688 matches
-
ale amândurora conduc la un comportament confuz și conflictual; - abaterile comportamentale ale copiilor rezultă din tensiunile parentale, iar acestea, la rândul lor, sunt determinate prioritar de introiecții; - principiul terapeutic fundamental este de a descoperi și de a face conștientă relația interiorizată în copilărie ce afectează acum raporturile din familie; - tratamentul constă, în consecință, ca prin interpretare, intuiție și înțelegere profundă, terapeutul să scoată la lumină legătura dintre introiecție (trecut) și disfuncționalitatea prezentă și să găsească modalități de a suprima transferul și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca unitate - terapia de cupluri maritale și grup familial -, a devenit o practică curentă astăzi. S-a produs deci schimbarea radicală de la intrapersonal la interpersonal (vezi 9.2.2.). Să observăm însă că relațiile funcționează între indivizi, că ele se interiorizează în psihicul individual, că cei ce gândesc, interpretează și acționează sunt acești indivizi, și nu „relațiile” sau „sistemul” și că, până la urmă, și terapia se referă la membrii familiei purtători de interacțiuni, și nu la entități abstracte. De aceea, dincolo de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Încuraja o administrare sustenabilă a Terrei. Fragilitatea și vulnerabilitatea sunt, discutabil, o condiție universală. Dar asta nu Înseamnă că toată lumea va adopta În mod automat drepturile universale ale omului. Pentru ca acest lucru să se Întâmple, ființele umane vor trebui să interiorizeze un sentiment al empatiei cu același angajament pasionat pe care generațiile anterioare l-au avut atunci când au Înlocuit credința cu rațiunea. Numai prin empatie poate cineva să Înțeleagă valoarea noțiunii drepturilor omului universale. De la era rațiunii la era empatiei Liantul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a dezvălui mai analitic notele fundamentale ale conceptului și a surprinde relația cu alte noțiuni apropiate. Să precizăm însă mai întâi că ne referim aici atât la valorile sociale (ca elemente principale ale contextului sociocultural), cât și la varianta lor interiorizată la nivel de personalitate. Notele fundamentale ale conceptului de valoare (asupra lor vom reveni mai pe larg) sunt: generalitate și centralitate în universul spiritual-simbolic al societății și în structura personalității umane, standarde (criterii evaluative) ale acțiunilor umane, vectori motivaționali care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
artificializate, în fapt între conținutul și sfera diferiților termeni discutați existând puternice interferențe și suprapuneri. Privite în contextele semantice în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad interșanjabile. Între atitudini generalizate și valori (interiorizate), diferențele se dizolvă, mergând până la identitate totală (Linton, 1968). Tot așa cum valorile pot fi considerate nevoi spirituale sau trebuințe superioare (Zörgö, 1975). Idealul personal, o dată constituit, devine el însuși valoare, iar trăsăturile de personalitate pozitive s-au consacrat ca valori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socializarea primară și socializarea secundară. Socializarea primară înseamnă socializarea propriu-zisă, care are loc în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea subiectivă a realității (socioumane) obiective. Agenții ce mediază această interiorizare (internalizare) sunt în primul rând persoanele semnificative (significant others, Mead, 1934) și, întrucât copilul se naște într-o structură socială dată, persoanele semnificative (dintre care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primară, în stadiul ei de generalizare, se stabilește o simetrie, nu totală, bineînțeles, între realitatea obiectivă și cea subiectivă. Ceea ce este real „în afară” are - în special prin intermediul limbajului - corespondentul realului „înăuntru”. Conținutul specific, precum și ordinea, programul a ceea ce se interiorizează variază de la o cultură la alta, de la grupuri sociale la grupuri sociale. Important de reținut este însă că, deoarece copilul nu alege persoanele semnificative, identificarea cu ele este cvasiautomată, iar interiorizarea unei realități anume este cvasiinevitabilă. „Copilul nu internalizează lumea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cititorului care intră pentru prima dată în contact cu Comunicarea eficientă suntem convinși că îi propunem o experiență de lectură în egală măsură instructivă și interesantă. Rămâne ca fiecare dintre dumneavoastră să o descopere și, mult mai important, să vă interiorizați aceste noi perspective asupra comunicării pentru a le aplica chiar de acum în viața personală, pentru a înțelege mai bine acest fenomen și pentru a face din propria comunicare o comunicare eficientă. Autorul București, 2006 Capitolul 1 tc "Capitolul 1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din principiile pe care figurile părintești ni le-au remis (ori așa le-am perceput noi); starea de Părinte presupune că „fiecare om își poartă în sine propriii părinți” cum spune autorul, preceptele și valorile normative pe care le-a interiorizat („Fă asta!”, „Nu face asta!”, „Este bine să...”, „Nu este bine să”... etc.). Activarea acestei stări îi oferă persoanei respective o diminuare a consumului de energie, nu trebuie să-și mai evalueze îndelung deciziile, preceptele respective sunt valabile și caută
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cele comportamentale); - unele persoane învață acest stil și se obișnuiesc cu el, nemaicunoscând un altul (ori este un fenomen gen identificare cu agresorul - nu îl poți învinge și pentru a putea „trăi” cu această stare preiei modelul respectiv și-l interiorizezi). Acum, după ce am văzut de ce cele două părți (abuzatorul și abuzatul) intră în interacțiune și ajung la fenomenul de limbaj toxic, să vedem ce se poate face. Autorul citat ne indică o serie de tehnici (Bell, 2005, pp. 192-200). Să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de un răspuns internalizat al factorilor de personalitate la cei de mediu, și anume experiența de conformare a persoanei respective. Într-adevăr, persoanele ce au interiorizat conformarea drept o structură de răspuns corectă (au fost educate în acest mod, au preluat, în copilărie și adolescență, astfel de patternuri) au o tendință mai puternică de a dezvolta și pe viitor modalități de conformare la normele altor grupuri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asemenea în potențialitate; desigur, așa cum am arătat mai sus, există norme a căror negociere este indirectă, nemanifestă, dar, în negocierea manifestă a normelor, moderatorul poate dezvolta împreună cu grupul formulări adecvate și suple, flexibile, care să poată fi individualizate, acceptate și interiorizate într-un mod specific, dar și propriu grupului, de către indivizi diferiți. Cea de-a doua regulă formulată de către Hackman spune că „normele se aplică doar comportamentului, nu și gândurilor și sentimentelor”. Ceea ce putem imediat sublinia este observația conform căreia foarte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al gândurilor și sentimentelor persoanelor. Trebuie făcută această distincție încă de la constituirea echipei și, mai ales, trebuie subliniat în determinarea și optimizarea surselor conflictuale că acceptarea normei la care a ajuns - prin consens - întregul grup nu va fi niciodată complet interiorizată în relație cu toate gândurile și sentimentele persoanelor implicate. Mai mult, se poate lesne observa că aceste norme au, în funcție de ceea ce numim „acceptarea privată” și de fenomenul de filtrare, o reprezentare diferențiată (chiar dacă pe o structură comună) și o înțelegere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a posibilităților respectivelor idei. 6) Căutarea unor combinații variate și ingenioase. Piese separate pot să fie combinate în variate formule și, de aceea (ca în cazul autochestionării), participanții la rezolvarea creativă de probleme trebuie să-și dezvolte și să-și interiorizeze un mod propriu de spargere și de reasamblare perpetuă a fenomenelor pe care le studiază. • Reguli convergente în CPS 1) Deliberarea. Orice acțiune presupune o planificare cu posibilități de alegere și dimensiuni decizionale. 2) Explicitarea. Această regulă este continuarea normei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
potențate satiric” din scrierile lui Palazzeschi ori din cele ale lui Savinio (frate al pictorului Giorgio De Chirico și împărtășind cu acesta opțiunea pentru un modernism extrem, apropiat de avangardă, dar conservând obiective „metafizice” și configurări „solare”), Moravia, Malaparte, fantasticul interiorizat și „de atmosferă”, cu „recuzită tenebros-romantică, net opusă facturii fantasticului solar” la Loria etc. Concise și totodată bogate în informații și interpretări, studiile polarizate de avatarurile fantasticului sunt tot atâtea „introduceri” în opera fiecărui scriitor. Cu deosebire remarcabile sunt eseurile
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
Sunt În noi lucruri pe care le simțim fără Însă a le putea explica, pentru că, deși le trăim și ele ne aparțin, noi nu le putem nici surprinde și nici Înțelege În totalitate. Subiectul uman are câteva caracteristici proprii. Este interiorizat, dar se obiectivează. Intră În relație empatetică cu subiectul altei persoane, creând o relație de interioritate reciprocă. Construiește și este construit la rândul său din sentimentele morale și aspirațiile persoanei pe care Eul individual le surprinde ca trăiri În sfera
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cugetare se desfășoară Întotdeauna În câmpul conștiinței mele. Din acest motiv ea rămâne permanent interioară ființei mele. Cugetarea este „un act al Sinelui către și pentru Sine”. Și chiar dacă eu cuget un lucru sau o altă persoană, obiectul cugetării este interiorizat În sfera gândirii mele și prin aceasta eu Îl scot din realitatea lumii, separându-l de aceasta. Interiorizându-l, acesta (obiectul sau persoana gândite, diferite de mineă devine, ca obiect al cugetării, parte, cel puțin temporară, a persoanei mele, iar În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dreptate. Tot ceea ce intră În gândirea mea și În planul conștiinței mele Încetează de a mai aparține lumii și devine un bun personal al meu pe care eu Îl gândesc. Prin aceasta Însă eu nu confisc lumea, ci numai o interiorizez și Încerc să Îi descopăr sensurile. Aceste semnificații ale lumii, pe care eu i le atribui prin gândirea mea, Îmi sunt necesare, Întrucât conștiința mea mă obligă să răspund la Întrebările chinuitoare ale propriei mele gândiri. Iar aceste Întrebări vin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
participă În totalitate, atât cu trupul, cât și cu sufletul. Ea este obiectul Psihologiei Generale. Dar Omul nu este numai ființa care reunește sintetic dimensiunea somatică cu cea psihică. Ea este și ființa valorică, rezultat al educației, prin care Își interiorizează valorile morale, spirituale, culturale, religioase. Ființa umană nu este numai produsul naturii genetico-bio-psihice, ci și produsul factorilor formativi ai valorilor modelului sociocultural și moral-religios. Ea este ceea ce omul devine prin imitația sau prin interiorizarea unor modele. Influența modelelor morale și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
legat direct și imediat de ființarea mea ca individ. Dar, spre deosebire de transcendență, autoconservarea mă fixează aici. Ea nu este un act de aspirație proiectivă. Autoconservarea nu mă scoate din lume, ci mă ține În lume. Ca persoană, prin valorile moral-spirituale interiorizate, eu mă deschid. Îmi pot construi idealuri. Nutresc speranțe. Construiesc proiecte și lupt ca să mi le realizez. Ca ființă umană, a naturii, totul se reduce la lupta pentru existență. Trebuie să facem o distincție Între Om și Persoană? Trebuie să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dar și dobândită. Dincolo de valoarea vitală, biologică, a ființei vii, valoarea umanului este dată și de efectele educației și ale experiențelor de viață ale individului. Educația oferă un model pe care persoana trebuie să-l accepte și să și-l interiorizeze, conformându-se normelor acestuia. Prin aceasta, educația „oferă”, dar În același timp și impune, un anumit model uman. Acest model este purtătorul unor valori. Acțiunea educației și experiența individuală, raportate la evenimentele cu care individul vine În contact, reprezintă factorii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
subiectivitate deformează imaginea și semnificația valorică a personajului. Dincolo de faptul că trecutul unei persoane este psihobiografia acesteia din punctul de vedere al evenimentelor trăite, ea este și istoria vieții sale interioare, a modului În care aceste evenimente trăite au fost interiorizate și prelucrate subiectiv de către individ. Nu toate evenimentele sunt depozitate În același fel, cu aceeași intensitate și semnificație, În memorie. Unele sunt mai vii, mai clare, altele sunt mai estompate, iar multe se șterg, sunt pur și simplu uitate, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și morală. Este un mod de a fi, de a trăi viața, al unei persoane. Înțelesul modului de existență nevrotică trebuie căutat În trecut, Întrucât existența nevrotică se constituie din evenimentele negative pe care individul le-a asimilat, le-a interiorizat În trecutul său: frustrări, carențe afective, traume emoționale, eșecuri, conflicte etc. În plus, un rol important Îl reprezintă absența educației, o educație slabă sau incompletă, o educație greșită sau o autoeducație. În constituirea existenței nevrotice, un rol important revine modelelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
milei publice. Supra-Eul lor nu are valoare de instanță de cenzură și de responsabilitate morală. În decursul existenței sale, persoana umană vine În contact cu evenimente, situații, persoane etc. Toate acestea constituie factori de Întâlnire pe care persoana respectivă Îi interiorizează. La acțiunea acestor factori, persoana elaborează răspunsuri. Se stabilește, În felul acesta, un schimb reciproc, permanent, Între persoană și lume sau Între aceasta și celelalte persoane. Persoana normală se Încarcă, În sensul că interiorizează influențele exterioare, și se descarcă, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Întâlnire pe care persoana respectivă Îi interiorizează. La acțiunea acestor factori, persoana elaborează răspunsuri. Se stabilește, În felul acesta, un schimb reciproc, permanent, Între persoană și lume sau Între aceasta și celelalte persoane. Persoana normală se Încarcă, În sensul că interiorizează influențele exterioare, și se descarcă, prin modalitățile sale de răspuns la acestea. Persoana nevrotică, dimpotrivă, se Încarcă permanent, dar În sens negativ, refuzând sau nefiind capabilă să se descarce decât Într-o manieră de contrarietate În raport cu societatea și cu celelalte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]