970 matches
-
utilizate în studiul etimologic, legând de ele cuvintele românești a căror formă actuală, dar mai ales arhetipul străromân se aseamănă în chip izbitor, uneori este aproape identică formelor primare indo-europene“. Referitor la cuvintele autohtone putem stabili mai multe categorii: I. interjecții și onomatopee: au, vai, cucu etc. II. cuvinte din graiul copiilor, de fapt o silabă repetată: mama, tata, nene, țața, caca, pipi etc. III. termeni comuni indo-europeni, probabil 5-10% din lexicul fundamental al limbii, de ex: a da, a ședea
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
pe motiv de economie de spațiu tipografic“) -, Distinsul Receptor este întâmpinat de un erou liric, polidimensional înzestrat de soartă, ce își caută și mai totdeauna își află, chiar și în gordianul de căi existențiale, starea de-argint-viu întru of ! și vai ! - interjecții, „predicate cu care s-a îndepărtat, în mezolitic / neolitic, ens-ul cuvântător de sanctuarul-peșteră“, rar clamate („amendatele esteticii hegeliene“), cu „stâmpărare“ în mult-dedusele / indusele, -, întru înnobilare de suflet / spirit, întru acel imperios principiu conținut / semnificat și de latineasca zicere, ridendo castigat
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
momentului : șters, incult și arogant. Crede, de fapt este mai mult decât convins că locul din față îi este de-a pururi rezervat : cu tot cu dependințe, deplasări și secretară. Părerea lui este literă de lege : nu admite decât replica aprobării gălăgioase. Interjecțiile pe care binevoiește să le producă sunt pur și simplu geniale ! Limbajul său este o prăpastie monumentală de prostie. În fața sa nu ai ce face, taci : de uimire și deznădejde ! Doamne, numai condiția umană te putea conduce într-o asemenea
IMPERSONALITATEA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370229_a_371558]
-
multe! -Ăștia sunt o mică parte din prietenii mei. Sper că nu te deranjează că i-am adus aici. -Chiar deloc, prietene! Atunci prin ușă izbucnesc Numeralul, Verbul și Adverbul, urmăriți de Prepoziție și Conjuncție, ținând-o în brațe pe Interjecție, toți strigând: -Petrecere! -Ce surpriză plăcută! Dar de când vă cunoașteți toți așa bine? întrebă Substantivul. -Ne-am întâlnit la BAC, luă cuvântul Verbul. Tu de ce n-ai venit? -N-am fost chemat de profesori. Dar data viitoare merg, ca prea interesant văd
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
BAC, luă cuvântul Verbul. Tu de ce n-ai venit? -N-am fost chemat de profesori. Dar data viitoare merg, ca prea interesant văd ca a fost. Toată lumea numai: "BAC, BAC!". Chiar așa de nostim a fost? -Nu nostim, ci greu! izbucni Interjecția , ținând un pahar cu șampanie în mână, tot ținută de Prepoziție și Conjuncție. -OK...Dar unde e Articolul? întreba Substantivul. -Aici! strigă Articolul, înghesuindu-se printre toată lumea. Hai să petrecem! Și toată lumea petrecu, ascultară propoziții, povestiseră despre BAC și dansară
PETRECERE MORFOLOGICĂ de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353949_a_355278]
-
Până la urmă par niște păpuși automate, perfecte la exterior, vidate de sens și năzuință în interior. La urma urmei, la tzoapa c'est moi! Dar ce țoapă are puterea să recunoască faptul că e țoapă? Țoapa și țopîrlanul derivă din interjecția ''țop''. Mitocănia ordinară dezgustă. Mă întreb de ce nu-i ard o scatoalcă bădăranului, de ce nu-l înjur de mamă, de ce nu-l pun să lingă asfaltul pe care-l impurifică. De ce nu-l ia polițiunea, cum vrea Zița. Mitocanul extraordinar
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
care alături de neologisme la modă dintre care unele sunt greșit întrebuințate: ambiț, poblic, favuride, bagabont, musiu, dicorație, dipotat, a dezvorța, a maltrata cu o vorbă bună, giuben, reglement etc. apar regionalisme: arz, văz, spui, poci, termeni populari: aia, alea, celălalt, interjecții specifice vorbirii orale: „Tii!”, „Ei! Haide!”, „Ei! iaca ... ”, imprecații: „Fir-ai al dracului”, expresii populare: „ de auzea câinii în Giurgiu”, „alege-s-ar praful”, pleonasme: „să vorbim o vorbă”, „l-am văzut cu ochii mei”, dezacorduri: „că-i sărea ochilarii
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
nehotărât un de la pronumele demonstrativ de depărtare forma populară ăla. Conversiunea nu face altceva decât să sporească valoarea depreciativă a cuvântului de bază. Compusele sunt formate prin alăturare într-un mod foarte ingenios. Scârța-scârța pe hârtie este format prin repetarea interjecției onomatopeice scârța și cuvântul de origine grecească hârtie. Coate-goale este format din două cuvinte de origine diferită: cot< lat. cubitus și gol < sl. golu. Mațe-fripte este alcătuit din cuvântul mațe provenit din lat. matium și adjectivul fripte format prin conversiune
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Bravos, musiu Spiridoane! zice, nu te-ai culcat pân-acum;” Apoi parcă ne-a fost vorba musiu Spiridoane băiete, să nu te mai găsesc dormind când vin acasă!” Absența oricărei valori de reverență este susținută de asocierea substantivului musiu cu interjecția mă: „mă musiu” sau cu substantivul băiete: „musiu Spiridoane băiete”. Tot la adresa lui Rică Venturiano apelativul musiu mai este folosit de către Veta și de către Spiridon, ambii atribuindu-i o valoare de reverență, dovadă faptul că fie din grabă, fie din ignoranță
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
comparații: „Nu cuvânta doară ca râtanii, vorbește ca școlerii.” Ele devin simple stereotipii, care, așa cum spunea profesorul, au rol de încurajare, de vreme ce sunt folosite atât în relație cu elevii mediocri, cât și cu cei eminenți și sunt însoțite uneori de interjecția de admirație „Bravo”: „Bravo, prostovane! (Către inspector, care e transportat): „Că-z acesta doară iaște un școler emininke!” În final profesorul este felicitat pentru reușita lecției, iar acesta își răsplătește elevii tot cu calificativul boilor: „Că-z eu tot ce e spun
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
a fost numit „domnule Iancule”. Când a ajuns director i s-a spus „stimate domnule director”, iar după alți vreo douăzeci de ani „nene Iancule”. Recunoaștem în această schiță modalitățile de exprimare a diferitelor grade de reverență față de o persoană. Interjecția „mă” urmată sau nu de prenumele personajului, nu exprimă nici un fel de respect. Substantivul „domnule” urmat de prenumele personajului exprimă un grad mediu de respect, datorat unui om ajuns la vârsta maturității, care are o condiție socială bună și care
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Autorul l-a tradus și l-a publicat sub titlul „Dicționar etimologic al limbii române” la editura Saeculum, Buc. 1981. Ciorănescu afirmă că „limba română are o mare ușurință de a forma cuvinte plecând de la onomatopee și chiar de la simple interjecții. În ansamblul limbilor romanice numai româna are posibilitatea spontană de a acorda interjecției categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
limbii române” la editura Saeculum, Buc. 1981. Ciorănescu afirmă că „limba română are o mare ușurință de a forma cuvinte plecând de la onomatopee și chiar de la simple interjecții. În ansamblul limbilor romanice numai româna are posibilitatea spontană de a acorda interjecției categorie verbală, ba, mai mult, de a-și îmbogăți expresivitatea cu unele infixe și sufixe,practic infinite ca număr” (Prefață la dicționar, pag.10). La fiecare cuvânt redă originea sa cu variantele altor autori de dicționare etimologice . Tributar al teoriei
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
necesară, are sens numai în refugiul lacrimii cu care-l trăim pe Dumnezeu.***... XIII. GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II., de George Baciu, publicat în Ediția nr. 538 din 21 iunie 2012. La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
care mă târăsc sub gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în pașii începutului. Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum ... Citește mai mult La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
și tăcerea răbdării - ca meserie fără destin - sunt contemplarea socratică a Daimonului revoltat de patul biologic al ispitei materiei care suferă. Există, totuși, o rădăcină a haosului pe care orice om o cuprinde în vidul său statistic al gândirii prin interjecție. *** Sunt carnea uscată a Ideii prin care se prelinge complotul de dinaintea zicerii. Am mucegăit pe tăcerea tâmplei cu suspin de rugăciune și mi-am subțiat metafizicul în ridul senzației. Compasiunea lucrurilor mi-a știrbit marginea ca pe-o vitalitate a
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII III. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358019_a_359348]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 538 din 21 iunie 2012 Toate Articolele Autorului La început am gândit lucrurile alcătuind propoziții pline de interjecții. A fost primul act de cunoaștere, o sumă de deveniri pline de osteneala inocențelor perceptive. Apoi, cu tonalitatea plângăreață a judecăților, am încheiat un proces-verbal, spre a da știre înclinației despre infidelitatea contagioasă a limbajului, înflorind sterilitatea buzelor plecate fără
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
-o, ne-am uitat unii la alții, am respirat adânc și încetul cu încetul ne-am îndemnat și am gustat-o cu vârful limbii. Imediat ni s-au luminat privirile, fetele ni s-au destins și fiecare a scos câteva interjecții admirative. Nu știam cum să facem să nu o mâncăm prea repede. Pentru cactușii prăjiți am prins mai mult curaj, gustoși și ei, mâncați cu economie, în bucățele mici. Carnea de bizon semăna cu carnea bovinelor noastre, dar am înregistrat
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
magh. ég CERUL P CERUL B CERUL F CERUL T ciuvaș pelet scit. abra thai fa etr. falado ciuvaș tura Rămân neincluse: sl. nebo, germ. Himmel, fin. Jumala, ainu nisor, basc zeru, engl. heaven etc. Deși teoria onomatopeică și a interjecțiilor rămâne în picioare, nu se poate ști de ce unele onomatopei și interjecții au rămas și astăzi, iar altele s-au transformat în cuvinte. Ca să glumim, vom spune că primul cuvânt scos de om a fost au! din care par a
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
scit. abra thai fa etr. falado ciuvaș tura Rămân neincluse: sl. nebo, germ. Himmel, fin. Jumala, ainu nisor, basc zeru, engl. heaven etc. Deși teoria onomatopeică și a interjecțiilor rămâne în picioare, nu se poate ști de ce unele onomatopei și interjecții au rămas și astăzi, iar altele s-au transformat în cuvinte. Ca să glumim, vom spune că primul cuvânt scos de om a fost au! din care par a proveni sum. an „cer“, iran. ag>bag, căci u>n ca în
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin Țene Prisaca Întors în prisacă dicționarul pare sărac, cuvintele nu vor să facă miere nici măcar un fagure sau să alimenteze matca. Verbul nu și substantivul da metafora și hiperbola și chiar interjecția plângeau pe coala albă eu cu caietul sub braț mă plimbam printre stupi și le-am promis cuvintelor că nu le fac albine și m-am preschimbat pe mine în fagure. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Prisaca, poezie de Al.
PRISACA, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359264_a_360593]
-
la Adrian Păunescu, fără a cădea în păcatul imitației. În versul alb găsim expresia plină de filosofia antică, prin verdict implicită și altruistă ce declanșează proprii reflexii și gândiri din existențial - „Trecerea prin iubire”. N-am să număr verbe și interjecții, nu doresc și nu pot să fac un inventar al scrisului poetului George Tei, ci doar subliniez că avem în față un poet dăruit nouă de Dumnezeu și el dăruit cu har luminos de a scrie... Referință Bibliografică: Rexlibris Media
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
expresii de genul: mă simt nașpa; să pui mătura-n doliu, nici cât negru sub unghii; care se dădeau în stambă, dă-i nas lui Ivan, ajunge o măciucă la un car de oale, de când hăul și bârgăul, ca și interjecții uzuale: Iaca-așa, Zău așa! S-a șucărit; Ce pălăria mea?; să-mi bag picioarele; ce pușca mea ș.a. interpelări ale cititorului, din spirit de frondă, destul de des folosite în epicul de astăzi, pentru cititorii care au apetență pentru astfel
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
mine, ați vorbi ca uscatele alea de la știri. - Da, virgulița mea! Dar dacă ne unim destinele, soarta noastră în frază își schimbă direcția. Iar eu, spre plăcerea mea, voi fi mereu deasupra în acest mariaj. - Of!...Vai!...Ah!... - și alte interjecții emotive. - Eu nu știu cum aveți curajul să deschideți gura. V-ați înghiți vorbele dacă nu mă folosiți pe mine, Liniuța de dialog. Orice vorbă începe doar cu mine. - Dacă îți trag vreo câteva Ghilimele te elimin din tiparniță, una-două! Nu ești
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
Tăticu! Te rog frumos! Nu te folosi de mine ca Apostrof și vorbește-ți vorba întreagă. Ce tot te dai tu mare și de neînlocuit? Dacă e să te cocoț acum pe un I și să-l convoc pe văru' Interjecție nu te mai spală niciun Pic din lume. Ești un simplu Punct și-atâta tot. Stăteam ca prostu printre rafturi și mă uitam chiomp.Să fie gâlceava semnelor de punctuație scânteia inspirației mele ratăcite. Aveți idee ce idee poa să
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]