620 matches
-
de «urinare pe bisericiă (Tudor Arghezi) și de complexele europenizării. Volens-nolens, acțiunile demolatoare ale dilematorilor (care nu pot fi confundate cu o relectură) au ceva din agresivitatea primitivă și sociologist-vulgară a proletcultismului, nutrindu-se, în esența lor intimă, și din internaționalismul abstract pe care-l promovează și azi comuniștii din R. Moldova... Dilematorii nu au ținut în mână Caietele eminesciene, considerate de Manolescu maculatoare: în acestea pulsează însăși cultura universală.” „Cum poate fi spirit conservator un poet - un gazetar deschis spre
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
interbelic a rămas chiar și atunci când era criticat o referință obligatorie, fiind recuperat treptat, în anii '60. Efortul de reintegrare în narațiunea identitară a fost însoțit și de asimilarea unor categorii istoriografice de inspirație marxistă lupta de clasă, revoluția socialistă, internaționalismul proletar, rolul decisiv al "maselor populare" în istorie ș.a. care au produs, spre final de regim, o nouă formulă a istoriei de uz școlar. Anii '90 au debutat sub semnul acestei reprezentări familiare, care nu a trezit propriu-zis nevoia de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
autenticitate.Acest fenomen a fost în bună parte efectul declinului societății ierarhice" (C.Taylor, 1992:49). În timp ce societățile occidentale parcurg un proces integrativ, cele est-europene sînt marcate de tendințe centrifugale, legitime după omogenizarea forțată a unei jumătăți de secol de internaționalism bolșevic. Contrar previziunilor care schițau lumea viitorului ca un sistem omogen economic, politic și cultural, asistăm la o enormă expansiune a multiplicității: în viața cotidiană, în ciuda unei economii globale tot mai interdependente, asistăm la o profundă renaștere culturală și lingvistică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de organizare a unui serviciu secret de informații în Siguranță, special pentru a duce acest „război invizibl” contra bolșevismului. V. 2. Comuniștii în atenția organelor Puterii Comunismul, chiar de la impunerea sa ca doctrină politică, s-a fundamentat și pe ideea internaționalismului (avem în vedere și celebra lozincă Proletari din toate țările uniți-vă !), principiu potrivit căruia interesele naționale trebuie necondiționat subordonate unui țel supranațional, apelându-se în acest sens la o rețetă ideologică ce genera și legitima organizarea lumii și dominarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acțiunea Internaționalei socialiste. Aceasta și-a dat silința să coordoneze efortul partidelor, cei mai puternici ajutînd pe cei mai slabi, să le dezvolte pretutindeni și să le înzestreze cu o ideologie, o strategie și un tip de organizare asemănătoare. Cu toate că internaționalismul lor era sincer, partidele muncitorești s-au izbit de realitatea națională, în fața căreia au capitulat în 1914. S-a reconstituit a Doua Internațională, apoi a Treia, dar lucrurile nu au mai fost niciodată ca înainte: rolul asumat de Partidul Laburist
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
bine definite. În primul rînd, tipul de organizare, adoptat de partidele muncitorești, rămîne același: cu excepția dizidenților de dreapta, toate partidele muncitorești constituie partide de mase, ușor centralizate și care respectă destul de mult tendințele spre pluralism. În al doilea rînd, mitul internaționalismului rămîne viu, în ciuda unor profunde divergențe. Iar rolul sentimental și simbolic al Internaționalei socialiste rămîne important pentru fiecare dintre aceste partide. Chiar putem afirma că acestea nu au încetat să creadă în ea. Trandafirul ținut în mînă, emblema PS, a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și play-boy cu fizic de gorilă. 3. Tradiția social-democrată. De dată mai recentă decît celelalte două precedente, tradiția social-democrată apare în ultima treime a secolului al XIX-lea. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaționalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele și tipul de organizare. Partidele social-democrate s-au unit la inițiativa Internaționalei din 1864 sau au fost profund transformate de aceasta. Ele au practicat un internaționalism solidar pînă la războiul din 1914 care a dus
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
această tradiție se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaționalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele și tipul de organizare. Partidele social-democrate s-au unit la inițiativa Internaționalei din 1864 sau au fost profund transformate de aceasta. Ele au practicat un internaționalism solidar pînă la războiul din 1914 care a dus la dezmembrarea acestei uniuni. Partidele au încercat de două ori să reconstituie Internaționala a II-a prin practicarea unei solidarități active fie cu vechile partide aflate altădată în dificultate ca cele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în dificultate ca cele din Peninsula Iberică, fie cu cele din Europa Centrală aflate acum în dificultate. Ele desfășoară o bogată activitate atît în grupul socialist al Parlamentului European cît și în cadrul Partidului Socialist European pe care-l susțin material. Internaționalismul a implicat, printre altele, o lungă colaborare cu marxismul care le-a servit drept dogmă și pe care au încercat să-l răspîndească și să-l impună tuturor partidelor muncitorești. Abia în 1951 Internaționala a acceptat, prin declarația sa de la
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a social-democrației care se detașează de curentul său principal după primul război mondial și Revoluția rusă din 1917. În afara caracterelor generale care definesc și partidele muncitorești social democrate, cele comuniste oferă aspecte care le deosebesc net. Aceste trăsături specifice sînt: internaționalismul, organizarea și ideologia. Aceste trei aspecte sînt exterioare logicii naturale a lumii celor ce muncesc. După Lenin, ideologia spontană a clasei muncitoare este de tip "trade-unionistă"3. Mișcarea comunistă este deci rezultatul voluntarismului revoluționar al unui grup de militanți ai
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cel puțin în privința elaborării unei linii politice unice, prin partidele membre. Ea s-a transformat, sub conducerea lui Stalin, în oficina aparatului de Stat al URSS înainte de a dispărea; de-acum înainte, toate relațiile dintre partidele-surori vor trece prin PCUS. Internaționalismul va primi o lovitură serioasă o dată cu apariția "eurocomunismului" în anii '70. Kominternul va modifica radical organizarea social-democrată a partidelor comuniste. Partidele comuniste s-au organizat după modelul inventat de Lenin și adoptat de partidul sovietic. Acest tip de organizare este
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de fier a Kominternului. Acestea au fost radical transformate și epurate, ca în cazul partidului francez, sau n-au întîrziat să se destrame, ca în cazul Partidului Laburist Norvegian. În perspectiva dezvoltată de Lenin, aspectele pe care le vom denumi "internaționalism" și "organizare" prelungesc ideologia. Căci gîndirea fondatorului URSS constituie partea cea mai frumoasă a strategiei revoluției. În acest sens ea o completează admirabil pe cea a lui Marx și Engels, punînd bazele ideologiei partidelor comuniste. Conflagrația care a provocat implozia
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
autonomiștilor unii fuseseră admiși de PPE radicalilor și centriștilor agrarieni scandinavi. Dar s-a preferat orientarea spre dreapta, cea aleasă de CDU. b) Democrația creștină este deci sufletul PPE, ai cărui membri sînt toți afiliați Internaționalei Democrat-Creștine (IDC). După război, internaționalismul creștin-democrat s-a afirmat ca fiind cel mai îndrăzneț. Întruchipat de Noile Echipe Internaționale (NEI), el grupa mai degrabă echipe naționale decît partide. Astfel, echipa olandeză regrupa cele trei formațiuni confesionale, în timp ce echipa franceză se dorea diferită de MRP. Găsim
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Totuși, aceste evenimente s-au desfășurat pe durata a aproximativ o jumătate de secol și sub impulsul unei veritabile clase de întreprinzători capitaliști. Această clasă burgheză a putut prospera, inițial, la adăpostul puternicului Stat creat de regina Elisabeta și a internaționalismului său economic și colonial. Altundeva, costul social pe care Anglia l-a plătit pentru dezvoltarea economică ar părea exorbitant astăzi. De altfel, este de neconceput să plătești un asemenea tribut care ar implica absența democrației politice, absența vecinilor mai înstăriți
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
emoții, gesturi, atitudini, instituții, lucruri materiale... pot poseda această calitate, în virtutea căreia sunt apreciate, dorite, recomandate. Dar ceea ce este atrăgător pentru unii poate fi respins de alții. La fel, valorilor le corespund "contravalori", care sunt depreciate, dezaprobate, respinse. Naționalismul și internaționalismul, proprietatea privată și proprietatea publică, libertatea și egalitatea pot fi, în opinia unuia sau altuia, valori sau contravalori. Ce sunt valorile? Pentru a înțelege mai bine conceptul nostru, să îi distingem cele patru dimensiuni principale: fiecare valoare are un obiect
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
prin convenții cu cluburi străine. Astfel, Interallié întreține relații cu o sută douăzeci de cluburi din aproximativ treizeci de țări. Cercurile nu fac decât să reproducă cosmopolitismul membrilor lor, care își înmulțesc relațiile și căsătoriile cu cei de alte naționalități, internaționalismul fiind una din caracteristicile importante ale nobilimii și marii burghezii. Bogăția culturală La capitalul economic și social se adaugă capitalul cultural. Raportarea la cultura legitimă, cea a liceelor și universităților, cea a muzeelor și sălilor de concert este specifică. Fără
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
internațională în Normandia École des Roches, la Verneuil-sur-Avre, a fost creată în 1898 de Edmond Demolins. În 1941 a fuzionat cu Collège de Normandie, ale cărui metode pedagogice vizau asigurarea unei educații totale pentru elevii sosiți din toate colțurile lumii. Internaționalismul recrutărilor interzice ca școala să aibă un caracter confesional. "Este laică, precizează în anii 1990 dl. Dollfus, unul din responsabilii instituției în acea perioadă. În sensul cel mai complet al cuvântului. Adică nu impunem nimic, dar informăm despre orice. În
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cu Bottin mondain, evident, dar și cu echivalentele sale din străinătate, Anuarul spaniol oficial al înaltei societăți, Debrett-ul englez etc. O colecție de Almanahuri Gotha, publicate până în 1944 în ceea ce era înainte ducatul de Saxe-Cobourg și Gotha, atestă vechimea acestui internaționalism de bonton. Anne-Catherine Wagner a arătat în lucrările sale, despre cadrele internaționale, diferențele între noua cultură internațională a cadrelor de întreprinderi expatriate și cultura cosmopolită proprie vechii aristocrații. Prima se bazează pe o mobilitate profesională, în timp ce a doua își are
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
făcuse apariția pentru prima dată la sfîrșitul secolului al XIX-lea, prin persoana lui Mihail Katz, un emigrant evreu din Rusia. Cunoscut mai apoi sub numele Constantin Dobrogeanu-Gherea, acesta a devenit teoreticianul partidului, fără a avea, însă, prea mulți adepți. Internaționalismul marxismului sovietic nu prindea la românii naționaliști, care se temeau de Rusia. După spusele lui J.F. Brown, "e puțin probabil ca Partidul Comunist Român să fi avut vreodată mai mult de o mie de membri"181. Victoria sovieticilor de la Stalingrad
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
moralei asupra politicii și a muncii conform catolicismului social. Marile sale teme sale apar și azi în programele partidelor creștin-democrate. Mounier vedea omul în mijlocul comunității, susținând realizarea a trei principii: instituții comunitare, o economie în slujba omului și chiar un internaționalism personalist. Deși el a refuzat ideea unui partid care să pretindă că se trage din creștinism, totuși creștin-democrații îl consideră unul dintre inspiratorii doctrinei lor, ca un continuator al catolicismului social din secolul al XIX-lea. Cel mai mare gânditor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care să implice o societate pluralistă și care să permită omului să se integreze și să se dezvolte în sînul "organismelor intermediare"; o economie în slujba omului: continuator al tezei sociale a papilor, el condamna capitalismul care distruge omul; un internaționalism personalist care vizează bunul comun universal. Prin apariția revistei Esprit, deschisă necredincioșilor, și prin obiectivul său declarat în primul număr apărut în octombrie 1932, de "a reface Renașterea", el își definește, puțin cîte puțin, personalismul. În 1935, își grupează principalele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Démocratie chrétienne force internationale, Paris X- Nanterre, 1986, 509 p; Bartolo GARIGLIO (dir), I programmi politici dei movimenti cattolici democratici, Milano, Angeli, 1987, 219 p; Hugues PORTELLI (dir) Les démocrates-chrétiens et l'économie sociale de marché, Paris, Economica, 1988. Despre internaționalismul democrației creștine, cel mai important studiu este acela al lui Roberto PAPINI, L'Internationale démocrate-chrétienne 1925-1986, Paris, Cerf, 1988, 238 p. O lucrare indispensabilă privind problema europeană este cea a lui Philippe CHENAUX, Une Europe vaticane? Entre le plan Marshall
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
iveală, cu asupra de măsură, după 1989. Iată însă că Jurnalul inedit publicat în anii din urmă, arată elemente surprinzătoare. Puțini știu că Sadoveanu a oscilat, în anii cei mai grei din istoria României moderne, între "naționalismul" Mișcării Legionare și internaționalismul comunist, cei mulți cunoscând doar ultimul membru al ecuației. Mihail Sadoveanu a avut de ales, în 1944, între a fugi din apropiatul comunism și a rămâne. O primă intenție a fost să plece în Elveția, până va trece primejdia, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ș.a. Cu unii dintre ei nu s-a reușit (Maurer, Bodnăraș, Niculescu-Mizil), alții au rămas în adormire. Spre a-și atinge scopul, Brejnev a încercat să resuscite memoria pozitivă a lui Gheorghiu-Dej, "maculată", după moartea lui, de Ceaușescu din pricină că apărase "internaționalismul proletar". S-a discutat chiar, în Biroul Politic moscovit, despre ridicarea unei statui a lui Gheorghiu-Dej, la Moscova. S-au mulțumit, în cele din urmă, cu redifuzarea cuvântărilor prosovietice rostite de Gheorghiu-Dej, cele de dinainte de 1963. Recrutările erau făcute la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
interior: ca în legenda Meșterului Manole, ceea ce ridica, cu multă trudă și primejdie, ziua, noaptea dărâma. Și asta fiindcă n-a înțeles niciodată grozăvia antitezei monstruoase dintre comunism și naționalism. Nedesprins de comunism, naționalismul rămâne o formă de imitație a internaționalismului moscovit. Ceaușescu voia să creeze neapărat o struțo-cămilă, deși Dimitrie Cantemir avertizase asupra unor astfel de hibridări grotești. Va trebui într-o zi să se demonstreze ce personalitate tragică a fost Nicolae Ceaușescu, demnă de dramele shakespeariene. În anul de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]