288 matches
-
suflul este holosistolic cu iradiere spre apex și axilă; - se accentuează în timpul manevrei Valsalva (crește gradientul intraventricular) și la ridicarea din poziție ghemuită („pe vine”, „squatting”); - scade în poziție ghemuită și la strângerea puternică a mâinilor („handgrip”), odată cu scăderea gradientului intraventricular [10, 20]. EXAMINĂRI PARACLINICE În majoritatea cazurilor electrocardiograma și ecocardiografia furnizează elemente esențiale de diagnostic și de evaluare funcțională, celelalte explorări invazive folosindu-se cu indicații speciale [20]. - ECG-modificări ale segmentului ST și undaT (unde T negative gigante), semne de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
morților subite sunt electrice prin fibrilație ventriculară; - examenul radiologic-poate fi normal; - ecocardiografia - hipertrofie septală asimetrică; - hipokinezie septală; - scăderea dimensiunii cavității VS; - afectarea complianței VS; - Doppler pulsatil, continuu -flux de obstrucție dinamică în tractul de ejecție ventricular stâng și determinarea gradientului intraventricular (aprecierea severității obstrucției); - carotidograma - cu aspect bisferian -, apexocardiograma - cu triplu impuls, jugulograma - undă atrială „a”proeminentă; - examenul radioizotopic-scintigrama de perfuzie și ventriculografia radioizotopică; - cateterismul cardiac, angiocardiografia, coronarografia; - biopsia endomiocardică [10, 20]. CARDIOMIOPATIILE RESTRICTIVE Cardiomiopatiile restrictive (CMR) constituie un grup de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Elemente de fiziopatologie, consecințe clinice și evolutive, evaluare hemodinamică Din punct de vedere fiziopatologic, impactul hemodinamic în Im este condiționat de aria efectivă a orificiului regurgitant (AOR), volumul regurgitant (VR), dar și de complianța atriului stâng (AS) și presiunea sistolică intraventriculară stângă (49). În Im acută, orificiul regurgitant convertește cea mai mare parte a energiei VS în energie potențială, care se reflectă în presiune crescută într-un AS necompliant (unda V amplă). Mecanismul permite scăderea sarcinii sistolice a VS, cu menținerea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
și scăderea nivelului de BNP. Resin cronizarea augmentează debitul cardiac fără a crește consumul de oxigen, spre deosebire de drogurile inotrop pozitive indicate la pacienții cu IC severă refractară la tratament, disfuncție sistolică a VS, cord dilatat și alungirea conducerii atrioventriculare și intraventriculare în scopul ameliorării simptomatologiei, a toleranței la efort și a calității vieții. Defibrilatorul implantabil (DEF), utilizat în scopul scăderii mortalității, este indicat în prevenția secundară la pacienții cu stop cardiac resuscitat prin aritmii ventriculare sau în prevenția primară la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
parte, procesul de remodelare ventriculară nu poate fi întrerupt, mai ales dacă intervalul dintre infarct și intervenția chirurgicală este mare (> 40 luni), pe de altă parte poate fi incriminată disfuncția diastolică, cu atât mai mult cu cât prin folosirea balonului intraventricular și a practicării anuloplastiei mitrale, recurența regurgitării mitrale și a HTP a scăzut de la 25 la 10% (13). Tratamentul medical cu betablocante și inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei trebuie continuat minimum un an postoperator și poate fi întrerupt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
calciu);istoric de moarte subită în familie;valvulopatii;semne de tulburări de conducere (sincope repetate în ultimele 6 luni, istoric de palpitații cu ritm rapid, sincopă la efort, interval QT > 500 ms, bloc atrioventricular gradul II sau III sau bloc intraventricular);depleție volemică (hemoragie digestivă, hematocrit sub 30%, deshidratare);semne vitale anormale persistente peste 15 minute în departamentul de urgență fără a necesita intervenții ca administrare de oxigen, vasopresoare, stimulare temporară (frecvența respirațiilor peste 24/min; SaO2 < 90%, bradicaride sinusală < 50
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
56]. Cererea de oxigen miocardic este direct proporțională cu alura ventriculară, cu contractilitatea miocardică, cu presarcina și cu temperatura miocardică: - tahicardia agravează ischemia miocardică; - descărcarea sau administrarea catecolaminelor determină creșterea contractilității și, implicit, cererea de oxigen; - hipertensiunea sistemică crește presiunea intraventriculară prin creșterea volumului VS și a tensiunii de perete și astfel crește cererea de oxigen [57]. Oferta de oxigen miocardic este direct proporțională cu conținutul arterial în oxigen și cu fluxul sanguin coronarian. Conținutul arterial în oxigen este dependent de
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
cât și secreția insulinei), un efect inhibitor asupra evacuării gastrice și asupra secreției de glucagon, efecte pe care se bazează utilizarea terapeutică în diabetul tip 1 și 2. GLP-1 este produs și la nivelul sistemului nervos central, iar administrarea lui intraventriculară are un efect inhibitor asupra apetitului și aportului de apă (2). Efectul glucagonului se produce asupra unor receptori specifici care activează adenilat-ciclaza și cresc astfel concentrația intracelulară de cAMP. La nivelul ficatului produce inhibarea sintezei de glicogen și stimulează glicogenoliza
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
nodale duale este un fenomen patologic sau ea există la toți subiecții, proprietățile electrofiziologice asemănătoare ale celor două căi făcând însă ca ea să nu fie validată, dar este bine cunoscut rolul acestui fenomen în mecanismul unor aritmii [47]. Conducerea intraventriculară Se face pe calea sistemul His-Purkinje care constituie calea de conducere specializată care transmite excitația în cei doi ventriculi. Anatomic, fasciculul His ia naștere în porțiunea inferioară a nodului atrioventricular și se întinde pe aproximativ 1 cm în porțiunea superioară
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
însă de o contracție izometrică, pentru că pe parcursul acestei faze unele fibre musculare se lungesc iar altele se scurtează, producându-se prin aceasta îngroșarea pereților ventriculari și modificarea formei cordului, care devine sferic, astfel încât este vorba despre o contracție izovolumetrică. Presiunea intraventriculară crește foarte rapid până în momentul când egalează presiunea diastolică din arterele mari, de 80 mmHg pentru aortă și 9 mmHg pentru artera pulmonară, moment în care valvele sigmoide se deschid, începând ejecția. Pe parcursul contracției izovolumetrice ventriculare, atriile se află în
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
telediastolic exprimă eficiența golirii ventriculare, purtând numele de fracție de ejecție. Relaxarea izovolumetrică Reprezintă prima fază a diastolei ventriculare, fiind cuprinsă între momentul închiderii valvelor semilunare și cel al deschiderii valvelor atrioventriculare. Pe parcursul relaxării izovolumetrice, pereții ventriculari se relaxează, presiunea intraventriculară scăzând rapid fără a se produce o modificare de volum deoarece valvele cardiace sunt închise. Relaxarea izovolumetrică se termină atunci când presiunea din ventriculi ajunge sub nivelul presiunii atriale, care în această fază crește progresiv datorită întoarcerii venoase; în acest moment
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și se închide înaintea ei (figura 5.38). CURBELE VOLUM-PRESIUNE Reprezintă o altă modalitate de ilustrare a fenomenelor mecanice ale inimii, făcând abstracție de factorul timp și ținând cont numai de interrelația care se stabilește între volumul ventricular și presiunea intraventriculară corespunzătoare acelui volum. Interrelația volum-presiune diastolică este echivalentul curbei lungime-tensiune pasivă la nivelul fibrei miocardice izolate, obținându-se prin măsurarea presiunii corespunzătoare diverselor volume de umplere ventriculară. Creșterea volumului ventricular diastolic până la valori de aproximativ 150 ml nu este însoțită
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
pe porțiunea aproximativ orizontală a interrelației volum-presiune diastolică. Contracția izovolumetrică se caracterizează prin creșterea presiunii ventriculare până la valoarea corespunzătoare presiunii diastolice din vasele mari, fără modificarea volumului ventricular. Faza de ejecție este caracterizată printr-o creștere în continuare a presiunii intraventriculare prin contracția pereților ventriculari, dar cu o scădere a volumului ventricular care revine la valoarea telesistolică; diferența dintre volumul telediastolic și cel telesistolic reprezintă volumul bătaie. La sfârșitul acestei faze bucla volum-presiune se intersectează cu curba presiune-volum sistolică care pe
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
telediastolic și cel telesistolic reprezintă volumul bătaie. La sfârșitul acestei faze bucla volum-presiune se intersectează cu curba presiune-volum sistolică care pe acest domeniu este aproximativ liniară. Relaxarea izovolumetrică este caracterizată prin relaxarea activă a pereților ventriculari ducând la scăderea presiunii intraventriculare până aproape de zero, volumul ventricular menținându-se constant. Interrelația volum-presiune se modifică în numeroase situații fiziologice sau patologice, determinând o modificare condițiilor mecanice în care operează cordul și a performanței acestuia ca și pompă mecanică (fig. 5.40). PERFORMANȚA CARDIACĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și faza de ejecție, există indici ai contractilității care caracterizează fiecare din cele două faze. Viteza maximă de creștere a presiunii ventriculare. Reprezintă cel mai folosit indice al contracției izovolumetrice ventriculare. Viteza de creștere a presiunii reprezintă variația de presiune intraventriculară în intervalul de timp; pentru intervale de timp foarte mici se obține viteza instantanee (dP/dt). Viteza maximă instantanee de creștere a presiunii (dP/dtmax) este atinsă în mod normal la sfârșitul contracției ventriculare izovolumetrice, imediat înaintea deschiderii valvelor sigmoide
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
presiune pe parcursul acestei faze este redusă, ponderea sistolei atriale în umplerea ventriculară crescând în detrimentul umplerii ventriculare rapide; ca urmare se produce o inversare a raportului E/A a fluxului transmitral. În condițiile alterării complianței ventriculare, în timpul umplerii ventriculare rapide presiunea intraventriculară crește excesiv de mult, așa încât sistola atrială are o eficiență diminuată; ca urmare unda A devine mult mai mică decât unda E (modificat după [57]). Debitul cardiac Reprezintă cantitatea de sânge împinsă de fiecare ventricul în circulație pe parcursul unui minut. Ventriculul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ventriculii cerebrali. Plexurile coroidiene se formează prin capilarizarea arterelor coroidiene; capilarele sunt înconjurate de țesut conjunctiv și vin în contact prin intermediul membranei bazale cu epiteliul ependimar (fig. 1.2). Plexurile coroide sunt incluse în prelungiri ale piei mater care pătrund intraventricular și se găsesc în ventriculii laterali, în ventriculul III și în ventriculul IV. La nivelul recesurilor laterale ale ventriculului IV se găsesc orificiile lui Luschka (uneori pot lipsi) și prelungirea bilaterală a plexurilor coroide din ventriculul IV care pătrund în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
a rămas acceptată ca explorare și un criteriu de diagnostic în hipertensiunea intracraniană idiopatică. La adult presiunea normală a LCS-ului lombar este de aproximativ 100-200 mmH2O (limita maximă normală este de 20 mmHg). Determinarea și monitorizarea PIC prin intermediul cateterului intraventricular este cea mai precisă metodă și reprezintă valoarea de referință a presiunii intracraniene. FIZIOPATOLOGIA LICHIDULUI CEREBRO-SPINAL FACTORII CARE AFECTEAZĂ BARIERA HEMATO-ENCEFALICĂ Modificarea permeabilității barierei hematoencefalice este mecanismul patogenic pentru numeroase boli ale sistemului nervos central: edemul cerebral, inflamația, ischemia cerebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
resorbția propriu-zis) și 3. combinarea unor tulburări ale barierei hematoencefalice cu afectarea resorbției LCS-ului. TULBURĂRILE ÎN CIRCULAȚIE ALE LCS-ULUI Se produc printr-un obstacol de-a lungul parcursului lichidian datorită unei obstrucții prin tumoră ventriculară sau paraventriculară, hemoragie intraventriculară sau obstrucție de diferite cauze a apeductului lui Sylvius. Segmentele sistemului ventricular supraiacente obstrucției își măresc volumul și se produce o hidrocefalie internă obstructivă cu hipertensiune intracraniană. TULBURĂRILE DE RESORBȚIE ALE LCS-ULUI Apar prin lezarea structurilor anatomice sau prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
cerebrale. EDEMUL CEREBRAL HIDROCEFALIC Este un edem extracelular produs prin mecanismul creșterii presiunii hidrostatice din ventriculi cerebrali. Fluidul de edem hidrocefalic provine din ventriculii cerebrali și este constituit din LCS-ul care traversează peretele ventricular în urma creșterii presiunii LCS-ului intraventricular [2]. În hidrocefalia obstructivă se produce creșterea progresivă a cantității de LCS ventricular cu creșterea presiunii hidrostatice intraventriculare și cu expansiunea cavității ventriculare și LCS traversează ependimul peretelui ventricular și pătrunde periventricular în substanța albă. Funcțiile neuronale sunt afectate prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
de edem hidrocefalic provine din ventriculii cerebrali și este constituit din LCS-ul care traversează peretele ventricular în urma creșterii presiunii LCS-ului intraventricular [2]. În hidrocefalia obstructivă se produce creșterea progresivă a cantității de LCS ventricular cu creșterea presiunii hidrostatice intraventriculare și cu expansiunea cavității ventriculare și LCS traversează ependimul peretelui ventricular și pătrunde periventricular în substanța albă. Funcțiile neuronale sunt afectate prin efectul direct compresiv datorită distensiei ventriculare și prin dereglarea metabolică secundară blocării unor căi de transport glial de către
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
compresiv datorită distensiei ventriculare și prin dereglarea metabolică secundară blocării unor căi de transport glial de către circuitul excesiv al LCS-ului spre capilarul sanguin. HEMORAGIA ÎN SPAȚIILE LICHIDIENE Hemoragia în spațiile ocupate normal de LCS include hemoragia subarahnoidiană și hemoragia intraventriculară și poate fi traumatică și netraumatică. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANĂ Poate apare: - prin ruperea unui vas sanguin normal de la nivelul spațiului subarahnoidian printr-o leziune traumatică sau prin ruperea unei anevrism arterial, cel mai frecvent după un puseu de hipertensiune arterială sistemică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
leziune traumatică sau prin ruperea unei anevrism arterial, cel mai frecvent după un puseu de hipertensiune arterială sistemică; - într-o leziune traumatică cerebrală - dilacerare cerebrală, sau o colecție hematică intraparenchimatoasă corticalizată care rupe pia mater și sângele trece subarahnoidian. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ Poate fi: - traumatică prin leziunea vaselor subependimare ventriculare sau prin leziunile traumatice periventriculare cu ruperea în ventricul a unui hematom intraparenchimatos periventricular; - netraumatice prin hemoragie subependimară în scăderea autoreglării vasculare cerebrale sau în variațiile bruște ale presiunii sanguine; mai frecvent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
și managementul infarctului miocardic acut 4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS îngust. 5. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS larg 6. Medicamentele și electrocardiograma 7. Bradiaritmii 8. Diagnosticul și semnificația tulburărilor de conducere intraventriculare. 9. Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular 10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor. 11. Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil. 12. Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală 13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă. B. Modulul
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
primare 1.1. Comoția cerebrală 1.2. Leziuni axonale difuze 1.3. Contuzia cerebrală 1.4. Dilacerarea cerebrală II. Efecte traumatice secundare Hematoame intracraniene posttraumatice 2.1. Hematoame extradurale 2.2. Hematoame subdurale 2.3. Hematoame intraparenchimatoase 2.4. Hematoame intraventriculare III. Colecții lichidiene intracraniene traumatice 3.1. Hygroma dureimater (HDN) 3.2. Meningita seroasă (MS) 3.3. Edemul cerebral acut posttraumatic 3.4. Colapsul cerebroventricular (sindromul de hipotensiune intracraniană) 3.5. Fongusul cerebral 3.6. Fistule LCR IV. Leziuni și
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]