609 matches
-
în grup ο este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiționat la viața grupului, bun organizator ο se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de inițiativă, este un bun executant dacă este solicitat ο este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se automarginalizează • Stilul personal cu influențe asupra activității școlare ο este organizat, perseverent, ritmic, continuu ο este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent ο este inegal, cu salturi, labil, superficial ο nu manifestă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
în sine) (Achimescu, 2002, p. 31). În acest context, multor mișcări religioase li se poate atașa atributul de organizație misionară, care, in extremis, ajunge să arate ca o masă amorfă de persoane, subjugate unui set de norme și valori puternic interiorizate și larg împărtășite între membri, al cărei scop fundamental este mai degrabă acela de a schimba „lumea” decât a se schimba pe ea însăși (Vlăsceanu, 2003, p. 192). 8. Organizarea și conducerea Structurile organizatorice variază de la cele înalt ierarhizate, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
transformată În cursul celor două etape precedente. Odată disponibilă, devine posibilă Înmagazinarea sintezei acestor informații În bănci de date, consemnarea ei sub formă de notițe tehnice, rapoarte, sesiuni de formare... În sfârșit, cunoștința nouă și explicită devine tacită, integrată și interiorizată, Înscriindu-se În patrimoniul indivizilor și al organizației. Reluând cele patru faze ale kata, putem analiza formele și manifestările ba-ului În cursul acestor momente diferite. El se prezintă mai Întâi ca o condiție de emergență (socializarea), spațiu de dialog
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cuibărește Înăuntrul individului, În subiectivitatea sa, În abilitatea sa operațională și chiar comportamentală. Moku-no-chi reprezintă cunoștința localizată În ba-ul grupului sau al Întreprinderii. Ea este cea care Întemeiază și subîntinde fiecare ba, plonjând dincolo de Mei (vizibil) și de An (interiorizat). Moku-no-chi este alcătuit din cele trei componente spirituale ale omului: Înțelepciunea, dragostea și voința. El este fundamentul cunoștinței vitale și inexprimabile. Gradația chi-ului pleacă de la date pentru a atinge providența, trecând prin informație, cunoaștere, Înțelegere, spirit (wit), Înțelepciune și sophia
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
datele cunoscute; însă credința populară în această interpretare nu poate fi eradicată. Falsitatea evidentă a acestor teorii a fost irelevantă pentru succesul sau eșecul lor. Decisivă pentru succesul acestora a fost capacitatea de a satisface nevoi intelectuale și politice profund interiorizate. Autoritarismul frust al poporului german a întrebuințat teoriile rasiale ca mijloc prin care să obțină autoconfirmarea faptului că, în ciuda tuturor dovezilor, este în mod natural superior tuturor și că, prin politici adecvate, poate deveni superior în fapt. Anticipând gloria viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în fața minorităților care trăiau între granițele sale, iar succesul inevitabil al acestei încercări a părut că oferă dovada empirică a veridicității teoriilor rasiale. În mod similar, interpretarea economică a teoriei imperialismului și a războiului satisface nevoi intelectuale și politice profund interiorizate. Opinia comună, tulburată de complexitatea amețitoare a relațiilor internaționale din epoca noastră, tânjește după o explicație care să fie atât simplă, cât și plauzibilă. Oferind această explicație, interpretarea economică liniștește opinia comună. Îndeplinește pentru acțiunea politică o funcție similară celei
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comportamentului uman pe care psihologii moderni, Îndeosebi materialiști, o folosesc. Din acest punct de vedere; cel mai pașnic va fi melancolicul, care prin natura lui nu poate și nu va fi niciodată agresiv sau violent, pentru că este un tip liniștit, interiorizat, meditativ, socializează mai greu, evită contactele preferând să se retragă În lumea lui pe care și-o construiește În stil propriu. Manifestă o repulsie organică față de conflict, ca și pentru stările conflictuale pe care le evită sistematic. de asemenea temperamentul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
caracter teoretic, ea „forțează” ca aspectul practic să fie configurat conform „zării” proclamate de „înălțimea” valorii anunțate de competență. Are funcționalitatea unui model comportamental, care exprimă nu ceea ce este, ci ceea ce se speră a fi. Performanța, în schimb, este competența interiorizată, concretizată, întruchipată în acte expresive. Întotdeauna, competența se situează „mai sus” decât o performanță evidentă, ființând ca un reper al realizării ei. Competența este un indicator pentru ceea ce trebuie să facă un elev, pe când performanța este măsura realizării efective a
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
chiar să participe la generarea lor. Stabilirea normelor și a nivelului unei performanțe este o treabă nu numai a profesorilor, ci și a elevilor. Este de dorit ca și criteriile de evaluare a unui produs sau activități să fie negociate, interiorizate, acceptate de cei ce trebuie să le probeze. În cazul unei evaluări personalizate, posibilitatea consensului este mai evidentă; elevul poate fi ușor „prins” în mecanismul autoevaluativ. La fel și în situația evaluării prin raportarea la grup și prin decantarea acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
când este vorba despre evaluare? Atitudinile sunt niște preferințe constante ale persoanelor în legătură cu ceea ce au de spus, de gândit, de făcut. Este acel standard stabilizat de conduite valorizatoare cu ajutorul cărora lecturăm ceea ce întâlnim în cale. Este un set de valori interiorizate ce permite adăugarea altora. Blândețea, smerenia, iubirea aproapelui sunt astfel de atitudini ce atrag după sine și alte valori (generozitatea față de altul, solidaritatea socială, sacrificiul de sine). Ca să ajungi la valori înalte, largi, îți trebuie niște puncte de pornire, niște
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea pierderii/ scăderii exagerate a stima de sine și apariția panicii traumatice. Stima de sine navighează intre Supraeu (societatea interiorizată) și Eul care se autoamăgește pentru a se proteja. Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind confundată în evoluția să cu dezvoltarea conștiinței morale. Stima de sine acționează la nivelul psihicului prin
Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
de confesiune, ca să nu mai vorbim de literatura sa "beletristică", edificată de la un capăt la altul pe tiparele melodramei. Nu ne mai miră, în consecință, nici preferința părintelui educator pentru filmele franțuzești, mai apropiate de natura teatrului prin dramatismul lor interiorizat și prin valoarea psihologică "singura care mă interesează", după cum afirmă el, apăsat, într-un moment de sinceritate tardivă. Lăsând deoparte faptul că Monica va fi avut, cu siguranță, alte preferințe decât prea seriosul ei tată, merită reținut drept element-cheie în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
adesea incapabili să fie și didacți, să fie dascăli în adevăratul sens al cuvântului, deci versurile lor nu pot transmite oricui valorile spirituale ale universului pe care le dețin, adeseori prin receptarea lor în somn. Poemele induc intelectului, persoanelor puternic interiorizate un delir în sine, o magie a minții care are un efect psihosomatic deviant. Misticile cosmice, magiile orientale, muzica și poesia sunt înălțătoare capcane genial dispuse în labirintul arhitecturilor oculte ce conduc profanii pe căile unei vibrații multimilenare. Percepția lumii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
adesea incapabili să fie și didacți, să fie dascăli în adevăratul sens al cuvântului, deci versurile lor nu pot transmite oricui valorile spirituale ale universului pe care le dețin, adeseori prin receptarea lor în somn. Poemele induc intelectului, persoanelor puternic interiorizate un delir în sine, o magie a minții care are un efect psihosomatic deviant. Misticile cosmice, magiile orientale, muzica și poesia sunt înălțătoare capcane genial dispuse în labirintul arhitecturilor oculte ce conduc profanii pe căile unei vibrații multimilenare 764. I
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și locul devine sacru, constituind altarul pe care menestrelul jertfește sentimentele și rațiunile sale, trecutul și viitorul. Crucea e, ca și copacul, suma panteonului zeiesc. Ea ne însoțește, cu forța lemnului sfânt din care e făcută, prin toată viața noastră interiorizată, fiind mesagerul raționamentului exterior nouă, al noosului. Cine intră din întâmplare în locuința unui poet Nu știe că mobilele au putere asupra lui Că fiece nod al lemnului închide mai multe Glasuri de păsări decât inima toată a unei păduri
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mediu socio-istoric tensionat, curmat de orice urmă de sentiment pașnic, de orice stare de ataraxie, un mediu dominat de contraste. Iubirea nu mai este cenzurată. Intră adeseori în conflict cu normele impuse de societate sau cu moralitate, cu valorile religioase interiorizate. O primă ipostază a iubirii este creionată de Bacovia în poezia Decembre. Dragostea este surprinsa desfășurându-se într-un moment de intimitate, în casa iubitei, la căldura focului; natura din exterior devine un pretext pentru sentimentul de dragoste. Aparent, eul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
trei decenii. Debutul în cadrul grupării de la „Iconar” indică zona de sensibilitate în care gravitează poetul. Cu identitate imediat remarcată în epocă (ecouri favorabile apar în „Vremea”, „Cuget clar”, „Luceafărul”), poemele din Dezacord și Întoarceri în biografia mea - în genere, peisaje interiorizate/stilizate, notații confesive, invocații, incantații - transcriu lapidar mutațiile eului, neliniștea existențială, „slova altui timp”, chiar spațiul originar, extazul, mirarea, sentimentul dezrădăcinării. Viziunile sunt dominant retrospective, configurând, în notații abrupte, o atmosferă de legendă și hieratism. Spațiul montan al Țării de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
băncile/mesele să fie așezate în semicerc). Unul dintre "punctele tari" pe care ne putem baza în activitățile cu copiii surdomuți este dat de teza lui Piaget: "Dacă limbajul e un auxiliar necesar determinării gândirii în măsura în care acesta constituie o inteligență interiorizată, el este cu toate acestea animat de inteligență, care îl precede sub forma sa senzorio-motrică105". Ceea ce înseamnă că și surdomutul gândește folosindu-se de limbajul verbal și nu de cel prin semne, lucru foarte important atât pentru relaționarea cu el
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
să dispună de o „imagine a corpului” orientată, ce îi permite o stăpânire operatorie asupra propriului corp și asupra universului orientat. Ceea ce numim schema corporală corespunde imaginii vizuale a corpului orientată și verbalizată asociată ansamblului de senzații tectile și kinestezice interiorizate. Aceasta va servi ca punct de reper pentru axele de orientare la care este asociată pentru învățarea cititului și scrisului și pentru accesul la un spațiu euclidian și proiectiv. Spațiul orientat și învățarea lecturii Buna vizualizare a formelor și mai
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Astfel încât diferența noțională dintre valoare și atitudine este clară, prima reprezentând obiectul atitudinii, iar cea de-a doua reacțiile, pozițiile indivizilor. Acesta este însă doar un nivel al relației dintre valori și atitudini. Dacă privim valorile ca principii despre dezirabil interiorizate, încapsulate în structura personalității, atunci distanța dintre subiectiv (reacție atitudinală) și exterior (valoare obiectivă) dispare, delimitarea atitudine/valoare (interiorizată) devenind mai greu de realizat. În versiunea lor de valori însușite de indivizi, acestea se situează în aceeași zonă a latentului
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pozițiile indivizilor. Acesta este însă doar un nivel al relației dintre valori și atitudini. Dacă privim valorile ca principii despre dezirabil interiorizate, încapsulate în structura personalității, atunci distanța dintre subiectiv (reacție atitudinală) și exterior (valoare obiectivă) dispare, delimitarea atitudine/valoare (interiorizată) devenind mai greu de realizat. În versiunea lor de valori însușite de indivizi, acestea se situează în aceeași zonă a latentului, a virtual-subiectivului ca și atitudinea. Dar, chiar în această postură, între valori și atitudini se pot stabili anumite distincții
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trăsăturile de personalitate pozitive s-au consacrat ca valori: harnic, prietenos. Suntem aici cu totul pe teritoriul a ceea ce s-ar putea numi echivalențe enunțiale (Iluț, 1984), adică prin expresii deosebite se vizează conținuturi conceptuale identice, cum ar fi „valori interiorizate”, „scară personală de valori”, „orientarea axiologică”, „sistem de valori” (vezi și în continuare, secțiunea 1.6.). Fără a subaprecia necesitatea clarificărilor conceptuale, e profitabil de recunoscut deci că deosebirile dintre diferite expresii sunt mai mult de accent și perspectivă: în
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
contextului sociocultural este mai degrabă pluridirecțională decât omogenă și univocă. În lumea contemporană este vădită tendința creșterii diversității intraculturale și a scăderii diversității interculturale. Tot mai multe valori, norme, atitudini și stiluri de viață devin universale. Orientarea axiologică individuală (valorile interiorizate) constituie un dat subiectiv, ceva interior și virtual, acționând ca vector motivațional care determină sau colorează actele noastre de conduită. Acest lucru e recunoscut direct sau indirect de aproape toți cei care s-au ocupat de personalitate și motivație: pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
limbaj este datorat faptului că autorii desemnează prin aceiași termeni lucruri relativ diferite, este constatabil și fenomenul invers: prin expresii deosebite se vizează conținuturi identice, mergând de la simple sinonimii („valoric”, „axiologic”), trecând prin sintagme și enunțuri („atitudini față de valori”, „valori interiorizate”, „scara individuală de valori”, „filtrajul personal al valorilor”) și ajungând la nex-uri propoziționale echivalente. Evident, afirmația are o valabilitate generală pentru dinamica științei și filosofiei, dar în perimetrul cercetării valorilor ea are o acoperire sporită. Probabil și pentru că lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
elementul afectiv-axiologic. Deși avându-și originea preponderent în exterior, atitudinea devine o variabilă latentă, o predispoziție, o stare subiectivă, ceva interior și virtual. Chircev (1974) arată că atitudinile obiectivate sub formă de conduită pot fi privite ca relații, iar relațiile interiorizate ca fenomene de conștiință sunt atitudini. Grație unității dintre atitudini și relații, sunt posibile cunoașterea și modificarea atitudinilor prin intermediul activității (și invers). Se consideră că nota diferențiatoare a atitudinii față de alte manifestări psihice orientate spre un obiect este bipolaritatea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]