308 matches
-
existenței lor în intersubiectivitatea grupurilor relevante de oameni". Acceptarea unui rol activ al minților umane în constituirea lumii sociale nu duce neapărat la negarea realității materiale, ci îi oferă pur și simplu un statut ontologic diferit. Deși structurile, ca produse intersubiective, nu au o existență fizică cum au mesele sau scaunele, ele au totuși efecte reale, concrete (1992b: 133). Structurile produc efecte concrete deoarece oamenii acționează ca și cum ele ar fi reale (Cox 1986: 242). Această viziune ontologică subîntinde încercările lui Cox
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unor atomiști egoiști, ale căror interese sunt formate anterior interacțiunii sociale, și care intră în relațiile sociale doar pentru scopuri strategice. Ei argumentau că actorii sunt fundamental sociali, că identitățile și interesele lor sunt construite social, produse ale structurilor sociale intersubiective. Din punct de vedere epistemologic și metodologic, ei au pus sub semnul întrebării neopozitivismul formelor lakatosiene ale științelor sociale, cerând moduri interpretative de înțelegere, mai potrivite cu natura imposibil de cuantificat a multor fenomene sociale și cu subiectivitatea inerentă a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mod direct sau cuantificabil (Taylor 1997:111). Aceasta i-a făcut pe primii constructiviști să insiste pe faptul că studiul ideilor, normelor și al altor tipuri de semnificații necesită o metodologie interpretativă, una care caută să surprindă "legătura dintre semnificațiile intersubiective" care derivă din autointerpretare și autodefinire, și practicile sociale în care sunt înrădăcinate și pe care le constituie" (Kratochwil și Ruggie 1986; Kratochwil 1988/9; Neufeld 1993:49). În mod curios, aceste argumente au fost uitate de unii constructiviști, care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
metodă și natura critică a constructivismului au devenit și mai pregnante. Au persistat tendințele constructiviștilor din curentul american principal de a pleda pentru o diviziune analitică a muncii cu raționaliștii și de a nega că atenția acordată de constructivism sensurilor intersubiective cere o metodologie interpretativă. Dar s-au și transformat într-un nou stil de gândire, unul ce abia mai poate fi recunoscut drept constructivism. Katzenstein a cerut o formă "eclectică" de teoretizare, care începe de la puzzle-uri empirice concrete și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și interesele actorilor. Metodologic, aceasta presupune în general identificarea unei norme anume, sau a unui set de norme, și urmărirea efectului său asupra acțiunii politice. Cultura, înțeleasă dintr-o perspectivă mai holistă drept cadru mai larg de înțelesuri și practici intersubiective care dau societății un caracter distinct, a fost în mare măsură neglijată. Evenimentele de la 11 Septembrie au împins cultura, în acest sens lărgit, pe agenda internațională, creând o deschidere și o obligație pentru constructiviști. Teza "ciocnirii civilizațiilor" a lui Samuel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inclus); de asemenea, structura argumentativă este artistic susținută de secvențe eterogene: analogie, diasirm, sarcasm, recursul la unele dintre figurile agresiunii 294 (M. Angenot). În ipostaza de actant privilegiat, polemistul este unul și același cu eul enunțării, angajat explicit în dimensiunea intersubiectivă (Benveniste) a unei comunicări, în mare parte performative. Privit global, textul se prezintă ca un ansamblu eteroclit de secvențe: descriere, narațiune, argumentație, intercalate ingenios în scopul de a servi demersului persuasiv al eului polemic. În incipit, autorul stabilește, fără echivoc
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
aspectele în care viziunea lui Rorty se apropie de cele două, cât și cele care presupun distanțarea de ele. Într-o primă instanță, opinia mea este că ideea potrivit căreia ceea ce reprezintă binele pentru o comunitate umană este produsul acordului intersubiectiv al membrilor acesteia se apropie foarte mult de teza popperiană care susține că obiectivitatea științifică este produsul unei intersubiectivități a metodelor, vizibilă ca urmare a dezbaterii publice. În ambele cazuri, avem de-a face cu ideea de intersubiectivitate ca produs
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conjectură este întărită, în opinia mea, de cel puțin trei argumente care se regăsesc în demersul gânditorului american. Este vorba, în primul rând, despre ceea ce aș numi "argumentul dezbaterii publice". Potrivit concepției lui Rorty, aceasta implică "cel mai larg acord intersubiectiv" între membrii unei comunități, dar, în același timp, un acord care este, eminamente, "neforțat"181, ceea ce denotă lipsa acțiunilor coercitive, care i-ar putea obliga pe membrii unei comunități să recunoască ceva ca fiind "bine" împotriva voinței lor. Problema care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
incomensurabile" (ed. cit., p. 28). 178 Din acest punct de vedere, Rorty este neechivoc atunci când subliniază că, "pentru pragmatiști, dorința de obiectivitate nu este dorința de a scăpa de limitările propriei comunități, ci doar dorința unui cât mai larg acord intersubiectiv posibil, dorința de a extinde referința lui "noi" cât se poate de departe" (Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., p. 78), ca și atunci când specifică faptul că "dorința de "obiectivitate" se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
îl descrii, la care poți să revii de câte ori apare o confuzie. Evenimentul jurnalistic este irepetabil, iar, la momentul prezentării, de multe ori el este în desfășurare, astfel încât descrierea suportă inerente constrângeri și parțialități. Dacă în discursul științific regula desemna acordul intersubiectiv testabil al membrilor comunității științifice și eventual, al tuturor celor interesați și capabili, în discursul jurnalistic norma acceptată pentru o prezentare obiectivă este aceea a existenței unui minim de trei surse de informare și verificare. Dacă trei surse diferite prezintă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de aceste reazăme epistemice, subiecții timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însă, ideologia este influențată de evoluția socială pe care o motivează. Observația care se poate adăuga este că realitatea socială și politică este un produs ideologic fundamentat pe acest context expistemic, care face posibilă inter-relaționarea dintre credințele subiective și cele intersubiective ale indivizilor. Din acest motiv, o perspectivă analitică socio-antropologică poate caracteriza maniera în care se realizează instituirea convențiilor ideologice. Din punctul meu de vedere, acestea reprezintă expresia social-instituționalizată a credințelor împărtășite de membrii unei societăți, credințe ce servesc drept "borne
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
tot niște proiecții care își află resursele în imaginarul social și care pot deveni ideologice în măsura în care sunt împărtășite cu ceilalți. Efectul ideologic este vizibil, așadar, în punctul de intersecție dintre propensiunea subiectivă de a da un sens realității și expresia intersubiectivă a acestei realități, așa cum este aceasta proiectată prin diverse elemente discursiv-simbolice. Pe de o parte, ca subiect cunoscător și participant la procesul de cogniție socială, individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
își regăsesc expresia în diverse practici sociale. Din această perspectivă, asumpția mea este că aceste convenții ideologice, a căror situare este una eminamente discursivă, au un foarte important rol explicativ, asigurând coerența semantică dintre interpretarea subiectivă (credințele individuale) și cea intersubiectivă (credințele colective, de factură ideologică) asupra realității sociale și, prin aceasta construirea înțelesului social. Integrate într-un sistem la nivelul întregii societăți, credințele apar în forma unor idei ce oferă repere în direcția integrării sociale 15. Devine evident că ele
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
totalitarismului, acest lucru s-a încercat în istoria secolului al XX-lea, s-a ajuns la un eșec social, politic și uman. Dată fiind însă existența unui punct de intersecție între credințele individuale, subiective, și cele împărtășite în plan social, intersubiective, prezum că din întâlnirea acestora se instituie convențiile ideologice în baza căreia ideologia însăși își poate exercita funcția de integrare-identitate. Dincolo de aceasta, rămâne o realitate faptul că există interpretări diferite, la nivelul ideologiilor particulare, cu privire la realitatea socială (problema raporturilor dintre
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
confundă cu ideologia ca atare, ci sunt expresii "împământenite" social ale sistemului de credințe configurat de ideologie în baza constituirii unui context epistemic. În al doilea rând, grație acestui context, devine posibilă intersecția credințelor individuale, subiective, și a celor social-împărtășite, intersubiective, ceea permite, ulterior, construirea înțelesului social. În fine, în baza acestui înțeles, indivizii membri ai unei comunități pot accede la cunoașterea socială, proces al cărui produs fundamental este schimbarea socială. Ce trebuie subliniat este, din punctul meu de vedere, faptul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mine ca un tren în gară” - sunt doar câteva spicuiri din cele zece poeme ale Invitației la bal. La rândul lor, cărțile următoare abundă în astfel de imagini ale unor multiple și permanente deschideri ce fac permeabile limitele, asigurând comunicarea intersubiectivă, întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspântie de drumuri, în centrul unei simbolice roze a vânturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi câmpuri de secară”, „zboruri întretăiate în cremene cum lănci”, „spre
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
confirmă filosofiile diferenței sau arheologia și genealogia lui Foucault. Nefiind ontologică, unitatea lumii este întotdeauna dialogică. Acest aspect profund îl apropie pe Părintele Stăniloae de viziunea lui Emmanuel Lévinas din Tolalité et Infini (1961), cu a sa curbură a spațiului intersubiectiv 25, dar, și mai tulburător, de teoria dublului binom, al bilateralității eurilor, ca rezultantă a ontologiei arheului din gândirea eminesciană 26. Filosofii diferenței și ai diferanței, constatând lipsa unității ontologice din lume, au fost tentați, simultan, să elimine unitatea numită
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
language, utilizează de asemenea noțiunea de context al situației; autoarea explică raportul dintre stabilitate și unicitate În comunicare prin jocul permanent dintre subiectivitate și intersubiectivitate. În interacțiunea creată prin actul de comunicare, subiectivitatea „... trebuie cumva transformată În intersubiectivitate”. Ceea ce este intersubiectiv este public; subiectivitatea (percepția, focalizarea pe un anumit aspect relevant, propria perspectivă asupra a ceea ce este relevant etc.) se face publică prin utilizarea codurilor semiotice. Unicitatea actului de comunicare este asigurată de caracterul subiectiv al modului de focalizare asupra unui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ei ca un adevăr acceptat, deci validat de o anumită comunitate, mai restrânsă sau mai largă. Relațiile internaționale sunt așadar o practică socială, alcătuită din fapte sociale, constituite și comunicate, deci existând, prin limbaj, norme și valori, și acceptarea lor intersubiectivă, între părțile participante. Abordarea istorică a internaționalului are și aici rostul ei generează cunoașterea modului în care s-a construit social, de la o epocă la alta, realitatea internațională, înțelesurile ei și, subsecvent, a evoluat discursul despre ea. Feminismul constructivist nu
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
internaționali este eminamente un spațiu social. Sistemul internațional este o creație socială în ansamblul său, la fel cum componentele sale definitorii mai exact, procesele, actorii și structurile internaționale sunt produse sociale. Potrivit adepților constructivismului, lumea socială se constituie din înțelesuri intersubiective (sensul pe care membrii unei comunități îl atribuie unui lucru), cunoaștere subiectivă (cunoașterea deținută de fiecare actor) și obiecte materiale, a căror existență fizică este incontestabilă. Una dintre premisele esențiale ale constructivismului este că factorii materiali prezenți în relațiile internaționale
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
principii neoliberale va determina o definire diferită a interesului național. În procesele de atribuire a identităților și definire a intereselor, actorii internaționali sunt ghidați de anumite reguli. În sens larg, ele sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date (comunități intersubiective) referitoare la identitatea, rolul și conduita agenților și structurilor. Una dintre cele mai importante implicații ale acestor teze este cea dezvăluită de Wendt în legătură cu anarhia și principiul autoajutorării (self help). Anarhia, ca structură, și politica de putere, bazată pe autoajutorare
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
preocupări este constituită de autorii care își concentrează atenția asupra modalităților în care limbajul și discursurile academice despre relațiile internaționale contribuie la construirea realității internaționale. Autorii constructiviști, precum Kratochwill, subliniază că actele de vorbire sunt mijloace de construire a înțelesurilor intersubiective. La fel de important, ele au și o dimensiune ilocuționară, cuvintele având consecințe practice directe în anumite cazuri. Anunțarea descoperirii unor noi resurse de petrol, de exemplu, va duce imediat la consecințe directe pe piața bursieră internațională și la anumite acțiuni ale
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
Sensul este incorporat și nu reprezentat. Prin urmare, aceste automatisme eliberează ființele umane și le fac capabile de inovații, dar, în cursul istoriei, ele pot deveni o povară, dacă se transformă mai încet decât o cere contextul. Antropologul studiază raporturile intersubiective dintre contemporanii noștri, chiar dacă ei sunt Nambikwara, Arapesh, adepți ai cultului brazilian Candomblé, noii îmbogățiți din Silicon Valley, cetățeni ai orașelor noi, conducători de întreprindere sau deputați europeni. Aceste raporturi de alteritate și de identitate nu sunt date o dată pentru
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
reflexivitate, o dimensiune critică ce apare azi drept un principiu fundamental al analizei transculturale. Eliminarea rolului anchetatorului în procesul de scriere al clasicilor antropologiei a fost criticată ca o distorsiune destinată să mascheze sub un nivel înalt de abstracție natura intersubiectivă a cunoașterii antropologice. O lectură atentă arată că ea era mai degrabă ignorată decât negată de o mare parte a profesiei. Anii 1960 au cunoscut multiplicarea operelor consacrate anchetei de teren și mai mulți autori au subliniat caracterul unic al
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]