342 matches
-
încearcă să descrie realitatea, cei mai mulți eșuând, după care plec. Pauză. Sunt bun când vine vorba de detașare profesională, profesorală. Altă pauză. Plus că nu sunt angajat cu normă întreagă, să-mi fac griji. Kimball continua să mă fixeze, așteptând ca interludiul nătâng pe care îl impusesem să se sfârșească. M-am forțat să nu mă uit la urmele de pași. În cele din urmă Kimball își drese glasul. - Am primit mesajele telefonice și mi-a luat mult timp până am putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Dorobanțu simte și publicul. Personajele lui țipă și se tînguiesc suficient încît să zbîrlească nervii spectatorului, dar nu suficient încît să-l dea afară din sală. (De la un punct încolo, momentele lor de disperare maximă tind să se consume în interludiile filmului secvențe construite din aceleași imagini supraimpresionate cu fețele lor schimonosite în urlete care nu se mai aud, angoasa lor trecînd în muzica Adei Milea.) și bineînțeles că nu-și acceptă soarta ca niște victime înnăscute : pînă la final caută
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
posesoarea lor pe după umeri, o îndrumă spre ușă: "Mulțumesc, la revedere!" Iubea poporul, dar nu prea de aproape. Fata ieși aruncând, cu capul întors, o ultimă privire în cameră. Conversația nu se reluă decât după o clipă, răgaz ca acest interludiu să se piardă în negurile universului. Îți spuneam așadar că ar trebui să facem cunoștință mai bine. Fața fetei deveni inexpresivă. ... de vreme ce ai decis să urmezi ultima clasă la noi. O rază slabă de soare se filtra printre perdelele grele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în care Virginski era gata să facă vreo nebunie, unul dintre ofițeri căzu în genunchi și începu să cânte 'O Noapte de Bucurie' cu o voce de tenor perfect acceptabilă: Ca un moment ai trecut, Noapte de bucurie am cunoscut... Interludiul fu destul pentru a-l pune pe Virginski pe gânduri. Își aduse aminte de țelul său și fu uimit cât de aproape a fost ca să-l pericliteze. Se pornise în urmărirea ofițerilor de cavalerie ferm convins că aceștia îl vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
pentru lampă. În zilele acelea, puteau vedea cât de bine o duceau vecinii lor după lumina care strălucea noaptea la ferestre. „Această femeie e o soție cu nimic mai prejos de Nene a mea,“ Își spuse Hideyoshi. În timpul acelui scurt interludiu de meditație, Însă, soția lui Inuchiyo terminase de pregătit două sau trei feluri. Îl conduse afară din bucătărie, ducând ea Însăși tava. În regiunea deluroasă care se Întindea spre fortăreața de la apus, se Înălța un mic pavilion Într-un desiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
evident, mai matură, ilustrând talentul epic și disponibilitățile autoarei. Trei secvențe, trei „povești” au în centru câte o Monă cu ochi albaștri: una la vârsta și experiențele dulci-amare ale maturizării erotice, o alta, tot tânără, expusă mizeriei și degradării, cu interludiul de vis al unei călătorii în Turcia, și o a treia, vârstnică și grav bolnavă, epavă a unei existențe eșuate. Personajele sunt complexe, cu zone de lumină și umbră, ceea ce le face verosimile și autonome în raport cu creatorul lor. E de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
regresia schizoidă are finalitate curativă. Volumele de povestiri Maximele, minimele (1984) sau Castelul albastru (1986), cumulând „exerciții de imaginație în stil borgesian sau în stilul fantasticului romantic, ba chiar și în stil urmuzian”, au în scrisul lui S. caracter de „interludii” (Laurențiu Ulici). Un al doilea ciclu epic, Cei o sută, în care parabola părăsește trecutul apropiat pentru a se instala în spațiul mult mai confortabil al miticului și ulterior al istoriei vag documentate, este deschis prin Anabasis (1988) și continuat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
I-III, îngr. Traian Filip, Mircea Filip și Adrian Munțiu, pref. Dan Grigorescu, București, 2003. Traduceri: T.E. Lawrence, Cei șapte stâlpi ai înțelepciunii, București, 1937, ed. București, I-II, îngr. și postfață Adrian Anghelescu, București, 1993; Eugene O’Neill, Straniul interludiu, București, 1939, Din jale se întrupează Electra, București, 1943 (în colaborare cu Margareta Sterian), Dramele mării și ale pământului, București, 1946, Drame din marea dragoste, București, 1947, Teatru, I-III, București, 1968 (în colaborare cu Margareta Sterian și Const. Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
acestea sînt foarte diferite de ceea ce se întîmplă în numeroase țări din Europa Centrală, Orientală și Mediteraneană, unde sistemul de producție și structurile sociale rămîn în multe privințe la stadiul celor aparținînd epocii preindustriale. În această parte a Europei, scurtul interludiu democratic liberal care a urmat după război și care era legat în bună parte de influența exercitată de democrațiile victorioase, nu a durat decît cîțiva ani. Din cauza lipsei unor tradiții liberale și a unor baze socio-economice care în Europa de Vest constituiau
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
aceasta o reprezintă pentru oligarhiile aflate la putere. Pentru a o spune direct, nu "fascismul" este cel care se instalează în posturile de conducere ale statelor dictatoriale pe care criza le face să se afirme. Regimurile autoritare care pun capăt interludiului democratic nu se bazează pe aceleași fundamente sociologice nici pe același model de societate. "Fascismul-regim", pentru a prelua expresia folosită de istoricii italieni pentru a face distincție între fascismul aflat la putere și "fascismul ca mișcare", se sprijină pe o
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
un impact electoral foarte slab), în Irlanda ("Cămășile Albastre" conduse de O'Duffy), în Finlanda și în mai mică măsură în Danemarca și în Suedia, cunosc după 1936 un regres evident. Același lucru se întîmplă și în Franța unde, după interludiul Frontului Popular, creat în perspectiva luptei împotriva "fascismului", dar al cărui efect a fost acela de a radicaliza dreapta politică, venirea lui Daladier la putere în 1938 are același rezultat. În toate aceste țări, la care trebuie adăugată și Cehoslovacia
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
autorului lor. DISCURSUL ÎNSTRĂINĂRII ȘI AL FRATERNITĂȚII Evoluția poeziei lui Ilarie Voronca de după Incantații indică o distanțare definitivă de lirismul jubilatoriu-spectacular: între Zodiac și Petre Schlemihl (1932), apoi Patmos și alte șase poeme (1933), această carte apare ca un ultim interludiu, care e și un capăt de drum. Căci ultimele două volume amintite continuă mai degrabă filonul elegiac al operei, cu discursul poetului solitar, cu o tot mai acută conștiință a marginalizării sale, atenuată doar de speranța redempțiunii prin poezie, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
alterității din Tropicul Cancerului și blazarea (anterioară venirii în Franța) viețuirii într-un orizont închis. Rămîne, în egală măsură, adevărat faptul că "ideea" unei trilogii ar putea fi contrazisă de două elemente structurale. Tropicul Capricornului (deși publicat ultimul) plasează acțiunea înainte de interludiul parizian al lui Miller, cînd scriitorul trăiește, alături de Mona/June, într-o sărăcie dezolantă, în New York, "pregătind", psihologic cel puțin, o "evadare" ulterioară către ceea ce el consideră a fi libertatea Europei (vestice). Totuși, să admitem, inconsec vența planurilor cronologice funcționează
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în sumarul culegerii Poeme (1963), unde predomină totuși lirica peisagistică și de dragoste, adăugându-i-se exploziile expresioniste ardente, în descendența lui Lucian Blaga. Impietatea desacralizatoare de conjunctură - nemăsuratul orgoliu al creatorului (Cântecul drumețului de zi), suficiența (Vase comunicante, Trei interludii de pace, Despre poezie), oportunismul - nu periclitează sensul nobil al versului: își găsesc loc și aici vechi simboluri (inima - amforă pentru lumină este unul recurent atunci când sunt invocate cunoașterea și creația). Parabola focului (1967) marchează schimbarea modalității lirice. Emoția expresionistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
și să redea guvernului poziția de care beneficiase pe vremea lui Mehmed Cuceritorul. Fiul lui, Fazil Ahmed, a devenit vizir în 1661 și a continuat politica tatălui său. Realizările lui s-au reflectat în victoriile militare otomane din perioada aceasta. Interludiul Köprülü a fost o excepție. Spre sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, sistemul administrativ clasic suferise practic un colaps masiv. Structura bazată pe sclavi și sistemul devshirme, în cadrul cărora, cel puțin teoretic, avansarea se făcea în funcție de pregătire și de merite, s-au
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unor scriitori care editează ei înșiși reviste literare sau unor colaboratori de prestigiu, întrebarea nu rămîne retoric-pesimistă, încăpățînarea noastră chiar are rost atîta timp cît mai există oameni interesați și de "cultura înaltă". Pe care, spune Liviu Antonesei, dacă sinistrul interludiu comunist n-a reușit să o zdrobească, "de bună seamă că nu va ceda nici mizerabilismului material și mental al tranziției". Și Dumitru Chioaru de la "Euphorion" crede că revistele literare, cu cititorii lor de elită, sînt necesare ca "redute ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7237_a_8562]
-
nivelul artificiilor, singurul care merită pus pe același plan cu danezul, deși un pic mai sus, e Meirelles. Exploatează tot: filmări din satelit plus voalate, dar și alb-negru granulate, cameră hiperactivă, filtre de lumină, puzderie de unghiuri olandeze, montaj eliptic, interludii simbolice (un om care cade în întuneric), n-am loc să enumăr nici jumătate. Oricum, nu degeaba a luat Caméra d'Or la Cannes în 2003 (premiu adjudecat de Corneliu Porumboiu în acest an). Iar la capitolul sinteză literară, un
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
prima sa lucrare de succes, Oratoriul Miorița (1957), o temă de passacaglie începe să exploreze acel univers modal care va deveni curând emblematic pentru stilul autorului. În Lupta cu inerția (1959-62, din cadrul ciclului Muzică pentru Bacovia și Labiș), al doilea interludiu pentru vioară, clarinet și pian este o dinamică Ciacconă. Ideea temporală afirmată aici este de a porni de la tensiunea maximă a mișcării, pentru a stabili ordinea și liniștea prin eroziunea substanței aflată în mișcare. Sugestii postmoderne traversează muzica occidentală la
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
vor fi la cheremul nostru. Averea, mai cu seamă. Pe liste îl vom alege și nu unul câte unul, ca să nu obosim. O puzderie de independenți în Camere, ce-ar mai încurcă lucrurile! Și nu oricând, ci în acest straniu interludiu în care politicul și economicul alternează - dupa vocea cea mai avertizată din republică. Politicul a luat-o, hai-hui, înainte. Economia îl va urma, întocmai cum administrația, armiile napoleoniene. Dar chiar dacă unul din doi alegători va sta acasă în fatidica duminică
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
cu stolu-naripat de prunci/..."). Tonul general al poemului este grav-visător, promițător de lucruri esențiale și asigurarea lui pe tot parcursul poemului se face, în mare parte, prin ritmul clasic (metri iambici, cu rimă încrucișată). Dar pe alocuri, poetul inserează zglobii interludii în ritm popular, probabil cu rol de sentință sau reflecție asupra momentului epic respectiv - care funcționează însă ca refrenul cîntat în filmele muzicale. Un exemplu ar putea fi versurile următoare, la care se poate ușor adăuga o melodie, la alegere
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
al lui Golopenția se ameliorează, i se dă hîrtie și întocmește memorii și scrisori către familie, procurorul șef, Miron Constantinescu (pe care îl previne că e mai util în libertate decît în detenție), cerînd cărți de citit, inclusiv Capitalul. Acest interludiu s-a petrecut în iunie 1950, după care reîncepe calvarul declarațiilor insistente pînă în mai 1951. Și ele sînt nu numai sîcîitoare, dar efectiv epuizante. Iar Golopenția era o fire bolnăvicioasă și, pînă la urmă, îl răpune o tuberculoză galopantă
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
sale, chiar dacă el n-o pomenește? Gândirea lui se revendică de la transcendență, vede lumea ca de pe lumea cealaltă. Anticiparea vieții de după moarte, asemenea unei certitudini. 27.12.1986, duminică. Aseară, în pat, dau drumul la radio și, după un scurt interludiu muzical baroc, îl aud pe Cioran. Vorbește despre tinerețea lui petrecută la Sibiu. Tatăl său, preot paroh ortodox. Insomnia sa, doar trei ore pe noapte. La ora 2 pleca să se plimbe, vorbea cu târfele, "judecătorii orașului". Fără somn, conștiința
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
schimbări de atitudine, tuturor modelor, în succesiunea lor lentă? A virat ea înspre o formulă experimentală atunci când gloria prozatorilor din generația optzeci a instituit, ca unică lingua franca a literaturii, experimentul ? Permanenta revenire la genul solid al romanului, după episodice interludii nuvelistice - așa cum bine îi sintetizează Paul Cernat în prefață traseul bibliografic - e o dovadă că nu. Desantiștii, dacă e să ne limităm numai la acest grup compact, au fost aprigi partizani ai prozei scurte, iar migrația ulterioară către roman, la
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
ca schemă generală de sinteză. Expozițiile, cele responsabile cu expunerile temei raportate la numărul de voci, sunt în parteneriat formativ cu tronsoane fluctuante tonal, cu vector modulant prestabilit și travaliu tematic cu profil determinat, intitulate, după caz și opțiune, divertisment / interludiu / tranziție etc. Succesiunea acestor două componente, în alternanță, expoziție-divertisment etc., au la bază un suport armonic cu trei zone tonale - Tonica-Relativa-Subdominanta (-Tonica) - cea inițială fiind reluată la încheierea ciclului. În cadrul fiecărei zone tonale este prezentă perechea expoziție-divertisment, ultima, adaptată finalizării
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
care nu se suprapune peste împărțirea formală, în două cicluri (intitulate Aerostate plângând și Iubita mea, patria mea). Anume aceea stilistică dintre poemele săltărețe, ritmate și rimate uneori și poemele în proză, confesive, care funcționează ca amortizoare ale delirurilor verbale. Interludiile acestea sunt, aproape la propriu, băi reci pentru o fantezie prea înfierbântată: „De când stau în cartierul ăsta, adică de douăzeci de ani, am coborât în parc de vreo cinci, șase ori: o dată când slăbisem 10 kilograme în 2 luni și
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]