688 matches
-
membri importanți ai breslelor lor, în general oameni onești, cu legături morale puternice, dedicați meseriilor lor: medici, preoți, psihologi, sociologi etc. Chiar dacă unii dintre ei au avut alte calificări înaintea angajării în penitenciar (aviatori, muzicieni, sportivi etc.), au reușit să interiorizeze valorile noii meserii, depunînd eforturi pentru pregătirea profesională. Nici eroi, nici sfinți deși doar din rîndul lor ies astfel de personaje -, ei își raportează conduita nu la valorile organizației, ci la cele ale profesiei. Munca lor nu are grandoarea și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sînt vizibile și ușor de clasificat, analiza valorilor este dificilă și deseori ambiguă, întrucît acestea sînt mai degrabă deduse din acțiunile oamenilor. Sistemele de valori sînt dobîndite timpuriu (psihologii spun că pînă la vîrsta de 10 ani majoritatea copiilor au interiorizat normele și valorile fundamentale ale culturii în care trăiesc) și rămîn în structura de personalitate, fiind greu de modificat ulterior. Ele nu sînt produsul minții și activității individului, ci al experienței sociale. Ele au rezultat în timp și s-au
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
paralel cu sarcina copierii lui exacte declanșează la copilul normal - în vederea reușitei - nu o percepție vizuală globală, ci o activitate de analiză, de sinteză, de comparare a diferitelor forme, distanțe etc.Subiectul normal operează pe plan mintal cu modelul, îl interiorizează, îi identifică elementele esențiale, determinante, într-un cuvânt îl „înțelege” . P. Oléron arată că dezvoltarea mentală a surdului este o simplă acumulare de experiențe sau de procedee care s-ar înregistra ca amintirile. Se realizează, mai degrabă, însușirea anumitor moduri
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
De altfel, tema sfârșitului este la tot pasul. Diavolul vine și din strictețea regulilor care sunt puse să reglementeze viața indivizilor, când de fapt o sleiesc de ce are ea mai cald: iubire, nădejde, comunicare. Regula care nu ajunge să fie interiorizată, care nu se așează peste om printr-o adeziune a aceluia la conținutul său, acest tip de regulă înstrăinează omul de esența sa, îl robotizează. Diavolul este politic corect, adică este adeptul unor reguli care se aplică arbitrar tuturor, sfidând
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
tulburat mult de surditate. Lipsa percepțiilor de tip auditiv întârzie apariția reacțiilor specializate, deci și formarea unor scheme de acțiune pe plan mental. Acțiunile cu diferite obiecte sunt învățate prin imitație și fiind lipsite de orientarea auditivă, întârzie a se interioriza.Totuși percepțiile globale repetate asupra unor obiecte și acțiuni din lumea înconjurătoare duc la apariția unor imagini mentale. Astfel, ei reușesc să recunoască persoanele apropiate, obiectele și destinația utilitară a acestora. Viața trăită în preajma auzitorilor îi umanizează” și se manifestă
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
Sunt În noi lucruri pe care le simțim fără Însă a le putea explica, pentru că, deși le trăim și ele ne aparțin, noi nu le putem nici surprinde și nici Înțelege În totalitate. Subiectul uman are câteva caracteristici proprii. Este interiorizat, dar se obiectivează. Intră În relație empatetică cu subiectul altei persoane, creând o relație de interioritate reciprocă. Construiește și este construit la rândul său din sentimentele morale și aspirațiile persoanei pe care Eul individual le surprinde ca trăiri În sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cugetare se desfășoară Întotdeauna În câmpul conștiinței mele. Din acest motiv ea rămâne permanent interioară ființei mele. Cugetarea este „un act al Sinelui către și pentru Sine”. Și chiar dacă eu cuget un lucru sau o altă persoană, obiectul cugetării este interiorizat În sfera gândirii mele și prin aceasta eu Îl scot din realitatea lumii, separându-l de aceasta. Interiorizându-l, acesta (obiectul sau persoana gândite, diferite de mineă devine, ca obiect al cugetării, parte, cel puțin temporară, a persoanei mele, iar În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dreptate. Tot ceea ce intră În gândirea mea și În planul conștiinței mele Încetează de a mai aparține lumii și devine un bun personal al meu pe care eu Îl gândesc. Prin aceasta Însă eu nu confisc lumea, ci numai o interiorizez și Încerc să Îi descopăr sensurile. Aceste semnificații ale lumii, pe care eu i le atribui prin gândirea mea, Îmi sunt necesare, Întrucât conștiința mea mă obligă să răspund la Întrebările chinuitoare ale propriei mele gândiri. Iar aceste Întrebări vin
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
participă În totalitate, atât cu trupul, cât și cu sufletul. Ea este obiectul Psihologiei Generale. Dar Omul nu este numai ființa care reunește sintetic dimensiunea somatică cu cea psihică. Ea este și ființa valorică, rezultat al educației, prin care Își interiorizează valorile morale, spirituale, culturale, religioase. Ființa umană nu este numai produsul naturii genetico-bio-psihice, ci și produsul factorilor formativi ai valorilor modelului sociocultural și moral-religios. Ea este ceea ce omul devine prin imitația sau prin interiorizarea unor modele. Influența modelelor morale și
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
legat direct și imediat de ființarea mea ca individ. Dar, spre deosebire de transcendență, autoconservarea mă fixează aici. Ea nu este un act de aspirație proiectivă. Autoconservarea nu mă scoate din lume, ci mă ține În lume. Ca persoană, prin valorile moral-spirituale interiorizate, eu mă deschid. Îmi pot construi idealuri. Nutresc speranțe. Construiesc proiecte și lupt ca să mi le realizez. Ca ființă umană, a naturii, totul se reduce la lupta pentru existență. Trebuie să facem o distincție Între Om și Persoană? Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dar și dobândită. Dincolo de valoarea vitală, biologică, a ființei vii, valoarea umanului este dată și de efectele educației și ale experiențelor de viață ale individului. Educația oferă un model pe care persoana trebuie să-l accepte și să și-l interiorizeze, conformându-se normelor acestuia. Prin aceasta, educația „oferă”, dar În același timp și impune, un anumit model uman. Acest model este purtătorul unor valori. Acțiunea educației și experiența individuală, raportate la evenimentele cu care individul vine În contact, reprezintă factorii
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
subiectivitate deformează imaginea și semnificația valorică a personajului. Dincolo de faptul că trecutul unei persoane este psihobiografia acesteia din punctul de vedere al evenimentelor trăite, ea este și istoria vieții sale interioare, a modului În care aceste evenimente trăite au fost interiorizate și prelucrate subiectiv de către individ. Nu toate evenimentele sunt depozitate În același fel, cu aceeași intensitate și semnificație, În memorie. Unele sunt mai vii, mai clare, altele sunt mai estompate, iar multe se șterg, sunt pur și simplu uitate, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și morală. Este un mod de a fi, de a trăi viața, al unei persoane. Înțelesul modului de existență nevrotică trebuie căutat În trecut, Întrucât existența nevrotică se constituie din evenimentele negative pe care individul le-a asimilat, le-a interiorizat În trecutul său: frustrări, carențe afective, traume emoționale, eșecuri, conflicte etc. În plus, un rol important Îl reprezintă absența educației, o educație slabă sau incompletă, o educație greșită sau o autoeducație. În constituirea existenței nevrotice, un rol important revine modelelor
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
milei publice. Supra-Eul lor nu are valoare de instanță de cenzură și de responsabilitate morală. În decursul existenței sale, persoana umană vine În contact cu evenimente, situații, persoane etc. Toate acestea constituie factori de Întâlnire pe care persoana respectivă Îi interiorizează. La acțiunea acestor factori, persoana elaborează răspunsuri. Se stabilește, În felul acesta, un schimb reciproc, permanent, Între persoană și lume sau Între aceasta și celelalte persoane. Persoana normală se Încarcă, În sensul că interiorizează influențele exterioare, și se descarcă, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Întâlnire pe care persoana respectivă Îi interiorizează. La acțiunea acestor factori, persoana elaborează răspunsuri. Se stabilește, În felul acesta, un schimb reciproc, permanent, Între persoană și lume sau Între aceasta și celelalte persoane. Persoana normală se Încarcă, În sensul că interiorizează influențele exterioare, și se descarcă, prin modalitățile sale de răspuns la acestea. Persoana nevrotică, dimpotrivă, se Încarcă permanent, dar În sens negativ, refuzând sau nefiind capabilă să se descarce decât Într-o manieră de contrarietate În raport cu societatea și cu celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
refuzând sau nefiind capabilă să se descarce decât Într-o manieră de contrarietate În raport cu societatea și cu celelalte persoane. La persoana normală, Încărcarea se face prin educația primită Într-o formă organizat-instituționalizată (familie, școală, bisericăă. În felul acesta, ea Își interiorizează valorile morale, culturale și spiritual-religioase, care contribuie la formarea ei emoțională, intelectuală și relațional-comportamentală. Persoanele nevrotice se Încarcă prin imitarea modelelor negative. În locul valorilor sunt promovate pulsiunile primare, emoțiile brute, neelaborate, un mod de a gândi simplist, elementar, conduite și
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
condiția de a fi ea Însăși. Aceste valori mă raportează la un model suprem, suprauman, la un arhetip de care eu mă simt legat prin filiația valorilor care emană din el și pe care eu, preluându-le, mi le-am interiorizat. Omul problematic este cel care a pierdut orice filiație valorică cu modelul arhetipal, cel care nu se mai recunoaște În acesta, cel care nu mai are reperele filiației cu ființa absolută. El este ființa absurdă, care nu se mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cultură. Condiția ca această educație să fie eficientă, să formeze cu adevărat o personalitate puternică, este ca ea să se Întemeieze pe valorile sufletești, morale, culturale și spiritual-religioase autentice și pe modele exemplare, pozitive, pe care individul să și le interiorizeze, cu care să se identifice și cu care să trăiască. Fiecare persoană are Însă particularitățile sale, și așa cum nici o persoană nu seamănă cu alta, la fel nici viețile nu seamănă Între ele. Din punct de vedere didactic se pot stabili
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nevoile sale spirituale și materiale, dar și În raport cu nivelul său de educație, cultură, mediul de origine, instrucție școlară etc. Într-un cuvânt, această atitudine depinde de tendințele personale, precum și de un anumit model psiho-moral pe care individul și l-a interiorizat. Le vom analiza În continuare. Acumularea, ca primă tendință, este legată de egotismul persoanei. Dorința de a avea se manifestă fie prin simpla acumulare, cu caracter de utilitate, fie prin acumularea exagerată de valori, sub forma avariției. Individul devine În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este, În primul rând, de ordin sufletesc și moral. Această valoare este dată, pe de o parte, de natura pur psihologică a acestuia, iar pe de altă parte, de sistemul de valori morale, spiritual-religioase, culturale, estetice, pe care acesta le interiorizează prin intermediul procesului de educație În decursul formării individului. Din aceste motive, pentru a Înțelege În mod corect natura Eului, este necesar să analizăm etapele formării lui. Aceasta are o mare importanță, Întrucât Eul nu este un element fix, dat o dată
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracter relativ destul de bine delimitat, Supra-Eul moral și spiritual este o instanță a aparatului psihic În continuă dezvoltare, care absoarbe influențele mediului În care trăiește individul și modelele pe care acesta le are, proiectându-le asupra Eului său, care le interiorizează. Eul se formează printr-o continuă absorbție a influențelor mediului și prin imitația și interiorizarea modelelor oferite. Aceasta corespunde proceselor de educație și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În mod paradoxal, ea cere individului de „a-fi-el-Însuși-În-limitele-normelor” impuse de societate tuturor. Aceasta va da naștere unui conflict al valorilor. Orice persoană, pentru a se Împlini, are nevoie de un sistem de valori pe care inițial este obligată să-l interiorizeze, dar pe care ulterior Încearcă să-l depășească, pentru a putea fi ea Însăși. Inițial avem de-a face cu o asimilare a valorilor, apoi cu un efort de eliberare de sub constrângerea acestora. Orice aspirație este deschidere și depășire. O
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe ideea de Bine, din care decurg datoriile persoanei umane față de sine și față de ceilalți, precum și față de divinitate. Ideile morale Își au sursa În conștiința morală a individului, care le elaborează și le impune acestuia. Ele se formează și sunt interiorizate de persoană prin educația morală, contribuind concomitent la formarea Supra-Eului individual. eă Ideile religioase sunt expresia relației dintre persoană și divinitate. La baza lor stau arhetipurile la care se raportează permanent Eul personal. Aceste idei nu se bazează pe experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
viața psihică, considerată de mulți ca o dimensiune sufletească, raportată de regulă la caracterul unei persoane. Normele morale contribuie la formarea personalității unui individ, În principal prin influențarea/modelarea Eului personal al acestuia. Prin educație, valorile și normele morale sunt interiorizate de persoană, care se formează conform cu ele. Rezultatul este caracterul. Referitor la acesta, Heraclit spunea: Ethos anthropo daimon, Întărind astfel afirmația socratică prin recunoașterea faptului că „daimonionul” interior al omului, cel care-l mobilizează, este caracterul acestuia. Ca și sentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Încât să reprezinte nu numai repere sufletești, ci și norme de conduită pe care persoana să le respecte permanent. Disperarea este dată de vidul interior și ea apare la cei care, pierzând ideile morale sau fiind lipsiți de educație morală, interiorizează idei care nu-i servesc echilibrului sufletesc. Acestea sunt pseudo-idei, lipsite de conținut valoric, venind În contradicție cu aspirațiile intelectuale și cultivând plăcerile formale, exterioare, ale unei vieți haotice, lipsită de sens, de satisfacții și Împlinire. În locul ordinii sufletești pe
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]