280 matches
-
volum suplimentar adăugat prin: - hematom intraparenchimatos traumatic - hematom extraparenchimatos - subdural; extradural 2. creșterea volumului parenchimului cerebral prin edem cerebral sau prin edemațierea cerebrală congestivă („creier congestiv”); 3. creșterea volumului LCR-ului (hidrocefalie acută posttraumatică) prin: - blocarea circulației LCR prin: sânge intraventricular, hematom în fosa posterioară, contuzie cerebeloasă edematogenă, cu blocarea ventriculului al IV-lea; - blocarea rezorbției LCR în hemoragia subarahnoidiană. Mecanismele prin care apare hidrocefalia acută posttraumatică o includ în forma patogenică de hipertensiune intracraniană produsă prin tulburările de dinamică ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ale trecerii LCS-ului în sistemul de drenaj venos (rezorbție). Hipertensiunea intracraniană în hidrocefalia internă obstructivă Hipertensiunea intracraniană este determinată de tulburările circulației LCR-ului. Blocajul circulației LCR-ului se realizează prin: - stenoză de apeduct Sylvius - malformativă, tumorală, prin hemoragie intraventriculară sau stenoză secundară inflamatorie; - procesele expansive intraventriculare de ventricul III, ventricul IV care blochează circulația LCR-ului; - blocarea extrinsecă a sistemului ventricular prin leziuni paraventriculare; - obstrucția comunicărilor cu cisternele subarahnoidiene - foramen Magendie, foramene Luschka. Simptomele hidrocefaliei variază după vârsta apariției
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
drenaj venos (rezorbție). Hipertensiunea intracraniană în hidrocefalia internă obstructivă Hipertensiunea intracraniană este determinată de tulburările circulației LCR-ului. Blocajul circulației LCR-ului se realizează prin: - stenoză de apeduct Sylvius - malformativă, tumorală, prin hemoragie intraventriculară sau stenoză secundară inflamatorie; - procesele expansive intraventriculare de ventricul III, ventricul IV care blochează circulația LCR-ului; - blocarea extrinsecă a sistemului ventricular prin leziuni paraventriculare; - obstrucția comunicărilor cu cisternele subarahnoidiene - foramen Magendie, foramene Luschka. Simptomele hidrocefaliei variază după vârsta apariției bolii, modalitatea progresiei hidrocefaliei și caracteristicile individuale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și în plus, ventriculul stâng se contractă coerent, ca o singură unitate [3-6, 8]. De aici rezultă faptul că tulburările pot surveni, atât la nivelul conducerii impulsului electric (dissincronism electric), cât și la nivelul coerenței mecanice, fie ea interventriculară sau intraventriculară (disisncronism mecanic). Prezența blocului major de ramură stângă înseamnă că fibrele acestuia nu conduc impulsul electric. Rezultatul este că impulsul va ajunge inițial la nivelul ventriculului drept, pe calea ramului drept, care este permeabil, după care va trece prin miocard
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
ceea ce poartă numele de dissincronism interventricular. Valva aortică se deschide mai târziu decât cea pulmonară, iar mitrala mai târziu decât tricuspida. Durata de umplere a ventriculului stâng se reduce. Dar problemele majore sunt datorate unui alt aspect al dissincronismului: cel intraventricular. Sistola prezintă o primă fază, care decurge la un nivel presional scăzut, impulsul ajuns la nivelul ventriculului drept determinând nu doar contracția mai rapidă a acestuia, dar și pe cea a septului interventricular. Contracția septală are loc în mare parte
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
comparabile. Explicațiile nu lipsesc: ramul drept în sine poate fi considerat un electrod „infinit”, în comparație cu sonda de stimulare eventual plasată în ventriculul drept. În plus, stimularea concomitentă a ventriculului drept, în cazul stimulării biventriculare poate avea drept urmare inducerea unui dissincronism intraventricular la nivelul acestuia. Și, în sfârșit, la pacienții cu presiuni venoase centrale crescute, ventriculul drept ocupă mai mult loc în spațiul pericardic. De aceea, activarea precoce a ventriculului stâng îl poate favoriza pe acesta să se umple primul, în dauna
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
ameliorare, ci chiar de deprecierea eficacității cardiace [6]. Mecanismele prin care CRT ameliorează funcția ventriculară și statusul clinic al pacienților cu insuficiență cardiacă congestivă sunt complexe [3-5]: - modificări hemodinamice acute, care au drept urmare creșterea eficacității ventriculului stâng, - ameliorarea/dispariția dissincronismului intraventricular, - ameliorarea/dispariția dissincronismului interventricular, - ameliorarea dissincronismului „intraparietal”, - remodelarea favorabilă a ventriculului stâng, - reducerea regurgitării mitrale, - remodelarea favorabilă a atriului stâng, - normalizarea factorilor neurohormonali, - ameliorarea controlului autonom cardio-vascular. CRT poate reduce dissincronismul mecanic interventricular, care poate fi indus de orice tulburare
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
cu cardiomiopatie și bloc de ram drept nu doar activarea ventriculului drept este întârziată ci și cea a ventriculului stâng, ultima de o amploarea similară cu cea întâlnită în cazul prezenței blocului de ram stâng propriu-zis [6]. Reducerea dissincronismului mecanic intraventricular este însă mult mai importantă, deoarece astfel se obține ameliorarea globală a funcției ventriculare stângi. În plus, date recente iau în discuție și așa-numitul „dissincronism intraparietal” (contracție dissincronă în septul interventricular sau peretele lateral) ca factor contributiv la alterarea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
cazuri face greu de diferențiat cele două forme. Reducerea regurgitării mitrale funcționale este un proces care se desfășoara atât acut cât și în cursul remodelării favorabile ventriculare [3-5,7] (fig. 20.8, după [8]). Cordul dissincron dezvoltă lent creșterea presională intraventriculară (adică are dP/dt max redus), așa încât orificiul efectiv al mitralei este larg și regurgitarea mare. Întrucât însă CRT crește dP/dt max cu până la 25% acest lucru limitează în sine regurgitarea mitrală. Lipsa de coordonare a mușchilor papilari, prezentă
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
Sistola atrială constă în contracția miocardului atrial apărută ca urmare a impulsului emis de nodulul sinusal, se propagă prin tot mușchiul atriilor. Ca urmare presiunea intraatrială crește și sângele este expulzat în ventricule. Umplerea ventriculelor face să crească și presiunea intraventriculară. La sfârșitul sistolei atriale miocardul atrial se relaxează și presiunea din aceste cavități scade. Sistola atrială este urmată de cea ventriculară. Stimulul întârzie puțin la nivelul nodulului atrio-ventricular, ceea ce face ca începutul sistolei ventriculare să aibă loc după ce s-a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
După sistolă, atriile intră în diastolă timp de 0,69 s (până la începerea ciclului cardiac următor). Sistola ventriculară are o primă fază, numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune și se mulează pe conținut. Crește presiunea intraventriculară până la o valoare care o depășește pe cea intraatrială și ca urmare se închid valvele atrioventriculare, fiind blocată comunicarea cu atriile. Contracția miocardului ventricular se intensifică, în consecință crește și presiunea intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atrioventriculare, fiind blocată comunicarea cu atriile. Contracția miocardului ventricular se intensifică, în consecință crește și presiunea intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care are o durată de 0,05 s. Faza izometrică durează până în momentul în care presiunea intraventriculară devine mai mare decât presiunea sângelui din aortă și din vena pulmonară, ceea ce determină deschiderea valvelor semilunare de la baza acestor vase și expulzia sub presiune a sângelui ventricular. Deoarece nu se modifică volumul sângelui conținut în ventricul această fază se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
două faze. Evacuarea sângelui din ventricul se face la început mai rapid - faza de expulzie rapidă cu durata de 0,09 s, apoi mai lent - faza de expulzie lentă cu durata de 0,13 s. În cursul fazei izotonice presiunea intraventriculară este mai mare decât cea din arterele mari. Apoi presiunea intraventriculară scade până devine inferioară celei din arterele mari (volumul ventriculelor ajunge să fie mult micșorat), moment în care se consideră încheiată sistola ventriculară. Urmează diastola ventriculară, care începe odată cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
rapid - faza de expulzie rapidă cu durata de 0,09 s, apoi mai lent - faza de expulzie lentă cu durata de 0,13 s. În cursul fazei izotonice presiunea intraventriculară este mai mare decât cea din arterele mari. Apoi presiunea intraventriculară scade până devine inferioară celei din arterele mari (volumul ventriculelor ajunge să fie mult micșorat), moment în care se consideră încheiată sistola ventriculară. Urmează diastola ventriculară, care începe odată cu relaxarea miocardului ventricular și durează 0,53 s. Ca urmare a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ventriculi rămâne o cantitate de sânge ce nu a fost eliminat în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește presiunea intraatrială, unde sângele se acumulează datorită aspirației din venele mari. Când presiunea intraatrială devine mai mare decât cea intraventriculară se deschid valvele atrioventriculare și sângele pătrunde din atrii în ventricule. Acest proces are loc la început rapid - faza de umplere rapidă ce durează 0,11 s, apoi lent - faza de umplere lentă ce durează 0,19 s. Timp de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de o relație funcțională între presiunea de evacuare a sângelui, viteza cu care se realizează aceasta și volumul sangvin: cu cât presiunea este mai mare cu atât viteza de golire a ventriculilor este mai mică iar cu cât volumul sângelui intraventricular inițial este mai mare cu atât forța de contracție a miocardului este mai crescută. De aceea debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzată în timpul sistolei) este direct proporțional cu umplerea cardiacă în diastolă. Aceste relații condiționează adaptarea inimii la efort. Debitul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acorda cu creșterea debitului cardiac, întrucât extracția de oxigen este aproape la nivel maxim. De aceea, stenozele coronariene care limitează fluxul produc ischemie. Cea mai mare parte a fluxului coronarian are loc în diastolă, mai puțin în sistolă datorită presiunii intraventriculare stângi ridicate generate în timpul sistolei care comprimă vasele coronare - compresiune extravasculară. Se instalează un gradient de presiune intramiocardic: presiunea subendocardică se apropie de presiunea intra-ventriculară, iar presiunea la nivelul epicardului este aproape de presiunea atmosferică. Un debit coronarian redus prin
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
funcției VS [34]. Tehnici chirurgicale au fost realizate în timp: - Incizia anevrismlui, rezecția parțială, sutură liniară în 2 planuri, - Endoanevrismorafia - corecție intracavitară cu petec de Dacron (Colley 1958-1992, 4298 cazuri) - Anevrismectomie: rezecșie și reconstrucție (corecție Jatene - cord în activitate, bursă intraventriculară, - Remodelare VS cu petec dublu „sandwich”, - Procedeul DOR - anevrismectomie - rezecție, - reconstrucție cu petec endoventricular circular, - petec dublu Dacron / pericard, - revascularizare miocardică completă, - reducerea volumului ventricular, - restabilirea formei VS (2004). Tehnica chirurgicală utilizată în IBCvT Târgu Mureș a constat în: - Cord
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
în activitate pentru corecția AVS ori de câte ori a fost posibil, - Protecție miocardică cu cardioplegie (de preferință Calafiore), - Revascularizare chirurgicală completă a miocardului, - Eliminarea bursei circulare endoventriculare (Fontan), AVS nu are formă de sferă, - Remodelarea VS prin conformația, dimensiunile și sutura petecului intraventricular (petec dublu Dacron / pericard cu dimensiune prepondernt longitudinală, cât mai îngust pentru reducerea volumului cavității ventriculare și a ariei asinergice, 5-10 cm/2-3 cm. Cu aceste tehnici au fost operați în IBCvT Târgu Mureș în intervalul 1992-2007: 322 pacienți cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
2-3 cm. Cu aceste tehnici au fost operați în IBCvT Târgu Mureș în intervalul 1992-2007: 322 pacienți cu AVS. -Reconstrucții geometrice de VS 177 cu 3 decese - 1,6 % -Rezecții și suturi lineare 145 cu 7 decese - 4,8 % -Corecții intraventriculare - plicaturi 12 fără decese În concluzie: - AVS mici, asociate indicației de revascularizare miocardică chirurgicală pot fi tratate cu rezecție și sutură liniară. - AVS moderate beneficiază de corecție cu suturi izolate de plicatură endoventriculară (septală) și rezecție/sutură liniară de perete
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
tratate cu rezecție și sutură liniară. - AVS moderate beneficiază de corecție cu suturi izolate de plicatură endoventriculară (septală) și rezecție/sutură liniară de perete anterior și apexian în 2 planuri. - AVS mari sunt supuse reconstrucției geometrice de VS cu petec intraventricular dublu, rezecție li sutură liniară în 2 planuri. - Volumul și configurația AVS și a VS determină procedeul, tactica și dimensiunea petecului intraventricular de reconstrucție. Rezultate precoce Rezultatele precoce sunt satisfăcătoare. Înainte de 1977 mortalitatea se situa între 10 și 20 %, dar
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de perete anterior și apexian în 2 planuri. - AVS mari sunt supuse reconstrucției geometrice de VS cu petec intraventricular dublu, rezecție li sutură liniară în 2 planuri. - Volumul și configurația AVS și a VS determină procedeul, tactica și dimensiunea petecului intraventricular de reconstrucție. Rezultate precoce Rezultatele precoce sunt satisfăcătoare. Înainte de 1977 mortalitatea se situa între 10 și 20 %, dar într-o serie combinată [18], mortalitatea a scăzut la 8%. Extinderea bolii coronare și gradul disfuncției VS influențează rezultatele. Rezultate tardive Rezultatele
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent). Aproximativ 70% din volumul respectiv de sânge este expulzat din ventricul în prima treime a fazei de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]