849 matches
-
decât în alte țări, în primul rând în Franța, luminarea nu a fost în Germania o mișcare de distanțare față de religie, ci, mai degrabă, o mișcare de emancipare religioasă. Ceea ce îi apropie pe exponenții ei de seamă este năzuința de interiorizare a religiei, de accentuare a conținutului ei moral, o tendință inaugurată deja de Reformă și promovată de ceea ce am putea numi „spiritul general al protestantismului”. Emanciparea a fost gândită nu ca emancipare de religie, ci drept emancipare prin religie și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dintre adolescenții care au solicitat consultația, dintre care 7% prezintă distimie, 8% proastă dispoziție, 7,5% criză anxio-depresivă și 3,6 depresivitate). Motivele cele mai frecvente pentru care s-a apelat la consultație sunt dificultățile relaționale dintre adolescent și părinți (interiorizare, iritabilitate, mânie), dificultăți școlare și tentative de suicid. Și alte simptome sunt frecvent asociate (tulburări de comportament și tulburări alimentare), dar acestea nu par a fi corelate cu gravitatea depresiei. În ceea ce privește contextul familial, divorțul parental apare mai frecvent (23,5
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi tolerată datorită investițiilor obiectale menținute sau întărite. STAREA CONFLICTUALĂ NARCISIACO-OBIECTALĂ A ADOLESCENTULUI Necesitatea imperioasă pe care o trăiește adolescentul de a se separa de obiectele sale oedipiene dezvăluie, în mod brutal, fundamentele narcisiace subiacente și scoate la lumină calitatea interiorizării legăturilor interactive cu „obiectele primare”. Impactul pubertar actualizează două famtasme care sunt resortul esențial al vieții pulsionale inconștiente a oricărui adolescent: fantasma incestuoasă, fantasma paricidă. Acesta este motivul pentru care adolescentul trebuie să se depărteze de obiectele oedipiene. Făcând acest
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ABORDARE TEORETICĂ Este iluzoriu și puțin artificial să propunem un punct de vedere unificat și univoc în legătură cu diversele forme de depresie la adolescență, incluzând aici și planul psihopatologic. Acesta este motivul pentru care propunem următoarea diferențiere sprijinindu-ne pe calitatea interiorizărilor precoce, pe capacitatea acestora de a se diferenția în componentă narcisiacă și cea obiectuală și pe obstacolele care apar atunci când această diferențiere nu este posibilă. OBIECTUL SATISFĂCĂTOR: DEPRESIE PRIN RELAȚIE EXCESIVĂ CU OBIECTELE INTERNE Adolescentul nu poate renunța la investițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
În travaliul său de desprindere de relația oedipiană, adolescentul trebuie să se sprijine pe un obiect fiabil și „sigur”. Modelele interne ale atașamentului (Pierrehumbert, 1996) par relativ stabile la individul copil sau adult. Obiectul insuficient poate fi reprezentat ca fiind interiorizarea unui obiect pe care subiectul nu poate conta deoarece nu este disponibil atunci când el are nevoie de acesta. Suntem acum aproape de ipotezele lui Bergeret (1991; 1995) privind defectul de structurare sau structurarea vaculară (Corcos, 1998). Față de acest „obiect insuficient” adolescentul
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Dar, putem considera, de asemenea, că travaliul psihic al adolescenței, prin disforia pubertară pe care o implică acesta, predispune numeroși subiecți să exprime, prin aceste oscilații ale dispoziției, problemele pe care le întâmpină în efectuarea travaliului de integrare și de interiorizare pe care îl necesită perioada pubertară (Gutton, 1991). În urma experienței noastre clinice am putut constata de mai multe ori că manifestările de tip hipomaniac apăreau la adolescenții care, din motive personale sau familiale (cel mai adesea cele două sunt asociate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
indiciul ieșirii din adolescență. Într-adevăr, pentru a se identifica cu genul său sexual, adolescentul trebuie mai întâi să accepte să se supună părintelui de același sex, să accepte să se lase „penetrat” de caracteristicile acestuia, apoi să transforme aceste interiorizări în elemente constitutive ale viitorului Ideal al Eului al adultului. Acest Oedip negativ nu este acceptabil pentru tânăr decât dacă investiția analității a permis o diferențiere suficientă sine-celălalt. În studiul lor, Jeammet și Birot regăsesc la adolescenții predispuși la sinucidere
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
efectul benefic al acestor produse este limitat, chiar nesigur. În sfârșit, analiza semiologică prealabilă trebuie să fie riguroasă, dar acest lucru este dificil de realizat deoarece aceeași conduită poate avea semnificații diferite. Astfel, de exemplu, în cazul inhibiției și a interiorizării, este important să fim atenți și să analizăm cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deoarece aceeași conduită poate avea semnificații diferite. Astfel, de exemplu, în cazul inhibiției și a interiorizării, este important să fim atenți și să analizăm cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri obiectuale reale și pot exprima scufundarea progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv poate anula inhibiția, poate activa dinamica funcționării mentale, chiar dacă aceasta înseamnă confruntarea adolescentului cu noi sarcini
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv poate anula inhibiția, poate activa dinamica funcționării mentale, chiar dacă aceasta înseamnă confruntarea adolescentului cu noi sarcini. Cazul lui Sophie este elocvent în acest sens. În schimb, atunci când interiorizarea înseamnă un refuz de a investi, o conduită protectoare a adolescentului cu scopul de a nu se confrunta cu o violență pulsională oarecare, prescrierea de antidepresive, prin rolul lor dezinhibitor, poate accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de a investi, o conduită protectoare a adolescentului cu scopul de a nu se confrunta cu o violență pulsională oarecare, prescrierea de antidepresive, prin rolul lor dezinhibitor, poate accentua această trăire a violenței pulsionale și întări prin contralovitură nevoia de interiorizare. GAÉTAN - O CREȘTERE A INHIBIȚIEI Gaétan, 16 ani, a fost consultat după o tentativă de suicid cu ajutorul medicamentelor realizată chiar cu antidepresivul care i-a fost prescris. Simptomatologia lui Gaétan conține o dezinvestiție relativă însoțită de pasivitate, indiferență și eșec
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
început acest tratament, s-a simțit din ce în ce mai „enervat”, din ce în ce mai puțin capabil să „controleze” această excitație. Tentativa de suicid s-a produs în momentul în care Gaétan s-a temut că va fi astfel depășit de situație. În acest ultim exemplu, interiorizarea și inhibiția nu erau cauzate de un „sindrom depresiv” propriu-zis, ci erau consecința unei probleme mai generale care făcea parte dintr-un conflict familial important și cu o istorie mai îndelungată. ELECTROCONVULSIOTERAPIE În afara prescrierii de tratamente medicamentoase, trebuie să semnalăm
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a unui tratament antidepresiv, să implicăm părinții prin intermediul convorbirilor familiale, al întâlnirilor cu echipa terapeutică. I se propune de asemenea adolescentului să participe la activități terapeutice ce-și propun,între altele, să refacă stima de sine, și să lupte împotriva interiorizării și abuliei sale. În timpul aceste spitalizări putem fi obligați să prelungim separarea de familie, apelând la un internat sau la un centru terapeutic pentru a nu readuce adolescentul într-un mediu care a contribuit la instalarea depresiei sale. Continuarea terapiei
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apropiați lui. Rolul terapeutic al acestor măsuri, cel puțin datorită relaxării frecvente pe care o provoacă, nu trebuie nici ignorat și nici neglijat; - pericolul de cronicizare atunci când adolescentul se fixează într-o stare depresivă durabilă complicată de comportamentele obișnuite de interiorizare, de trecere la acte diverse sau de autoterapie (alcool, drog). Cu cât depresia este mai veche, cu atât în general tratamentul va fi mai dificil și mai prelungit. Shain și colab. (1991) arată astfel clar că adolescenții care prezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
particularităților individual-psihologice ale subiecților. Disocierea Între faptul social și faptul individual apar ca evidente la Începutul oricărei biografii individuale. Identitatea societate - individ este un produs al experienței sociale a individului (al biografiei sale sociale), experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată astfel pe poziție de termen mediatic Între faptul social și faptul individual, Între constrângerea exterioară și constrângerea interiorizată. Educația are rolul de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
particularităților individual-psihologice ale subiecților. Disocierea Între faptul social și faptul individual apar ca evidente la Începutul oricărei biografii individuale. Identitatea societate - individ este un produs al experienței sociale a individului (al biografiei sale sociale), experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
experienței În cursul căreia are loc interiorizarea elementelor conștiinței colective În conștiința individuală. Prin aceasta, exterioritatea devine interioritate, iar conștiința colectivă este simultan transcendentă și imanentă conștiinței individuale. De fapt, mișcarea este dublă, dinspre societate către individ, ca proces de interiorizare și dinspre individ către societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mișcări Îl constituie educația aflată astfel pe poziție de termen mediatic Între faptul social și faptul individual, Între constrângerea exterioară și constrângerea interiorizată. Educația are rolul de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Însă nu este la fel de evident dacă managerii caută și salariați bine motivați. Din acest motiv, trebuie subliniată diferența Între alte doua tipuri de motivații: motivația prin identificare si motivația prin utilizare. Astfel, motivația prin identificare Îl conduce pe angajat spre interiorizarea scopurilor sale În concordanță cu cele ale organizației, În timp ce motivația prin utilizare Îl determină să utilizeze organizația În serviciul propriilor scopuri. Amândouă conduc la comportamente asemănătoare și la obținerea performanței, cu toate că miza lor este diferită atât pentru organizație, cât și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Însă nu este la fel de evident dacă managerii caută și salariați bine motivați. Din acest motiv, trebuie subliniată diferența Între alte doua tipuri de motivații: motivația prin identificare si motivația prin utilizare. Astfel, motivația prin identificare Îl conduce pe angajat spre interiorizarea scopurilor sale În concordanță cu cele ale organizației, În timp ce motivația prin utilizare Îl determină să utilizeze organizația În serviciul propriilor scopuri. Amândouă conduc la comportamente asemănătoare și la obținerea performanței, cu toate că miza lor este diferită atât pentru organizație, cât și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
parametri de funcționalitate adecvați. 3.2. Deprinderile dobândite se regăsesc într-un stil de muncă îmbunătățit. COMPONENTA DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI SOCIAL Descriere: Unitatea de competență se referă la rolul cadrului didactic în socializarea elevilor. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Mediază procesul de interiorizare a sistemului de valuri al societății 2. Asigură cunoașterea, înțelegerea și însușirea regulilor sociale 3. Promovează un comportament social dezirabil CRITERII DE REALIZARE 1.1. Modelele sociale oferite sunt relevante pentru sistemul de valori al societății. 1.2. Situațiile de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în care trebuie să gândească, să se exprime, să acționeze. Internalizarea se produce în condițiile corespondenței între valorile angajatului și cele care stau la baza normei instituite de grup. În acest caz, comportamentul de conformare apare ca urmare a unei interiorizări a conduitei conforme normei ca standard propriu de conduită. În fiecare grup de lucru puteți identifica indivizi care nu se conformează normelor, refuzând în mod sistematic să adere la standardele de gândire și lucru impuse. Devianța în grupul de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Elementele simboliste (parcul, grădina, parfumuri, mirajul depărtării, cântecul și plânsul fântânilor) tulbură „helenicul vis” al poetului. Totuși, atmosfera de intimitate senină și de împăcare finală rămâne dominantă. În pofida stereotipiei imagistice, a travestiului clasicizant, renunțarea la emfaza retorică și tendința de interiorizare a expresiei sunt ceea ce interesează în lirica lui. A tradus (incluzând câteva versiuni în volumul Domus taciturna) din bucolicii siracuzani Bion și Moschos, din Cleanthes, Pindar, din sonetele lui Michelangelo și, fragmentar, din Dante (Infernul, cânturile I și II). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
un aflux al interiorității ce și-a întors secvențial chipul de la mersul și rosturile celorlalți camarazi de viață. Așadar, finalizarea, sfârșitul își dovedește prezența necesară și într-o astfel de situație, nimic din ceea ce este aici gândit sau trăit întru interiorizare nefiind fără finalitate, fără un capăt spre care tinde și în care se va stinge negreșit. Astfel, ceea ce pare multora drept o pierdere de vreme, se dovedește, adesea, o ancorare taciturnă în meditații și sentimente a căror împletire depășește, uneori
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]