602 matches
-
specifice caracterizării performanțelor creative ale populației umane (număr de inventatori, număr de invenții Înregistrate În unitatea de timp, gradul de Înnoire a mijloacelor fixe etc.). Interacțiunea dintre aceste seturi de variabile este centrată pe dinamica ascendentă și din ce În ce mai complexă a interrelațiilor dintre abilitățile individuale, oportunitățile sociale și cariera profesională, pe de o parte, și dintre sistemul demografic și cel economico-social, pe de altă parte. La analiza statistică a creșterii și dezvoltării este necesar să se facă distincție Între progresele economice și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
specifice caracterizării performanțelor creative ale populației umane (număr de inventatori, număr de invenții Înregistrate În unitatea de timp, gradul de Înnoire a mijloacelor fixe etc.). Interacțiunea dintre aceste seturi de variabile este centrată pe dinamica ascendentă și din ce În ce mai complexă a interrelațiilor dintre abilitățile individuale, oportunitățile sociale și cariera profesională, pe de o parte, și dintre sistemul demografic și cel economico-social, pe de altă parte. La analiza statistică a creșterii și dezvoltării este necesar să se facă distincție Între progresele economice și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sugestivă. Mai mult Încă, și reversul este adevărat: activitatea cea mai logică, rațională și conștientă se sprijină pe numeroase detalii, coduri și elemente inconștiente și automate; de asemenea, sfera emoțională participă În mod inevitabil la operațiile cognitive, creînd posibilități de interrelații sugestive adiționale. (3, pp. 59-60) Așadar, comunicarea zilnică privită din punct de vedere rațional (sau nu) include mai mulți factori sugestivi acționând prin următoarele canale inconștiente: a) fundalul emoțional b) percepția periferică c) detaliile, codurile și elementele automate d) asocierea
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
traiectoriile sale, factorii săi dinamizanți, care-l stimulează sau frânează în acțiunile sale. Studiile privind factorii motivaționali nu trebuie însă să ignore interacțiunea variabilelor de personalitate cu variabilele cadrului socioeconomic. În afară de considerarea personalității în relație cu munca, trebuie considerată și interrelația personalității cu mediul social al profesiei. Interacțiunea cea mai importantă pentru reușita și stabilitatea profesionale o prezintă factorul motivațional care direcționează întreaga activitate spre obiectiv, mobilizează efortul voluntar spre o acțiune de realizare. Ca să ne motivăm subalternii și/sau membrii
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și a posibilităților de verificare a rezultatelor. Aceasta înseamnă că orice activitate practică de laborator implică procesele gândirii, concretizate în interpretarea fenomenelor observate, deducerea concluziilor, analiza și comparația datelor obținute, generalizarea unor cazuri particulare, transferul în alte contexte teoretice, sesizarea interrelațiilor dintre domeniile teoretice și cele aplicative. Apare posibilitatea formării și dezvoltării capacității de transfer și creativitate, deprinderea cu investigația științifică, crearea condițiilor pentru formarea si dezvoltarea aptitudinilor față de metoda experimentului de laborator. Experimentul este o observare provocată. A experimenta înseamnă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
integrare vegetativă, hipotalamusul primește informații din întreg organismul, care determină, după caz, fie răspunsuri somato-vegetative motorii sau psihoafective, fie diferite reacții neuroendocrine, cu participarea obligatorie a hipotalamusului antero-median, ca loc de formare a factorilor eliberatori ai celor șapte hormoni adenohipofizari. Interrelațiile neuroendocrine constituie cea de a treia formă de integrare vegetativă. Majoritatea aferentelor senzoriale specifice și nespecifice influențează (prin intermediul FR și al complexului hipotalamo-hipofizar) secreția glandei hipofize, prin mecanismul activării sau inhibării factorilor de eliberare a tropilor hipofizari, cu răsunet funcțional
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatici, cât și de către terminațiile postganglionare ale simpaticului colinergic (cutanat, muscular etc.) demonstrează că, în afara rolului său de mediator al fibrelor parasimpatice, aceasta asigură pe plan morfochimic și funcțional relații multiple de interdependență și stimulare reciprocă simpatico-parasimpatică. Prin astfel de interrelații se realizează antagonismul interstimulant dintre componenta simpatică și cea parasimpatică, necesar restabilirii echilibrului dinamic hemocirculator. Cataboliții acizi de tipul CO2, H+, ATP, ADP, adenozinei și acidului lactic sunt puternic vasodilatatori, permeabilizanți capilari și hipotensori. Prin efectele dilatatoare locale asigură creșterea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferice, însoțite de hipertensiune arterială. În porțiunea postero-mediană a complexului neuroreflex bulbar se găsesc centrii depresori vasodilatatori și cardioinhibitori, care influențează indirect funcția circulatorie, inhibând centrii vasoconstrictori și stimulând nucleul motor dorsal al vagului, prevăzut cu acțiuni cardioinhibitorii. Grație acestor interrelații morfo-funcționale ale centrilor organo-vegetativi bulbari, efectul cardioaccelerator coexistă cu cel cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare. Înainte de a ajunge la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale fac sinapsă în nucleul tradusului solitar (NTS). Prin intermediul acestuia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt caracteristicile primare ale diversității (sex, vârstă, etnie, rasă) și nu decalajele economice sau politice dintre resursele umane disponibile și utilizatorii acestor resurse. În viitor, cercetările ar trebui să privească diversitatea ca pe un „mozaic de diferențe” aflate în strânsă interrelație și impregnate de influențele instituționale și sociale. 16. 1. Diversitate - precizări conceptuale Unii autori susțin că cercetările privind diversitatea ar trebui restrânse la categorii culturale specifice, cum ar fi rasa și apartenența sexuală (Cross, Katz, Miller și Seashore, 1994), în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și al diviziunii sarcinilor, creativitatea sau inovația determinate tocmai de diversitatea perspectivelor asupra problemelor, evidențiază faptul că unele diferențe pot fi privite ca pozitive prin ele însele și prin caracterul de individualitate conferit, în timp ce altele sunt privite ca pozitive în interrelație cu ceilalți (Janssens și Steyaert, 2003). Influența diversității asupra obiectivelor organizaționale se poate manifesta în sens pozitiv, dar și în sens negativ, importantă devenind însă identificarea acelor condiții prin care potențialele avantaje să fie exploatate, iar dezavantajele minimizate. Efectele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
general, faptul că astfel de tulburări organice sau funcționale sunt cunoscute dentistului ca apărând pe un fond neurovegetativ sau psihic, îl vor reține de a continua un tratament pur somatic, fără sens. El poate să ajute pacientul numai prin cunoașterea interrelațiilor psihice, anatomice și patologice prezente și prin colaborarea cu specialiștii corespunzători (Assal). Bolile sau traumatismele aparatului buco-maxilo-facial, prin localizarea lor modifică fizionomia bolnavului, element foarte important în construirea imaginii corporale. Din acest motiv actul chirurgical are o semnificație majoră, nu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
conduc la creșterea interdependenței în plan economic, cultural, științific și politic, marcată din ce în ce mai mult de expresia rețea globală. Această experiență a transnaționalului și recunoașterea interconexiunilor modifică vechia perspectivă a internaționalului. Începând cu anii '90, discuțiile asupra statelor națiune și a interrelațiilor dintre acestea înregistrează o importantă schimbare de optică, evidentă și în modificarea de vocabular, de la internațional la global. Sfârșitul Războiului Rece a condus la apariția unor poli de identitate și interese contrare, iar fragmentările de după 1990 au condus la apariția
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tehnologii comunicaționale au mărit cantitatea și intensitatea interconexiunilor. Această transformare a generat ea însăși ideea că imperativele referitoare la educație trebuie regândite astfel încât tinerii să fie capabili să trăiască într-o lume viitoare nesigură și în permanentă schimbare, în cadrul unor interrelații în rețelele globale. Punctele majore de care cei mai mulți autori leagă revizuirea imperativelor educaționale sunt schimbarea modelului de actori de pe scena mondială, intensitatea interdependenței între toate aspectele vieții umane și un sistem axiologic care depășește granițele naționale. 1.2.1. Globalizarea
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
procese distincte, cu valențe educaționale diferite, de care ne propunem să ne ocupăm în continuare. 3.1.2. Valențele comunității și dezvoltarea comunitară Perspectivele punctate mai sus asupra comunității conduc la ideea că puterea legăturilor în rețeaua socială, adică acele interrelații care duc la identificarea indivizilor ca parte a comunității și permit celorlalți să-i identifice ca atare, reprezintă aspectul definitoriu al unei comunități solide. Legăturile sociale sunt căile (mijloacele pot fi variate) prin care membrii comunității interacționează și creează spațiul
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în zonele cu impact mare al manei, se recomandă soiurile cu port mijlociu și înalt pentru evitarea infecțiilor primare; tratamente chimice. 2.6. Determinarea organismelor utile din agrobiocenoze Determinarea precisă a speciilor prezente într-o anumită agrobiocenoză creează posibilitatea exploatării interrelațiilor dintre acestea, în scopul reducerii populațiilor dăunătoare, dar permite și protecția speciilor utile (auxiliare) care au rol în polenizare sau combatere. În natură se cunosc câteva cazuri de interrelații, care constituie obiectul combaterii biologice a patogenilor. Astfel, relațiile de antagonism
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
precisă a speciilor prezente într-o anumită agrobiocenoză creează posibilitatea exploatării interrelațiilor dintre acestea, în scopul reducerii populațiilor dăunătoare, dar permite și protecția speciilor utile (auxiliare) care au rol în polenizare sau combatere. În natură se cunosc câteva cazuri de interrelații, care constituie obiectul combaterii biologice a patogenilor. Astfel, relațiile de antagonism, hiperparazitism și competiție nutritivă, au determinat reducerea populațiilor unor patogeni, așa cum sunt: Oidium farinosum, Puccinia sp., Agrobacterium sp., Polystigma rubrum. Cunoașterea organismelor utile, va permite alegerea unor măsuri de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
reclamă o cunoaștere temeinică a principiilor ecologice care stau la baza funcționării biosferei. În acest sens, ecologia poate deveni un instrument util de informare privind relația ombiosferă. Dar, ce este ecologia? Ecologia este știința care studiază relațiile dintre organismele vii, interrelațiile dintre acestea și mediul lor de viață, precum și rolul omului în ansamblul naturii. Termenul de ,,ecologie’’ a fost creat în 1866 de către zoologul german Ernst Haeckel. În zilele noastre se pune tot mai mare accent pe educarea copiilor în vederea cultivării
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
deplină, să contribuie la soluționarea și evitarea corespunzătoare a multiplelor și complexelor probleme cu care se confruntă în prezent mediul înconjurător. În glosarul de termeni alcătuit de UNESCO în 1983, ecoeducația este definită drept “proces educațional care are în vedere interrelațiile omului cu mediul și soluțiile de protejare a acestei valori.” Ecoeducația are un caracter interdisciplinar, un caracter continuu, permanent, pentru că, mereu se generează noi probleme îi sunt necesare noi măsuri de conservare a naturii; că trebuie să fie adaptată și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ci introduc În viața economică numeroase valori morale ale vieții lor sociale de ansamblu”.<footnote Samuelson P.A., L’Économique, Paris, Librarie Armand Colin, 1968, p. 382. footnote> Economia nu mai poate fi văzută ca o „realitate nemijlocită”. În fapt, există interrelația complexă om-societate-natură, care Însă nu poate fi studiată și Înțeleasă nemijlocit În toată complexitatea sa. De aceea, suntem obligați (datorită modului propriu În care omul este constituit și acționează) să „construim” perspective diverse, făcând, pe rând, abstracție de unele elemente
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
integrarea copilului în mediul și obligațiile școlare, deoarece viața în comunitatea școlară are un efect contaminant și nu stimulator. De aceea învățătorul cu experiență nu va ocoli tocmai acest factor atât de important pentru succesul activității sale, rețeaua afectivă a interrelațiilor școlare trebuind să cuprindă cum este firesc, și persoana sa. 2. Integrarea copilului în regimul școlar În obișnuirea copilului cu statutul și rolul de școlar, nu trebuie să se facă greșeala de a neglija statutul și rolul familial cu care
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
Începând cu secolul al XVIII-lea, când datorită cunoașterii anatomice, descoperirii sistemului circulator și a principalelor mecanisme fiziologice și fiziopatologice, organismul uman a fost transformat dintr-o entitate mistico-filosofică, Într-o structură materială cuantificabilă, formată din părți aflate Într-o interrelație perfectă. Progresele științelor pozitive (fizica, chimia, biologia) aveau să aibă un impact puternic și decisiv asupra dezvoltării științelor medicale, care de la vaccinarea jeneriană (antivariolică) de la Începutul secolului XIX, avea să Înregistreze un ritm extrem de rapid, ajungându-se la abordarea biotehnologică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
apărare sau coabitare, cărora aceste emoții le corespund. Astfel intuiția genială a lui Spencer că viața omului ca entitate biologică se derulează Într-o confruntare permanentă Între lumea ideilor și lumea emoțiilor a fost pe deplin demonstrată cu instrumentele științei. Interrelația dintre cele două componente ale sistemului nervos realizează În ultimă instanță comportamentul individual, care va depinde Întotdeauna de zestrea ereditară a individului În plan emoțional și rațional, În relație directă cu ceea ce societatea oferă În plan material, spiritual și moral
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
copil sănătos este În egală măsură o știință și o artă, dar și o datorie morală ce revine deopotrivă familiei și societății”. Starea de bine fizic, psihic și social - cum este definită sănătatea de către Organizația Mondială a Sănătății - este rezultatul interrelației ce se stabilește Între individ și mediul În care trăiește și se dezvoltă. Dacă la naștere omul apare cu ceea ce natura l-a Înzestrat, adică: fond genetic (care determină arhetipul) și structura biologică bazată pe cele trei elemente fundamentale (materie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mediul său de viață va căpăta fizionomia tipică omului social. Prin urmare mediul prin influențele sale vor determina aspectul fizic, structura psihică și comportamentală, starea de sănătate, evoluția În plan spiritual și social, longevitatea etc., toate Însă ca rezultat a interrelației evocate mai sus. În cadrul acestora, starea de sănătate ocupă locul central, ea condiționând În bună măsură celelalte aspecte și nu Întâmplător se spune că „sănătatea este expresia calității vieții”. Iată deci că sănătatea depășește cadrul strict individual, extinzându-se și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
îl putem diferenția de speciile înrudite. Profesorul de specialitate trebuie să-i obișnuiască pe elevi să surprindă particularitățile morfologice, fiziologice, sau biologice ale unui animal și să le interpreteze cauzal, să înțeleagă că între organism și mediu este o anumită interrelație. Conversația euristică presupune momente de incertitudine, căutări, chiar tatonări, dar și de selecție a posibilităților, alegerea căilor cu șanse de a se dovedi optime. Particularitățile cunoașterii euristice sunt: - trecerea de la necunoscut la cunoscut se face printr-o zonă de semicunoaștere
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]