6,100 matches
-
bărbătească. Nu mă deranjează că este înconjurat cu atâta atenție de fetele din grup. Înseamnă că prezintă un interes real pentru ele. Cristian stătea de vorbă cu un coleg care tot trebuia să-i repete ce spusese înainte, fiind că interlocutorul lui era cu gândul în cu totul altă parte. Nici ce-i șoptea noua sa fană cu fusta scurtă nu auzea. Doar intrarea echipelor pe teren și vacarmul care l-au produs printre spectatori a făcut ca grupul de prieteni
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394832348.html [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
Duclos, Laporte și Ross); nevroze; tendințe de izolare; ticuri nervoase (motorii, verbale); tendințe de dependență față de cineva sau ceva; inconsecvență în relația cu semenii (nu prezintă încredere); nerăbdare în a asculta și opinia celorlalți, tendința de a-i domina pe interlocutori; rezistență scăzută la frustrări. Depresia este un fenomen care poate să apară și la adolescență, dar și la vârste înaintate. În urma studiilor efectuate, a rezultat că adolescentele sunt ceva mai expuse stărilor depresive decât băieții de aceeași vârstă, prezentând în
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi by http://revistaderecenzii.ro/mircea-ruicu-rolul-comunicarii-in-ameliorarea-anxietatii-si-depresiei-la-adolescenti/ [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
de rece, pentru ca apoi, paradoxal, să te cuprindă o căldură binefăcătoare. „... Restul este legendă”! Cel de al II-lea volum lansat, „Dialoguri privilegiate” - volumul III, este realizat „cu materialul clientului”. Scriitoarea are intuiția, flerul și știința de a-și alege interlocutorii, demonstrând că în viață nu sunt importante răspunsurile, ci esențiale sunt întrebările. Dubla lansare de carte a fost un adevărat regal cultural. Sală plină cu intelectuali rasați (mă și mir că Grand Hotel Sofianu nu s-a înclinat sub greutatea
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
lui Ch. Perelman, există trei specii de auditoriu. “Prima specie se constituie din umanitatea în întregime sau cel puțin din toți oamenii adulți și normali: acesta este auditorul universal. A doua specie apare în dialog și este alcătuită doar din interlocutorul căruia discursul i se adresează. A treia este alcătuită din subiectul însuși care deliberează sau reprezintă rațiunile actelor sale. Subiectul și interlocutorul pot fi văzuți ca un auditoriu particular” (Vladutescu S., 2006, p. 55). Jurnalistul culege informația, o structurează, o
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
adulți și normali: acesta este auditorul universal. A doua specie apare în dialog și este alcătuită doar din interlocutorul căruia discursul i se adresează. A treia este alcătuită din subiectul însuși care deliberează sau reprezintă rațiunile actelor sale. Subiectul și interlocutorul pot fi văzuți ca un auditoriu particular” (Vladutescu S., 2006, p. 55). Jurnalistul culege informația, o structurează, o procesează, o comercializează. El prelevează ori culege informații, le caută ori le primește. Culegerea informațiilor se desfășoară pe termen lung. Prin durată
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
și să adopte un nou registru lingvistic. La o examinare atentă a vorbirii sale în relație cu soția sa, cu chivuțele, cu oamenii legii, cu șeful și cu bancherul se constată că aceasta prezintă particularități diferite nu numai în funcție de statutul interlocutorului, cât și în relație cu același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
La o examinare atentă a vorbirii sale în relație cu soția sa, cu chivuțele, cu oamenii legii, cu șeful și cu bancherul se constată că aceasta prezintă particularități diferite nu numai în funcție de statutul interlocutorului, cât și în relație cu același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează în propoziții scurte, interogative sau exclamative. Glasul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
intensității cu care își trăiește mânia și dorința de descărcare nervoasă. Construcția incidentă „mă-nțelegi”, care mai apare și cu altă ocazie în vorbirea personajului, are valoare de tic verbal, folosit totuși din dorința de convingere și de intimidare a interlocutorului. Din exprimarea d-lui Lefter nu lipsesc autoironia „Așa sunt eu galant, cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cocoană, variantă a lui cucoană, este un grecism care în vremea lui Caragiale își pierduse deja conotația inițială pozitivă de a exprima reverența față de o persoană de sex feminin. Vorbele și comportamentul d-lui Lefter au un efect distrugător asupra interlocutorului care se dovedește o femeie slabă, incapabilă să-i facă față. Ea rabdă supusă și înspăimântată reacțiile și vorbele violente ale soțului ei. Slăbiciunea ei se observă la nivel fiziologic: „se tulbura, se roșea, se-ngălbenea”, „simte un junghi în
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
suferise atâtea umilințe și i se adresează cu aceeași fină ironie, folosind la început formula pretinsă de acesta domnule șef și după aceea domnule Georgescu: „Domnule șef, iată dosarul Goldstein”, „Și mai iată, , vă rog foarte mult, și demisia mea.” Interlocutorul nu mai reacționează în niciun fel, fie din neatenție, fie dintr-o neînțelegere a subtilității mesajului, fie deoarece domnul Lefter, dându-și demisia, nu mai prezintă niciun fel de importanță. În relație cu oamenii legii, cât timp îi știe complici
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
adaptare la situația de comunicare din opera lui I.L.Caragiale. Știe să fie când violent, când ironic, când ademenitor în funcție de interesele sale, de contextul situațional în care se află, de modul propriu de receptare a realității, de atitudinea și statutul interlocutorului. Frecvența stărilor de surescitare nervoasă fac ca aceleași procedee stilistice să predomine în vorbirea sa: interogațiile și exclamațiile, repetițiile și ticurile verbale, topica ilogică. Un alt exemplu de diafazie în opera lui Caragiale îl oferă jupân Dumitrache din comedia „O
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
statutul social și condiția materială a acestora. El experimentează o metodă nouă de predare și ține o conferință, o lecție în prezența inspectorului, o lecție în ajunul examenelor și examenul anual care se desfășoară în prezența părinților elevilor. Principalii lui interlocutori sunt inspectorul, elevii și părinții acestora. În relație cu inspectorul are o exprimare reverențioasă. Atât în adresarea directă, cât și atunci când se referă la persoana lui folosește formula „onorat domnul inșpectore” alcătuită din adjectivul la modă în epocă „onorat”, substantivul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
prostovane! (Către inspector, care e transportat): „Că-z acesta doară iaște un școler emininke!” În final profesorul este felicitat pentru reușita lecției, iar acesta își răsplătește elevii tot cu calificativul boilor: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?” Interlocutorii au o reacție neutră, fiind obișnuiți cu un astfel de vocabular, care, era, probabil, acceptat în școala românească, dovadă că nici inspectorul nu pare deranjat de ceea ce aude. În ajunul examenelor Marius Chicoș Rostogan îi instruiește pe copii cu aceleași
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
da, loază!”, „Acele care sunt, boule! emisferul austral; emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental și emisferul ocțidăntal, măgarule! Meri la loc, vită!” În final, profesorul schimbă codul lingvistic și iese din clasă „înjurând teribil ungurește.” Examenul anual aduce un interlocutor nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o doamnă din înalta societate. Condiția socială a interlocutorului devine acum singurul selector al exprimării profesorului. Comunicarea prin limbaj este susținută de elemente
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
schimbă codul lingvistic și iese din clasă „înjurând teribil ungurește.” Examenul anual aduce un interlocutor nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o doamnă din înalta societate. Condiția socială a interlocutorului devine acum singurul selector al exprimării profesorului. Comunicarea prin limbaj este susținută de elemente extralingvistice, precum: gesturile, înălțimea vocii, starea psihică a personajului. În relație cu odraslele mahalagioacelor, limbajul profesorului este eminamente depreciativ și îndeplinește funcția de admonestare: „No, prostule
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
reverențioși cu cei batjocoritori: „Că-z eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?”, prin felul facil de formulare a întrebărilor pentru copiii din înalta societate. Un exemplu de selectare a formulelor de adresare în funcție de vârsta și statutul social al interlocutorului, de specificul relațiilor dintre emițător și receptor îl oferă schița „O conferență”. Un bărbat aflat la o vârstă, care bănuim că este a bătrâneții, se confesează asupra felului în care i s-au adresat persoanele de sex feminin, cele mai multe prietene
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
putea avea drept rădăcină latinescul rostrum „gură”. Principalii selectori ai vorbirii lor sunt: condiția socială și starea sufletească a emițătorului, modul lui de a percepe realitatea în diferite momente ale acțiunii, pregătirea lui lingvistică și culturală, statutul social, vârsta, sexul interlocutorului. Din punct de vedere semantic modul propriu de exprimare al fiecărui personaj exprimă o anumită stare afectivă, morală și intelectuală manifestată la nivel individual: surescitare nervoasă, dispreț, gelozie, admirație, încredere, orgoliu, incultură, incorectitudine, suspiciune, ironie, batjocură, lingușire, snobism, subiectivism, inconsecvență
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sunt o formă de reflectare a unor aspecte sociale: stratificare, apreciere greșită a valorii umane, existența unui adevărat lanț al prostiei, al inculturii și al incorectitudinii. Conținutul afectiv al vorbelor este adeseori accentuat prin gesturile, timbrul vocii și expresia feței interlocutorului. Modul de exprimare al personajelor, este o sursă a comicului și o dovadă a bogăției lexicale de care dispune limba română pentru a exprima gândurile și nuanțele afective cele mai variate și subtile, a geniului lingvistic de neîntrecut al lui
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
o copie de pe încheierea atacată, certificată de grefa instanței. Dacă instanța de control judiciar constată admisibilitatea căii de atac, va cere instanței care a pronunțat încheierea atacată să înainteze dosarul cauzei, în condițiile alin. (2). ... Articolul 235 Încheieri preparatorii și interlocutorii Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258138_a_259467]
-
admisibilitatea căii de atac, va cere instanței care a pronunțat încheierea atacată să înainteze dosarul cauzei, în condițiile alin. (2). ... Articolul 235 Încheieri preparatorii și interlocutorii Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase. Articolul 236 Domeniu de aplicare Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică atât la cercetarea procesului, cât și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258138_a_259467]
-
atac, va cere instanței care a pronunțat încheierea atacată să înainteze dosarul cauzei, în condițiile alin. (2). ... Articolul 235 Încheieri preparatorii și interlocutorii Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase. Articolul 236 Domeniu de aplicare Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică atât la cercetarea procesului, cât și la dezbaterea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258138_a_259467]
-
iluzia timpului / după timp, iluzia iluziei timpului / cuvântul cu belciug la bot.» - Cum se sfârșește o armată - AmNS, 45), lui Adam Pusloji, marele-i prieten și poet, sârb după mamă și român / valah după tată, din Valea Timocului Sârbesc, „prim-interlocutorul liric“ din poemele: Uită-te și uită-mă («Uită- te cum trec secundele / ca o armată ! / ... / „Aș plânge“, mi-a spus Homer. / „Aș plânge de voi. Aș plânge, dar nu mai am ochi !“ / Uită-te și tu / și uită-mă
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
zidului Berlinului, purtătorul Premiului Nobel Alternativ pentru Pace Johan Galtung s-a transformat într-unul dintre ei mai apreciați futurologi ai lumii. Nimeni nu poate rezuma doar în câteva fraze ceea ce face, gândește sau ce spune Galtung. În consecință, ca interlocutor, te simți provocat pe mai multe planuri deodată, de parcă fiecare frază pe care o spune ar avea concomitent mai multe înțelesuri. Încerci senzația unei revelații, pe care n-ai timp s-o guști până la capăt, pentru că deja te vezi provocat
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1458479602.html [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
încruntă sprâncenele. Se ridică în picioare și făcu câțiva pași, bezmetic, fără țintă, numai pentru că nu putea sta pe loc. O fracțiune de secundă avu imboldul de a fugi pe ușă afară, nemaisimțindu-se capabil să depene în fața preacinstitului său interlocutor povestea rușinoasei trădări a Florindei și îndoielile care l-au stăpânit până la primirea rezultatelor analizei de paternitate. Apoi își învinse frica și vorbi fără întrerupere, ca un posedat, cu obrajii încinși de febră și urechile țiuind. Rabinul nu-l întrerupse
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
scrie oriunde, nu contează dacă publicația este online sau tipărită, fiecare își are specificul ei. Important e că jurnalistul să aibă ceva de spus, să capteze atenția cititorilor. Dacă ne referim la interviu, ca gen ziaristic, acesta presupune existența unui interlocutor. Dacă acesta lipsește, tema poate fi realizată prin articol sau oricare gen publicistic. - Numeste-ne câteva dintre personalitățile marcante ale diasporei, dar și din România cu care ai realizat interviuri. Cum obișnuiești să iți abordezi potențialii subiecți pentru un interviu
UN FOST PICTOR AL CASEI REGALE DIN ROMANIA MI-A ACORDAT CANDVA, UN INTERVIU. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 by http://confluente.ro/Un_fost_pictor_al_casei_regale_din_romania_mi_a_acordat_candva_un_interviu_.html [Corola-blog/BlogPost/344250_a_345579]