355 matches
-
părți se află cheia explicației gestaltiste, iar soluțiile avansate sunt mai complete și diferite de ceea ce au propus la vremea lor Wundt și Titchener, care s-au rezumat la descompunerea conștiinței în părțile sale componente. Vechile elemente structurale studiate pe cale introspectivă aveau lansate legăturile cu suportul fiziologic, dar ofereau soluții simpliste pentru explicarea reflectării. Producerea proceselor psihice se cerea explicată cu alte mecanisme, era nevoie de explicații pe măsura complexității fenomenelor investigate experimental. Una din cele mai interesante contribuții la edificarea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deosebire prin poarta pe care au deschis-o spre domeniu semanticii lingvistice, a modelelor computaționale și cognitive imaginate, etc. 3. Curentul behaviorist În anii de început de secol al XX-lea, într-un efort teoretico-experimental de limitare a influenței școlii introspective în psihologie și de afirmare a spiritului pragmatic propriu societății americane, se naște curentul psihologic behaviorist. Acesta se afirmă în domeniul aplicativ al vieții sociale, deși fundamentele sale experimentale s-au bazat pe studii de psihologie comparată, pe experiențe efectuate
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care a fost completat cu concepte ce rezultau din formularea noilor obiective care s-au referit la însemnătatea relațiilor cu mediul, activitatea învățată, actul de inteligență ș.a. S-a făcut acest lucru într-un efort de detronare a încercărilor anterioare introspective, de ferire din fața interpretărilor mitologice. Comportamentul, ca obiectiv de cunoaștere psihologică, a păstrat întregul interes pentru problemele reflectării senzoriale comportamentul a fost identificat în datul senzorial nemijlocit, cu pretenția ca aceasta să fie făcută cu mijloace obiective. O concepție care
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și simplu și-a permis să nu o bage în seamă. Contribuțiile lui Thorndike și ale lui Watson au fost declarate definitorii și fundamentale pentru întreaga psihologie americană. Prin ei curentul behaviorist s-a desăvârșit, s-a delimitat de psihologia introspectivă a conștiinței. Cercetătorii mai tineri aveau de acum posibilitatea să dezvolte drumul deschis de ei. Printre aceștia poate fi enumerat A.P. Weiss, care a susținut că psihologia mai are nevoie deopotrivă de o fundamentare experimentală fizico-chimică, ca și de una
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se formează în funcție de experiența de viață sub influența educației și a condițiilor stimulatoare în care își desfășoară omul activitatea (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Autocunoaștere (engl. self-congnition, fr. connaissance de soi) Metodă de cunoaștere de sine în psihologia introspectivă E. Kant și A. Comte s-au îndoit de valoarea ei științifică, considerînd că nu este posibilă dedublarea conștiinței. Psihologia modernă nu este atît de fermă în această problemă. Formă de observație de sine (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și reconfirmă perseverent virtutea unanim-binefăcătoare a libertății luminate de harul cunoașterii. În chip asemănător, încadrările metafizice care asigură împărtășirea permanentă de raționalitate a esteticului devin ghid ideatic al creatorului și sugestie hermeneutică a contemplatorului artei tot prin intermediul unor necesare popasuri introspective, tot prin coordonarea "dăruită" a tuturor actelor sau trăirilor care ajung să compună atitudinea. Ordonarea și clarificarea pașilor alcătuitori ai unui urcuș artistic se realizează oglindind în deplină puritate supraveghetoare fermentul creator al sinelui și răsfrângând în mediul interacțiunii individuale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nivelul oricărei schematizări supra-ordonatoare. Interdependența elementelor face, de altfel, posibilă însăși funcționarea conștiinței, fiind o condiție necesară a precipitatelor atitudinale și de act care nu capătă sens decât în lumina unei participații individuale integrale. Ea înmânează instrumentul relațional unei vigilențe introspective apte de comportament riguros-proiectiv (adică de justă inserție în datul spiritual stabil). Așadar, este nevoie de o organizare suprastructurală în mod înțelept și liber autoimpusă, organizare care să asigure armonia întregului și care să lege în final chiar determinările existențiale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
foarte asemănătoare cu el, putând fi numită suficient de corect simț intern"31. Acesta din urmă a pornit, deci, ca o aproximație terminologică deținătoare a unui semantism amfibologic și a continuat prin a reda cu clamată fidelitate o întreagă fenomenologie introspectivă ce păstrează nuanța unei "accesibilități" interioare abstracte dar directe, nesenzoriale dar precis-consemnatoare. De aici pornind, Immanuel Kant, arbitrul sintetizator al disputei empirist-raționaliste, a elaborat o teorie a conștiinței de sine care înglobează noțiunea creată de filosoful englez și îi adaugă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
spiritual al experimentării unei asemănări esențiale. Predicată despre sinele unitar, trăsătura comunitară și comunicantă are darul de a genera o revărsare de semnificații interioare, o erupție de conținut sufletesc întemeietor al empatiei reciproce. Apoi, în funcție de concluzii decantate în liniștea răgazului introspectiv se organizează pașii experienței conviviale, întâlnirea dintre două personalități depinzând de factori reflexivi emergenți către un punct de mutuală împărtășire, adică de dialectica unificatoare a unei multiplicități de tendințe convergente către un scop al comuniunii solidare. Este vorba de un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
esențială între începutul antichității grecești (moment esențial al orientării descriptive către lume) și universul spiritual omolog indian sau chinez (care au deschis poarta de intrare a înclinației investigative și experimentatoare omenești către interioritate). Însă, așa cum occidentul a găsit propriile formule introspective menite să se adecveze structurilor sale spirituale, stiințele și teoriile despre lume în spațiul orientului au putut înflori cu o vigoare specifică și cu rezultate ce adesea au rivalizat cu reușitele lumii apusene. De aceea, dominanta individuală este adesea un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de conștiință umană realizată de Maxine Greene (1974)109. „Conștiința” este conceptul central al fenomenologiei. În accepțiunea lui Husserl, fenomenologia este știința obiectivă care studiază conștiința subiectivă. Greene (1974) a observat, cu justețe, că termenul husserlian conștiință nu sugerează investigația introspectivă, cum credeau behavioriștii și pozitiviștii - dimpotrivă. Greene (1974) a demonstrat cu claritate că, în termenii fenomenologiei, conștiința umană nu este orientată spre ea însăși, ci spre lume. Conștiința umană nu „vorbește” despre sine, ci despre obiecte, fenomene și evenimente exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a studenților pentru identificarea și eradicarea diavolilor din vremurile noastre” - scria el132. Pentru D.G. Smith, hermeneutica nu este o tehnică de comprehensiune, ci doar un „discurs imploziv” (imploding discourse) despre sine, în mijlocul unui întreg univers de alte asemenea discursuri confesive, introspective, egolatre. Mult mai profund a înțeles importanța pentru pedagogie și știința curriculumului a hermeneuticii, în varianta ei fenomenologică, Elaine Atkins (1988). Articolul ei din Journal of Curriculum Studies, „Reframing Curriculum Theory in Terms of Interpretation and Practice: A Hermeneutical Approach
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturală în emisiuni de radio și TV. Având ca punct de pornire cronicile sale scrise pe marginea acelui volum de corespondență, el reia lectura, din perspectiva studiului literaturii epistolare ("corespondența mijloc terapeutic, loc de liniștire, zonă de stilistică ludică, ifose introspective, tandrețuri în oglindă și alinturi capricioase /.../ scrisoarea face bună medie/re/ între oglindirea necruțătoare, crudă și nudă, a jurnalului și travestiul oficial al operei publicistice. Este un interstițiu, un limb, spațiu filtrant al extremelor, care estompează, dar nu falsifică, nuanțează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poată explica de ce, Ștefan nu se poate supăra, căci: „Tu nu ești ca oricare din noi. Tu trăiești într-un vis al tău...“ Și în Șarpele întâlnim acest concept, unde accentul narațiunii este pus și pe refacerea cuplului originar. Analiza introspectivă atitudine prin care persoana încearcă să pătrundă și să înțeleagă propriul său proces psihopatologic, ceea ce este diferit de autoanaliză, care vizează cauzele inconștiente. Întâlnim acest tip de analiză în: Nopți la Serampore, Nouăsprezece mii de capete de vite, O fotografie
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
minte doar din filmele cu haiduci, în care el era șeful arnăuților, sau din cele „cu mesaj“, propagan distice, cu maiștri înțelepți, muncitori puri și țărani fericiți că intră în colectivă. La emisiunea Eugeniei Vodă am descoperit un om sensibil, introspectiv și puțin depresiv, așa cum îi stă bine unui om inteligent - și mia devenit dintrodată simpatic. 208 Acum, îmi închipui că pe altarul plăcerii noastre de-a intra în ungherele sufletului personajelor publice există și victime ale sacrificărilor. Sacrificările există oricum
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
prim-plan problematica formării personalității și a limitelor impuse existenței spirituale resimțite de trei generații în intervalul 1936-1976, drama marii falii culturale din veacul al XX-lea, mai ales pentru Europa de Est. Versurile din placheta Limite (2003) vădesc un ochi lucid, introspectiv, și o gestică sobră, dar cu deschideri pentru surprinderea bucuriilor ingenue. SCRIERI: Secvențe critice, București, 1979; Tudor Vianu, București, 1984; Misiunea de investigare, București, 1987; Dimitrie Cantemir. Contribuții documentare la un portret, București, 1989; Întâlnire de gradul X, București, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
tabuul vederii altor persoane, ca precauție specifică izolării, este motivată în basm de o protecție a palorii dermice, cu funcție aparent estetică. De fapt, pielea neatinsă de arsura solară ține de închiderea în spirit, deschiderea către lume anulând acest drum introspectiv: „și nu putea s-o țâie-afară, că să topea de soare, atâta de frumoasă era, înnegrea” (IzbiceniOlt). Prohibiția apare și în balada Iovan Iorgovan I(6), unde inițiata a luat deja o formă improprie lumii ordonate, prin șederea în pământ
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Drama militară a lui Ciulei (plasată în Primul Război Mondial) este, prin comparație, un film în mod distinct contemporan cu anii 60. Ajutat și de sursa literară, care propune o dilemă morală într-o manieră consistent modernă, psihologică și chiar introspectivă pe alocuri, Pădurea spânzuraților vorbește despre un caz de nesupunere militară din urmă cu 50 de ani, dar tonul său rezonează atât de evident cu o sensibilitate cinematografică actuală (în acel moment), încât devine greu să-l plasezi în categoria
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
problemei diferențelor de personalitate. Cercetări recente întreprinse atât la University of California, cât și la Berkeley și în alte centre au demonstrat că bebelușii se nasc cu anumite preferințe comportamentale. Extrem de vizibil, unii dintre noi sunt timizi de la naștere (tipul „introspectiv” sau „introvertit”), pe când alții sunt îndrăzneți (tipul „extravertit”). Nu este deloc neobișnuit ca introvertiții să se mire de ce extravertiții sunt atât de gălăgioși, de imprudenți și de băgăreți. În același timp, extravertiții se miră (cu voce tare, desigur) de ce introvertiții
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
tale făceau parte din tine. Acum lucrurile nu mai stau la fel. Sunt alte haine ale altei persoane. Nu mai arată ca propriile mele haine. — Cred că partidele de sex sunt de vină, zise fata. Oamenii devin de obicei mai introspectivi. Nu-i vorba de așa ceva, am răspuns eu, cu paharul gol în mână. Dar îmi sar în ochi o serie de detalii legate de structura lumii. Melcul, ploaia, obiectele etalate la ferometal... Chiar mă preocupă. — Să strâng lucrurile de jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
care limbajul ni le pune la dispoziție. Grație lui putem să ne fixăm atenția asupra vieții noastre conștiente. El reprezintă organul reflexiei. Dar există două eșecuri ale acestei lingvistici subiective, unul datorat unor lipsuri și celălalt, unor excese. Absența analizei introspective produce inteligențe impulsive, necizelate, imprevizibile, În timp ce excesul de analiză, rumegarea sau cumpănirea continuă a ideilor, e paralizant. Echilibrul, În acest caz, dar și În multe altele, este determinat de acțiune. Cel mai potrivit este acel nivel de introspecție care Îmbunătățește
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
sens a manifestărilor celor din jur, iar imaginea și comportamentul indivizilor îi apar ca dezagreabile și deconcertante, el se izolează pentru a se putea defini, pentru a-și asigura astfel libertatea de a alege. Deși compusă prin asamblarea de secvențe introspective cu relatarea unor întâmplări din exterior, narațiunea e unitară, subordonată ideii din titlu. Notația, frecvent spontană, lapidară imprimă textului un ritm sacadat, un aer modern. Romanul Destrămare (1939) continuă să ilustreze disoluția socială și morală a mediului urban, în special
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
pe scheletul doctrinar crește repede abundenta vegetație imagistică, manifestul e deviat spre confesiunea lirică, atrage în spațiul său elemente de memorialistică, devine elogiu sau invectivă. „Radiografia” limbajului liric (unul din eseurile sale poartă acest titlu) este în egală măsură demers introspectiv, pretext pentru incursiuni autobiografice, de evocări și portrete literare, conturate în linii mereu „deplasate” de fervoarea afectivă (e cazul și al altor texte din volumul publicat în 1930, precum Despre miracol, Între mine și mine, De profundis etc.). Până și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la iveală în jurnalul de voiaj ce va urma deciziei de plecare o sensibilitate extraordinară și o capacitate neobișnuită de observație a unui spațiu în care istoria, etica și literatura se întrepătrund cu mult rafinament. Ideea centrală a demersului cumva introspectiv al eroului-narator (spun "cumva", întrucît Stevens "se lasă" supus autoanalizei numai în măsura permisă de supra-conștiința lui "cenzorială" și "reprimatoare") constă în alcătuirea unui excurs identitar. În mod interesant, întrebarea obsesională a excursului nu este, cum ne-am aștepta, cine
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
morții regentă pentru nepotul Henric al VIII-lea. Epicul se oprește în 1845 tocmai pentru a subli nia apogeul acestei inițiatoare de veritabil "matriarhat" politic în Albion (continuat, cum spuneam, de străneapoata Elisabeta I). Intersant îmi apare stilul confesiv (puternic introspectiv!) al cărții redactate la persoana întîi, în forma unui jurnal intim. Philippa Gregory a găsit astfel paradigma ideală de pătrundere în psihologia eroinei. Toate acțiunile "Reginei roșii" sînt filtrate de conștiință, istoria capătînd, prin urmare, o dimensiune psihologică și mentalitară
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]