul discursurilor identității virtuale, postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ființei umane. Astfel, cyborgizarea individului se poate face în scop restaurator (în special în medicinăă, prin înlocuirea sau adăugarea de organe sau de funcții afectate sau pierdute, în scop reconfigurator, prin recombinarea și hibridizarea trupului sau în scop fuzionar, prin interfațare și potențare senzorial-perceptivă. Acestor accepții li se adaugă posibilele finalități ale controlului și ale exercitării puterii, efecte pe care le vom urmări mai jos. O perspectivă asupra iconului cyborgic poate într-adevăr asocia fenomenologia și mecanologia, întrucât umanul și tehnologicul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin care omul folosește diverse instrumente pentru a deveni om (celebrul exemplu antropologic al mâinii care devine mână doar când folosește o unealtăă, ci este procesul prin care omul este reprezentat drept cyborg (cibernetică și organismă, prin protezare sau prin interfațare computațională, o ilustrare a ontologiei virtuale. Dacă unii teoreticieni afirmă că primul cyborg este întâiul om care a construit și a utilizat o unealtă sau este monstrul ficțional Frankenstein, lucrarea prezentă analizează dimensiunea cibernetică sincronică a termenului, așa cum s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
accepții precedente ale artificialului precum falsitatea sau disimularea, configurând noi teritorii ale corporealității, ca natura asistată de calculator sau viața artificială (vezi mai josă. Întretăierile ontologice dintre corporal-biologic și tehnologic-informațional sunt întemeiate pe o logică a dizolvării dualismelor sau a interfațării permanente: componentele corporale provenite din bioinginerie sunt o reconstituire tehnologică a trupului natural. Diversele forme ale „întrupării tehnologice” (vezi Balsamo, 1995, pentru o încercare de catalogare a acestoraă sunt ilustrări ale reconceptualizării trupului uman ca aparținând simultan de două sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și nu o opțiune de identitate legată de stilul de viață”. (Lovink, 2004Ă Acest capitol va analiza în continuare accepțiile cibernetizării sau ale postumanizării electronice 3 ca prezențe materiale în spațiul virtual. Procesele de protezare (inserarea de proteze corporale sau interfațarea cu tehnologiile computeruluiă sunt urmărite cu precădere în cele ce urmează, deși fragilitatea delimitării acestor procese este asumată întrucât acestea sunt aflate cel mai adesea într-un stadiu de superpoziționare. 1.4. Protezarea trupului. „Mașinile dezirante” și „corpul fără organe
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
faptul de a avea corp” (Stelarc, 1995, p. 92Ă, urmează ilustrarea unei serii de evoluții/augmentări care devin imperioase corpului uman în context „postbiologic”. Trecerea care se remarcă este de la stadiul psihoorganic al trupului uman la extinderea electronică și la interfațarea cibernetică a „sistemului” postuman sau de la „psihocorp” la „cybersisteme”. Postulând faptul că informația nu mai deține rolul de a contribui la înțelegerea lumii, ci generează „un câmp de date nedigerate”, supraîncărcând corpul uman, lui Stelarc nu-i mai rămâne decât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atingerea modelelor musculare de pe ecran. Nu aflăm nimic altceva din „Movatar”, un avatar inteligent, fantomatic, capabil să acționeze în lumea reală prin posedarea unui trup fizic din realitate sau din „Ping Body”, un corp care se mișcă involuntar, nu grație interfațării cu alte corpuri situate în alte locuri, ci, datorită fluxului însuși al activității Internet. Mișcarea trupului se produce în această situație fără voința și intenția subiectului, fără contracția propriilor mușchi. Trupul uman devine astfel nu doar o „gazdă” a tehnologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
încerca să dovedească capitolul următor. tc "" Capitolul 2tc " Capitolul 2" Identitatea la interfață: avatarultc "Identitatea la interfață\: avatarul" Concepte-cheie: identitate online, interfață, avatar, postmodernism, alteritate, diferență, devenire, nomadism Teoreticieni-cheie: Katherine Hayles, Sherry Turkle, Roy Ascott, Jean Baudrillard, Orlan 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfațătc "2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață" Unul dintre procesele cele mai răspândite ale prezenței ființei umane în spațiul virtualității tehnoculturale este procesul de interfațare. La interfața tehnologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la interfață: avatarultc "Identitatea la interfață\: avatarul" Concepte-cheie: identitate online, interfață, avatar, postmodernism, alteritate, diferență, devenire, nomadism Teoreticieni-cheie: Katherine Hayles, Sherry Turkle, Roy Ascott, Jean Baudrillard, Orlan 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfațătc "2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață" Unul dintre procesele cele mai răspândite ale prezenței ființei umane în spațiul virtualității tehnoculturale este procesul de interfațare. La interfața tehnologiilor computaționale, ființa umană este un „subiect virtual” (Hayles, 1997Ă. În teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Orlan 2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfațătc "2.1. Interfațarea și avatarizarea corpului. Mediere și întrupare la interfață" Unul dintre procesele cele mai răspândite ale prezenței ființei umane în spațiul virtualității tehnoculturale este procesul de interfațare. La interfața tehnologiilor computaționale, ființa umană este un „subiect virtual” (Hayles, 1997Ă. În teoria de față, umanul devine cyborg nu datorită proceselor excesive de protezare, ci, mai ales, interfațării fizic-senzoriale cu computerul. Subiectul virtual este, de data aceasta, produsul interacțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale prezenței ființei umane în spațiul virtualității tehnoculturale este procesul de interfațare. La interfața tehnologiilor computaționale, ființa umană este un „subiect virtual” (Hayles, 1997Ă. În teoria de față, umanul devine cyborg nu datorită proceselor excesive de protezare, ci, mai ales, interfațării fizic-senzoriale cu computerul. Subiectul virtual este, de data aceasta, produsul interacțiunii perceptive și cognitive, trupești și mintale, zilnice a omului cu ordinatorul, în condițiile în care utilizatorul fuzionează cu spațiul creat de tehnologiile virtuale. Problematica subiectului virtual este discutată înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în rețeaua Internetului, cu atât mai mult cu cât termenul aceasta este folosit frecvent în diverse aplicații și programe comunicaționale digitale. Așadar, asociem conceptul de cyborg în primul rând cu procesul protezării umanului și conceptul de avatar cu procesul de interfațare a umanului. Adeseori însă, cele două modele corporale se suprapun (spre exemplu, interfața poate fi văzută ca o protezăă, astfel că propunem o disociere „moale” între cyborg și avatar. Imaginea cyborgului ca hardware al elementelor mașinice materiale există complementar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în legătură cu spațiul și cu realitatea, cât și cu corporalitatea, virtualitatea digitală este congruentă cu materialitatea, deopotrivă în sens tehnologic și fizic-senzorial. Această a doua accepție a ontologiei virtuale, avatarizarea, completând procesele cyborgizării sau ale protezării umanului, devine sinonimă parțial cu interfațarea în special în legătură cu mediul Internetului. Identitatea cyberspațială se schițează prin manierele în care un utilizator transformă limbajul informatic într-un avatar care să-l reprezinte online. În cadrul acestei accepții se accentuează de regulă problematica identității subiective a omului, iar problematica
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]