353 matches
-
mulți dintre noi, aceasta înseamnă discurs care se abate de la status quo. În același mod, forța unei democrații poate fi măsurată în măsura în care discursul este protejat. Când opoziția este cenzurată sau amenințată - prin accesul limitat la informație sau chiar prin farmacologia intruzivă - se configurează nevoia unor libertăți mai transparente. Așa cum Oliver Wendell Holmes, de la U.S.Supreme Court Justice scria în 1929: „Principiul gândirii libere nu reprezintă gândire liberă pentru aceia care sunt de acord cu noi, ci libertate pentru gandirea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Tipii din ambulanță Îl iau de acolo. Cu o mișcare bruscă și violentă, femeia mă Înșfacă de după mijloc, mirosul ei dulce amestecându-se cu putoarea lui nasoală. — De ce... era un om bun... de ce? Mai Întâi mi se pare stânjenitor și intruziv, dar corpurile noastre se contopesc Într-o convergență naturală, ne potrivim unul cu celălalt ca o mână cu o mănușă. — Era? Era? Înclin eu din cap, simțind cum lacrimile mi se scurg pe obraz și mă șterg pe față. Femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mai vulnerabili. Dacă atmosfera nu permite realizarea evaluării, se recomandă amânarea acesteia și accentuarea aspectelor pozitive pe care le poate aduce. Evaluatorul trebuie să-și monitorizeze constant propria atitudine, limbajul verbal și non verbal, încât să nu fie intimidant și/ intruziv. În același timp, va fi atent la starea persoanelor evaluate, având grijă să detensioneze atmosfera, dialogând cu o atitudine agreabilă, exprimând atenție, interes față de elevi. Elevii tensionați sau stânjeniți vor beneficia de o atenție specială. În cazul în care dispoziția
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
atacurile formulate într-o manieră necivilizată declanșează anumite mecanisme psihice specifice, precum aversiunea față de conflict (engl. conflict-aversion) sau, la antipod, căutarea intenționată a situațiilor conflictuale. Propunem, așadar, o delimitare mai clar punctată a conflictelor în funcție de subiectul lor (conflicte cu subiect intruziv, de care membrii audienței sunt interesați direct, și conflicte cu subiect neintruziv, care nu îi preocupă în așa mare măsură pe cei care urmăresc știrile) și de stilul lor (conflicte formulate civilizat și conflicte care includ schimburi de replici necivilizate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
din urmă accentuând pozițiile conflictuale a două sau mai multe tabere. Totodată, vrem să vedem dacă a) stilul conflictului (conflicte formulate într-o manieră politicoasă, civilizată, versus conflicte necivilizate, care includ acuze nefondate și insulte) și b) subiectul conflictului (subiecte intruzive, care îi preocupă pe cei care urmăresc știrile, și subiecte neintruzive, care nu sunt percepute ca având un impact direct) au un efect diferențiat asupra: a) activismului; b) încrederii politice și c) cinismului. O a doua axă a cercetării constă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cetățenilor, precum și disponibilitatea unei implicări politice, ar putea să scadă ca urmare a expunerii la cadraje din știri care accentuează conflictul. Ne așteptăm ca impactul să fie cu atât mai negativ cu cât conflictele sunt legate de subiecte considerate importante (intruzive) și care se poartă într-o manieră necivilizată. O a doua predicție a cercetării este aceea că supralicitarea conflictului va avea un impact negativ asupra încrederii și activismului politic, mai ales în cazul persoanelor care au puține cunoștințe politice, nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
grupuri acesta includea și un articol legat de un conflict politic, în timp ce grupului de control i s-au administrat chestionare care nu a avut inserate articole. Știrile care au constituit stimulii experimentali au fost legate de două subiecte: unul considerat intruziv pentru populația investigată, legat de creșterea taxelor universitare cu peste 50%, și un al doilea, considerat relativ neintruziv pentru participanții la experiment: subvențiile pentru agricultură. Rezultatele obținute vor fi discutate prin prisma dezvoltărilor recente din teoria numită media malaise 7
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de cadraj din știri au fost deci considerate variabila independentă în cadrul acestui studiu, iar stimulii experimentali concepuți sub forma unor articole de presă au încercat să surprindă o tipologie a conflictelor întâlnite frecvent în știri, făcând o distincție între subiectul (intruziv/neintruziv) și stilul conflictului (civilizat/necivilizat). Ipoteza noastră inițială a fost aceea că nu există efecte uniforme ale conflictelor și că doar anumite tipuri de conflicte cele necivilizate, legate de subiecte intruzive, considerate de importanță de către public se traduc printr-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
frecvent în știri, făcând o distincție între subiectul (intruziv/neintruziv) și stilul conflictului (civilizat/necivilizat). Ipoteza noastră inițială a fost aceea că nu există efecte uniforme ale conflictelor și că doar anumite tipuri de conflicte cele necivilizate, legate de subiecte intruzive, considerate de importanță de către public se traduc printr-un cinism accentuat, o apatie legată de viața politică și o scădere a încrederii politice. Studiile legate de conținutul media sunt tot mai mult axate pe nuanțarea impactului acestuia, pe deschiderea acestei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a inclus un grup de control, care nu a fost expus unui stimul experimental. Au existat deci șapte tratamente experimentale 7, dintre care șase au constat în știri încadrate fie conflictual, fie neutru, ambele cadraje variind în funcție de a) subiectul (subiect intruziv versus neintruziv) și b) stilul conflictului (civilizat versus necivilizat). Cele două subiecte alese au fost: creșterea taxelor școlare cu 50% (subiect intruziv) și acordarea subvențiilor pentru agricultură (subiect neintruziv). Urmând design-ul experimental, am formulat știrile fie i) într-o
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care șase au constat în știri încadrate fie conflictual, fie neutru, ambele cadraje variind în funcție de a) subiectul (subiect intruziv versus neintruziv) și b) stilul conflictului (civilizat versus necivilizat). Cele două subiecte alese au fost: creșterea taxelor școlare cu 50% (subiect intruziv) și acordarea subvențiilor pentru agricultură (subiect neintruziv). Urmând design-ul experimental, am formulat știrile fie i) într-o manieră neutră, factuală, fie ii) dintr-un unghi conflictual, accentuând opozițiile dintre părțile implicate. Cele șase articole folosite ca tratament experimental se
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
s-ar putea să depindă și de subiectul știrii. Prin urmare, subiectul de la care pornește conflictul, și, implicit, capacitatea sa de a activa cognitiv și emoțional publicul s-ar putea să facă o diferență semnificativă. Atitudinile legate de subiecte considerate intruzive sunt mai stabile decât atitudinile legate de subiecte neintruzive, ce apar ca fiind irelevante pentru propria persoană. Acestea din urmă nu au în spate un suport informațional și sunt, deci, mult mai fluctuante (Krosnick și Kinder, 1990). O categorizare a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ce apar ca fiind irelevante pentru propria persoană. Acestea din urmă nu au în spate un suport informațional și sunt, deci, mult mai fluctuante (Krosnick și Kinder, 1990). O categorizare a știrilor, curentă în literatura de specialitate, distinge între subiecte intruzive, cu care publicul are sau a avut o experiență directă și subiecte neintruzive, cu care publicul nu a avut contact (Iyengar, 1991). Subiecte precum inflația sau șomajul sunt citate adesea ca exemple de subiecte intruzive, în timp ce subiectele de politică externă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de specialitate, distinge între subiecte intruzive, cu care publicul are sau a avut o experiență directă și subiecte neintruzive, cu care publicul nu a avut contact (Iyengar, 1991). Subiecte precum inflația sau șomajul sunt citate adesea ca exemple de subiecte intruzive, în timp ce subiectele de politică externă sunt considerate neintruzive. Revenind la cercetarea de față, ne așteptăm ca participanții la experiment să fie mai interesați de subiectele percepute ca având consecințe directe supra propriei persoane și să le acorde mai multă atenție
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de media într-o mai mare măsură. În cazul analizei de față, considerăm că se va aplica prima relație cauzală. Prin urmare, corelând cele două variabile: stilul și subiectul conflictului, avansăm următoarea ipoteză: Ipoteza 2: Cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv au un impact negativ mai mare asupra încrederii politice, cinismului și activismului decât cadrajele legate de subiecte neintruzive prezentate civilizat. 9.3.1. Variabile care moderează 15 efectele cadrajelor axate pe conflict În încercarea de a oferi o tipologie cât
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
astfel de predicție cu tipul conflictului, considerăm că negativitatea și intruzivitatea conflictelor vor potența influența cadrajelor asupra celor trei variabile dependente. Vom testa deci impactul diferențiat al cunoștințelor politice asupra grupurilor experimentale considerate la extremă: cel expus unui conflict necivilizat intruziv și cel expus unui conflict civilizat neintruziv. Anticipăm faptul că: Ipoteza 3.1: Cunoștințele politice sunt un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
extremă: cel expus unui conflict necivilizat intruziv și cel expus unui conflict civilizat neintruziv. Anticipăm faptul că: Ipoteza 3.1: Cunoștințele politice sunt un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. A doua variabilă testată în cadrul cercetării este dependența de media. În anii '80, autorii Sandra Ball-Rokeach și Melvin DeFleur (1976) au derivat din teoriile agenda setting și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
indivizii sunt mai dependenți de mass-media, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 4.1: Dependența de mass-media este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv A treia variabilă testată este propensiunea spre conflict sau cu semn schimbat aversiunea față de conflict 18. În literatura de specialitate există puține cercetări care documentează impactul unei
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar nu și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Caracteristicile personale influențează felul în care procesăm informația și reacțiile noastre ulterioare. Expunerea la situații conflictuale determină reacții diferite în funcție de personalitatea celui implicat, de disponibilitatea de a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Ipoteza 6: Cu cât indivizii sunt mai extroverți, cu atât încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 6.1: Extroversia este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Impactul extroversiei asupra implicării politice a fost studiat în legătură cu încrederea în capacitatea proprie de a influența luarea deciziilor politice. Cercetările anterioare (e.g. Gallego și Oberski, 2011; Vecchione
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dau dovadă de mai multă eficacitate politică, cu atât încrederea politică și activismul cresc, iar cinismul scade. Ipoteza 7.1: Eficacitatea politică este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, nu însă și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.3.2. Emoțiile ca mediator al efectelor cadrajelor din știri Impactul cadrajelor din știri depinde, în mare parte, de cum rezonează informația prezentată cu gândurile audienței (Gamson
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
lor și de maniera în care sunt formulate, conflictele vor suscita furie, dezgust și/sau frustrare într-o proporție diferită. Aceste trei emoții vor amplifica neîncrederea, cinismul și apatia politică. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai mare decât cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.4. Analiza rezultatelor Prima ipoteză a cercetării a fost următoarea: Ipoteza 1: Cadrajele conflictuale din știri au un impact negativ mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Datele obținute nu au validat această ipoteză. Am reorganizat cele șapte grupuri experimentale în cadraje conflictuale și cadraje neutre. Primul grup a fost format din cadrajul conflictual neintruziv, fomulat într-o manieră civilizată, cadrajul conflictual neintruziv necivilizat, respectiv cadrajele conflictuale intruziv civilizat și intruziv necivilizat, iar grupul cadrajelor neutre s-a compus din grupul fără stimul experimental și cele două grupuri care au fost expuse la o știre factuală, neconflictuală, care se limita la a prezenta aspectele unei decizii politice, indiferent
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
au validat această ipoteză. Am reorganizat cele șapte grupuri experimentale în cadraje conflictuale și cadraje neutre. Primul grup a fost format din cadrajul conflictual neintruziv, fomulat într-o manieră civilizată, cadrajul conflictual neintruziv necivilizat, respectiv cadrajele conflictuale intruziv civilizat și intruziv necivilizat, iar grupul cadrajelor neutre s-a compus din grupul fără stimul experimental și cele două grupuri care au fost expuse la o știre factuală, neconflictuală, care se limita la a prezenta aspectele unei decizii politice, indiferent de subiect 21
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
manieră civilizată și cele care se desfășoară într-un mod necivilizat. Am pornit de la premisa că efectele conflictelor prezente în știri nu sunt uniforme și că magnitudinea lor depinde de a) stilul conflictului civilizat vs. necivilizat și b) subiectul conflictului intruziv/neintruziv. Într-o primă etapă, am selectat cadrajele conflictuale și le-am împărțit în cadraje conflictuale civilizate și necivilizate, indiferent de subiect intruziv sau neintruziv. Regrupând datele, am observat că există diferențe semnificative pentru una dintre variabilele dependente: încrederea politică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]