324 matches
-
M., Ecriture et personnalité: approche critique de la graphologie, Dunod, Paris, 2004. 93. Semnele zodiacale pot prezice caracterul dumneavoastră? Corelații între gemenii monozigoți și cei dizigoți Potrivit unui sondaj 1, puțină lume crede că astrele ne determină viitorul (29% dintre persoanele interogate cred acest lucru, față de 68% care nu sunt de acord); în schimb, aproape jumătate dintre persoanele interogate (46%) consideră că putem explica prin intermediul semnelor astrologice caracterul (față de 49%), iar 58% cred că astrologia este o știință! Ce astre prezic caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dumneavoastră? Corelații între gemenii monozigoți și cei dizigoți Potrivit unui sondaj 1, puțină lume crede că astrele ne determină viitorul (29% dintre persoanele interogate cred acest lucru, față de 68% care nu sunt de acord); în schimb, aproape jumătate dintre persoanele interogate (46%) consideră că putem explica prin intermediul semnelor astrologice caracterul (față de 49%), iar 58% cred că astrologia este o știință! Ce astre prezic caracterul? Foarte puține, de vreme ce dintre miliardele de corpuri cerești, galaxii, quasari, nebuloase, găuri negre etc., doar cele 12
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
identitate, în ciuda reglementărilor comunitare. Deși Grecia este condamnată, în mai 1944, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Parlamentul a refuzat să modifice o lege care pune țara în contradicție cu obligațiile sale europene. Conform unui sondaj recent, 81% dintre persoanele interogate consideră că elenismul și ortodoxia sînt indisolubil legate (Le Monde, 21 mai 1994). În acest context, este surprinzător să găsești totuși un partid creștin-democrat puternic. Este vorba de Nea Demokratia lui Constantin Mitsotakis (astăzi înlocuit de Miltiades Evert), care a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și fertilitate face obiectul unor dezbateri controversate. O anchetă asupra calității vieții și viața familială realizată de Fundația europeană pentru îmbunătățire condițiilor de viață și de muncă în 28 de țări europene scoate în evidență că o treime dintre femeile interogate au avut mai puțini copii decât și-ar fi dorit. Femeile în cauză, în vârstă de la 40 la 64 de ani, au avut 2,08 copii deși ar fi preferat să aibă 2,33. Din 100 de femei chestionate, 55
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de perioadă"). Totuși, pentru că o generație se transformă de-a lungul întregii sale existențe sub influența unui mediu schimbător, efectele de perioadă se pierd în efectele de generație. Persoana în vârstă cronologică de 60 de ani în 2006 este astfel interogată, într-o populație mergând teoretic de la 0 la 100 de ani, în contextul lui 2006 care vede înaintând în vârstă generația sa de apartenență: 1946. Această persoană are din punct de vedere biologic 60 de ani sau are 60 de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
LA INTERIOR de unde răcnetele celui torturat ar fi răzbătut în voie până la teiul elegiac Aferim ! Să revenim la pag.140 Iată ce spune un alt reporter : Peste două zile a fost luat de la servici , (Casian Maria Spiridon) dus la securitate , interogat , pus să dea declarații și probe grafologice pentru a ști dacă el a scris manifestele... N.n. Manifestele erau făcute prin presare, cu o literă oarecum standardizată . Ce rost mai aveau probele grafologice ? Să o luăm băbește : In data de 14
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
difuzată în 9 octombrie ora 18, prin care este criticată conducerea superioară de partid, iar delegații la Congresul al XIV lea PCR sînt îndemnați să nu-l realeagă în nici o funcție de stat pe tovarășul Nicolaie Ceaușescu . Aceștia să fie arestați, interogați și puși sub acuzația de instigare la revoltă publică și crimă de uneltire împotriva autorității statului român de drept . Arestarea să se execute conform dispozițiilor date de UM/0544 și a tovarășului general-locotenent Aristotel Stamatoiu personal . ȘEFUL DIRECȚIEI aIIIa ȘEFUL
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
dușmănoasă regimului din R.P.R., fapt pentru care ancheta revine și îți poruncește: arată adevărul ! — Arătând mai sus că n-am desfășurat nici un fel de activitate dușmănoasă regimului din R.P.R. eu am declarat adevărul, și-a susținut punctul de vedere cel interogat. Cum omul anchetat, i se părea ofițerului un bătrânel mai mult dezorientat și speriat decât un personaj periculos ordinii sociale, cu experiența pe care o avea în astfel de cazuri, l-a făcut pe poet, încet-încet, să admită și să
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a greșit el! (Se mai întâmplă ca și marii specialiști să dea rateuri. Să nu ne ascundem după deget!) Aici a greșit eminentul procuror Doctor Rognavaldur Sicl: el a luat în considerare doar femeile! Asta pentru că lui Spinoza toți cei interogați nu i-au spus decât Maria, fără să-i pronunțe întregul nume: Robert Michael Vasile Bruno Maria Spinoza! Dacă ar fi făcut-o, nici încercatul comisar de poliție Abraham Puiu Snupf și nici eminentul procuror Doctor Rognavaldur Sicl n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
așteptarea mai largă a populației este ca statul să fie protector, așa cum s-a obișnuit din politicile publice ale societății socialiste. La întrebarea: „Credeți că statul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia?”, 76% dintre cei interogați răspund „Da”, numai 15 % „Nu”, 9% nu știu sau nu răspund (p. 51). Rolul important al statului se observă și din modul în care asociațiile profesionale, sindicatele, marile firme intră în negocieri cu instituțiile acestuia pentru obținerea unui acord de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cei ce priveau, fiind lucru știut, că, în afară de respirat, totul era interzis - oriunde priveai în jur, s-ar fi găsit pentru fiecare nenumărate motive. Abia în anii următori unii dintre prietenii mei au început să fie și ei filați și interogați sistematic, locuințele să le fie percheziționate și manuscrisele confiscate, să fie exmatriculați din facultate și arestați. Ceea ce până atunci percepusem ca pe o atmosferă apăsătoare a devenit acum spaimă concretă. Prietenii mei erau torturați, știam exact unde și cum. Vorbeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de rutina trăită de alții și că trebuia să reflectez pe contul meu la această deosebire și să mă apăr individual. Că trebuia să mă prețuiesc îndeajuns de mult încât să mă apăr chiar dacă mulți alții înainte și după ce eram interogată pățeau ceva asemănător. Cum să explic în cuvinte că dalia mă făcea să privesc dinlăuntrul meu aproape cumpănit la tracasarea și agitația de afară; că într-o dalie se-ascunde un interogatoriu atunci când vii de la un interogatoriu, ori o celulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
demult, când Sarah strigă: - Vreau pe toboganul de apă! - De ce? Era rândul meu să întreb. - Pentru că vreau să mă dau pe el! - De ce? - Pentru că te distrezi, zise ea cu mai puțin entuziasm, un pic confuză că era la rândul ei interogată. - De ce? - Pentru că... îmi place? - De ce îți... - Vrei să n-o mai întrebi de ce? zise Robby aprins, hotărât. Am aruncat o privire scurtă în oglinda retrovizoare și l-am văzut pe Robby foarte afectat. Mi-am îndreptat privirea spre CD-ul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
urma să vină după cel de-al doilea război mondial. Îi răspundeau la această întrebare personajele cele mai importante ale epocii, printre care Alexandru Rosetti, George Călinescu, Tudor Vianu, Lucrețiu Pătrășcanu, Petru Comarnescu, Geo Dumitrescu (cel mai tânăr dintre cei interogați) și alții. Nu voi copia în răspunsul meu, aici, o frază din aceste interviuri, ajunse astăzi clasice, deși ideile mari ale răspunsului meu coincid, în parte, cu începutul de lume nouă ce se profila la orizont, după 1946, în România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în parte, cu începutul de lume nouă ce se profila la orizont, după 1946, în România. Aceste interviuri priveau mai multe domenii economie, cultură, religie. Nici unul dintre răspunsurile conținute în cartea citată nu avea vreo doză de pesimism, toți cei interogați vorbeau cu multă bună credință și cu speranța de lumea ce urma să vină. Și cu toții știm ce a urmat: "Cancerul roșu al comunismului". Noi astăzi nu ne mai înșelăm nici cu vorbele, nici cu faptele. Avem în față o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
haosul creat de ultimatumul dat de URSS, și a înaintării trupelor sovietice, Cocu Boteanu încerca să organizeze retragerea trupelor din subordine și a refugiaților. A fost prins de ruși și, împreună cu alți ofițeri și soldați români, au fost închiși și interogați luni de zile. Își amintea că a stat într-un beci opt luni și n-a mâncat decât varză și zeamă de varză. O dovadă că în perioadele de panică, frică, groază, când fiecare vrea să se salveze cât mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
6 copii - cuprinși, ca vârstă între facultate și grădiniță - pentru care muncește din greu și soția, Elena Vraciu, educatoare. Activitatea profesorului de matematică, Gheorghe Vraciu, directorul școlii din Lunca este întreruptă în mod brutal, în anul 1952, când este arestat, interogat, judecat și condamnat la 4 ani de detenție - deținut politică - la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În condițiile de atunci, când duba neagră a securității umbla prin sate după dușmanii închipuiți ai poporului, nu era greu să cazi victimă a delațiunii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să trăiască încă 30 de ani după pensionare, să se bucure de familie, de realizările copiilor și nepoților. A citit și a continuat să scrie versuri, așa cum făcea în adolescență și tinerețe. A supraviețuit celor care l-au reprimat, umilit, interogat, torționarilor, bătăușilor, sadicilor, celor care nu urau dușmanul de clasă și al orânduirii, nu, ei urau omul, iar dacă omul se întâmpla să fie intelectual, cu atât mai rău pentru om. Din volumul de versuri publicat târziu, în 1996, intitulat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietari, cu cei care avuseseră o moară, o mașină de treierat, un tractor, o prăvălie, un cazan de țuică și, în paralel, erau luați în brațe săracii, calicii, leneșii, folosiți ca masă de manevră. Din comuna Filipeni au fost ridicați, interogați, judecați și condamnați pentru delicte politice, pentru acțiuni împotriva ordinei de drept, numeroși cetățeni între care amintescă pe Ioan Păvăluță, preotul din Lunca, Gheorghe Vraciu, învățător, directorul școlii din Lunca, Ion Corniță, învățător din Fruntești, Ciuchi Virgil, Eugen Pâțu, Puiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu pământ, aveai sau nu vite, erai tratat și retribuit la fel; trebuia să muncești și erai retribuit după numărul zilelor de muncă. Pe de altă parte, țăranii înstăriți, numiți chiaburi, au fost urmăriți, impuși la mari impozite și cote, interogați, bătuți, condamnați la ani grei de închisoare. Unii au murit la Canalul Dunăre - Marea Neagră, început atunci pentru exterminarea fizică a „dușmanilor poporului”. În martie 1959 s-a dat un Decret prin care și chiaburii puteau intra în G.A.C. Tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
frontiera cu România, la 4-5 decembrie 1944. Ajuns la Arad la 7 decembrie 1944, a fost arestat de polițiștii români și predat sovieticilor, dus apoi în Ungaria și interogat până la 19 ianuarie 1945. Ulterior, a fost transportat la București, iarăși interogat, iar la 18 martie 1945 dus cu un avion în URSS. Se apreciază că, în anii celui de-al doilea război mondial, în România au acționat 11 servicii germane de informații. După momentul Stalingrad (noiembrie 1942 - februarie 1943), Eugen Cristescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
calul pentru a aduce doctori. Era noapte; nu găsi. O căruță mizerabilă îl aduse pe bietul centaur la spital. Mare vâlvă a doua zi; se pretinse că frumoasa preoteasă își otrăvise premeditat amantul cu o ceașcă de cafea; arestată, încarcerată, interogată, nu fu pusă în libertate decât după autopsia cadavrului, care dovedi ruptura unei artere. Ea, să-și otrăvească amanții! Ce calomnie absurdă! Sfârșitul prematur al acestui viguros centaur, care promitea să ofere o lungă carieră, trezi emoție în loc înalt. Știuse
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pune accent pe ancheta orală, neglijând complet sau minimalizând importanța și frecvența anchetelor realizate prin completarea chestionarului direct de către respondent, care sunt și ele forme de culegere a informației prin comunicare, ce pot exclude chiar orice contact direct cu subiecții interogați (de pildă, chestionarul expediat prin poștă). O poziție interesantă adoptă cunoscutul sociolog român Septimiu Chelcea, cercetător cu merite deosebite în studierea și prezentarea domeniului metodologic al științelor socioumane, care, într-o lucrare din 1996, se oprește pe îndelete asupra acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
stâng; • Suprasternală: aorta, crosa aortei, trunchiul brahiocefalic, artera carotidă stângă, artera subclavie stângă; Subcostală: vena cavă inferioară (VCI) venele hepatice, pericardul, atriile, septul interatrial (SIA), VS, VD, SIV. B. Examinarea în modul M (monoplan). Fereastra parasternală este cel mai frecvent interogată, atât în ax lung cât și în ax scurt, în examinarea mod M. Dimensiunile măsurate în această abordare sunt: aorta la inel, bulbul aortic, deschiderea sigmoidelor aortice, diametrul atriului stâng, diametrul telediastolic/telesistolic al VS, septul interventricular, peretele posterior al
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ciprian Rezuş, Raluca Arhirii () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1107]
-
oaste. Experiența lecuitoare nu reușește întotdeauna. în balada Maica bătrână, mama, care Primblă mi se primblă, Pe cel mal de gârlă, Cea maică bătrână, Cu brâul de lână, De lână seină, De păr de cămilă 457, își caută feciorul - cei interogați sunt aceiași ca mai sus, dar lucrurile au un efect contrar (grăbind și sfârșitul „vindecătoarei” lipsite de șansă): Dar nu-l vindeca, Ci îl omora; Și ea se scârbea, Lângă el murea! Ciobanul din Miorița își protejează mama. Moartea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]