911 matches
-
mai redusă în regiunea din amonte de leziune și cu creșterea plăcii înspre aval. Stenoze arteriale. Ecuația Bernoulli (derivabilă din legile newtoniene ale mișcării, formulă fundamentală a mecanicii fluidelor) stabilește o relație între energia kinetică, energia potențială gravitațională și presiunea intravasculară într-un sistem fluid cu frecare minimă 65: Ecuația Bernoulli exprimă modul în care este conservată energia într-un fluid prin balansul între energia kinetică și presiune: fluxul mai rapid este asociat cu scăderea presiunii iar fluxul mai lent cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
energie kinetică. Este posibil a menține fluxul normal spre patul periferic în prezența unei stenoze prin simpla reducere a rezistenței periferice. Există un exces de presiune proximal de stenoză. Stenoza critică poate fi definită ca procentul stenozei la care fluxul intravascular se apropie de zero iar presiunea se apropie de valoarea sa maximă. Stenoza critică apare la o reducere aproximativ cu 80-85% a lumenului. Presiunea prestenotică este egală cu cea din vasele parentale (legea a 3-a a lui Newton) - stenoza
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
stenozei s-au emis două concepte fundamentale: Pa - presiunea din patul vascular distal de stenoză; Pv - presiunea retrogradă efectivă; R - rezistența vasculară (valoare de ansamblu pentru rezistențele totale combinate ale tuturor vaselor distale față de stenoză produsă prin fenomenele de flux intravascular (frecare), prin compresie extravasculară și prin tonusul mușchiului neted vascular. stenoza este integrată într-un sistem în care rezerva de flux arterial depinde nu numai de configurația stenozei dar și de presiunea din aortă, tonusul vascular (modificări dinamice ale severității
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ci de a răspunde sau nu la întrebarea legată de necesitatea unui examen arteriografic preoperator) supralicitând conceptul de “chirurgie fără arteriografie”. Mai mult, se naște un nou “standard de aur” prin expansiunea care a înregistrat-o în ultima perioadă ultrasonografia intravasculară. Pentru stadiile precoce ale aterosclerozei evaluarea "stării de sănătate a arterelor" se poate efectua prin determinarea GIM (grosimii inimă-medie la nivelul arterelor carotide), DFM (dilatarea flux-mediată la nivelul arterelor brahiale) sau prin angio RM fiecare dintre aceste metode prezentând o
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
5.1). Diagnosticul factorilor de risc Explorări bioumorale; Evaluarea tabagismului cronic. Diagnostic funcțional Oscilometria; Pletismografia; Ultrasonografia; Proba pe covor rulant; Stresst’er; Monitorizare ambulatorie PADHOC; Evaluare scintigrafică; Termometria cutanată și termografia; Fonoangiograma. Diagnostic imagistic Angiografia; Radiografia simplă; Ecografie Duplex; Ultrasonografie intravasculară; Tomodensitometria; Angiografia RMN. Diagnosticul morfologic Angioscopia; Biopsia musculo-cutanată. Evaluarea microcirculației Videomicroscopia capilară; Măsurarea PpO2 transcutanat; Măsurători de flux laser-Doppler; Test cu fluoresceină. Cunoașterea precisă a avantajelor și limitelor fiecărei tehnici este absolut necesară pentru buna abordare a fiecărui caz în
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
că “nici o investigație umană nu se poate intitula știință adevărată dacă nu trece prin demonstrația matematicii”. Măsurarea unor cantități fizice se face în funcție de unele coordonate spațiale care pot fi 1-D (ex. deplasarea unui fir-ghid în sistemul arterial - impedanță electrică intravasculară), 2-D (ex. examinarea radiologică tradițională), 3-D (ex CT, arteriografia prin RMN) sau chiar 4-D (ex. adăugarea coordonatei temporale). Cu toată dezvoltarea pe care au cunoscut-o tehnicile imagistice bazate pe fenomene fizice alternative (RMN, US, PET) achiziția imaginii cu ajutorul razelor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
alternative (RMN, US, PET) achiziția imaginii cu ajutorul razelor X nu și-a spus încă ultimul cuvânt (vezi dezvoltarea angiografiei prin substracție digitalăDSA, a angiografiei rotaționale 3-D, a tentativelor de obținere a fuziunii datelor obținute angiografic cu cele oferite de ultrasonografia intravasculară USIV etc). Rolul esențial pe care angiografia îl deține în efectuarea diferitelor intervenții endovasculare (angioplastie, aterectomie, tromboliză în situ etc.) este un alt reper care îi promovează perenitatea. DE CE SA MASURAM ATEROSCLEROZA? Dacă inițial preocuparea pentru cuantificarea angiografiilor avea ca
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
6. Extinderea transversală a aterosclerozei. “Umbrograma” (shadowgrame) realizată de angiografie nu oferă nici o informație despre extinderea aterosclerozei în peretele vascular generând astfel discrepanțe între aspectul lumenului opacifiat și gradul real al aterosclerozei 91. Tentativele de fuzionare a agiografiei cu ultrasonografia intravasculară tind să corecteze această limită 88. 7. Consum de timp. 8. Cost crescut. Așa-numitele “core laborato res” măsoară “luminograme” pentru 100-400$ per pacient raportând DLM în miimi de milimetru și creând un nou jargon medical Câteva soluții pentru evitarea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
grefelor arteriale; apreciază returul venos. Există astfel niște distincții clar precizate în cadrul conceptului “chirurgie vasculară fără arteriografie”, dar pentru leziunile arteriale ale membrelor inferioare conduita “doar Duplex” se practică la pacienți selectați folosind însă combinația Duplex plus arteriografie intraoperatorie. ULTRASONOGRAFIA INTRAVASCULARA. Definiție: tehnică nouă în care, utilizând un transductor de ultrasunete plasat intravascular (USIV), se realizează un studiu histologic al vaselor intra vitam (“microscopie acustică”), metodă considerată a fi “un nou standard de aur pentru imagistica vasculară”, permițând ca “ochii să
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
conceptului “chirurgie vasculară fără arteriografie”, dar pentru leziunile arteriale ale membrelor inferioare conduita “doar Duplex” se practică la pacienți selectați folosind însă combinația Duplex plus arteriografie intraoperatorie. ULTRASONOGRAFIA INTRAVASCULARA. Definiție: tehnică nouă în care, utilizând un transductor de ultrasunete plasat intravascular (USIV), se realizează un studiu histologic al vaselor intra vitam (“microscopie acustică”), metodă considerată a fi “un nou standard de aur pentru imagistica vasculară”, permițând ca “ochii să vadă ceea ce mintea știa deja (“the eyes see what the mind knows
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
realizează un studiu histologic al vaselor intra vitam (“microscopie acustică”), metodă considerată a fi “un nou standard de aur pentru imagistica vasculară”, permițând ca “ochii să vadă ceea ce mintea știa deja (“the eyes see what the mind knows!”). Instrument: Ultrasonograf intravascular (trasductor 20-25-30 MHz; oglindă în unghi la capătul flexibil; rotație 1800 rpm pe un cateter 3.2-3.5 F (1.16 mm); rezoluție 80µm axial, 150µm lateral). Dispozitivele mecanice rotaționale utilizate până în prezent au valoare limitată în cazul unor artere
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
până în prezent au valoare limitată în cazul unor artere foarte tortuoase, aceasta ducând la așa-numita “distorsiune rotațională neuniformă”. În ultimul timp au fost realizate noi sisteme care să răspundă limitelor USIV rotațional 120: 1. Sisteme “solid-state” care combină ultrasonografia intravasculară (USIV) cu angioplastia cu balon și montarea de stent; 2. Sisteme combinate imagistică aterectomie; 3. Utilizarea de miez metalic (core) sau fir ghid cu rol de transductor; 4. Dispozitive de “privire la distanță” (forward looking) - Fascicolul este direcționat înaintea vârfului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în schimb USIV ne oferă posibilitatea de a defini limitele plăcii ateromatoase și de a obține o imagine completă pe secțiune transversală a fiecărui strat al peretelui vascular chiar din interiorul vasului”. Comparând informația diagnostică furnizată de angiografie și ultrasonografia intravasculară constatăm următoarele (Fitzgerald, 1992): Actualmente există preocuparea pentru fuzionare datelor oferite de angiografie cu cele provenind din ultrasonografia intravasculară (sisteme ANGUS). Angiografia proiectează doar lumenul vascular neoferind informații despre pereți; informații despre traiectul vasului. USIV acuratețe pentru morfologia ariei de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pe secțiune transversală a fiecărui strat al peretelui vascular chiar din interiorul vasului”. Comparând informația diagnostică furnizată de angiografie și ultrasonografia intravasculară constatăm următoarele (Fitzgerald, 1992): Actualmente există preocuparea pentru fuzionare datelor oferite de angiografie cu cele provenind din ultrasonografia intravasculară (sisteme ANGUS). Angiografia proiectează doar lumenul vascular neoferind informații despre pereți; informații despre traiectul vasului. USIV acuratețe pentru morfologia ariei de secțiune; nu dă informații despre traiectul vasului analizat. Angiografia și USIV sunt explorări complementare, prin combinarea lor putând fi
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cercetare a analizei computerizate a fluxurilor (“a treia cale în cercetare”, T. Yamaguchi). Identificarea leziunilor aterosclerotice precoce ca și predicția evenimentelor clinice ulterioare este limitat oferită de angiografie, un credit crecut fiind acordat acum imagisticii prin rezonanță magnetică (IRN), ultrasonografiei intravasculare (USIV) și, pentru arterele coronare, tomografiei computerizate cu fascicul de electroni (EBCT). Toate tehnicile de măsurare a aterosclerozei trebuie să țină cont de două caracteristici ale bolii: ateroscleroza este un proces difuz și este dificil de identificat segmente cu adevărat
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
constă în transportul produșilor de catabolism de la nivelul țesuturilor și organelor la nivelul plămânilor, rinichilor, ficatului, intestinului, glandelor sudoripare. 4. Rol în realizarea și controlul echilibrului hidro electrolitic și acido-bazic, care se face prin permanentele schimburi de ioni între compartimentul intravascular și cel extravascular. 5. Rol în termoreglare, conferit de plasma sangvină, care vehiculează căldura produsă la nivelul organelor interna la suprafața organismului unde excesul de căldură este eliminat. 6. Rol în hemostază, datorat trombocitelor, unor factori plasmatici și pereților vasculari
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin inhibarea aderării plachetare și anti inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a unor componente intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel interstițial, având un rol esențial în mecanismele homeostaziei hidro electrolitice. 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor Particularitățile morfo-funcționale ale circulației capilare sunt subordonate funcției de transfer de substanțe. Astfel, la o lungime individuală de ~0,6 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
care unele vase sunt neperfuzate în condiții de presiune scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prin inhibarea aderării plachetare și anti inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a unor componente intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel interstițial, având un rol esențial în mecanismele homeostaziei hidro electrolitice. 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor Particularitățile morfo-funcționale ale circulației capilare sunt subordonate funcției de transfer de substanțe. Astfel, la o lungime individuală de ~0,6 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care unele vase sunt neperfuzate în condiții de presiune scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
prin inhibarea aderării plachetare și anti inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a unor componente intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel interstițial, având un rol esențial în mecanismele homeostaziei hidro electrolitice. 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor Particularitățile morfo-funcționale ale circulației capilare sunt subordonate funcției de transfer de substanțe. Astfel, la o lungime individuală de ~0,6 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care unele vase sunt neperfuzate în condiții de presiune scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]