350 matches
-
la Dilthey "înțelegerea <<celei mai intime intenții a singularului>> rămâne baza pentru înțelegerea <<celor mai generale categorii>> ale spiritului, respectiv pentru fundamentarea <<științelor sistematice ale spiritului>>"149, iar sensul cunoașterii hermeneutice este după propria-i afirmație "întregirea propriei individualități prin intuirea altora"150, la romantici fundamentală este "natura umană în general", așa cum spune Dilthey atunci când îl interpretează pe Schleiermacher 151. Se vede și de aici că la romantici avem de-a face cu ceea ce noi am numi o proiecție-etalon. Dar argumentele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ce țin tot de metodologia științelor sociale, cum ar fi: "Ce este obiectiv în cunoașterea economică?"; "Tăria unui sentiment nu poate impune adevăruri mai pure decît o judecată normativă?"; "Poate gîndirea economică să se încumete la profeții istorice ample, la intuirea devenirilor posibile?". Sau poate ar fi mai înțelept să renunțăm la între-bări, precum și la profeții, și să purcedem la muncă, să așezăm pe portativul destinului nostru notele în așa fel încît să obținem o simfonie. De ce nu chiar o simfonie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mai temeinic. În predarea cunoștințelor agronomice, principiul intuiției își găsește o largă aplicare, dar trebuie să se țină cont de următoarele cerințe: - Intuiția să se facă cu ajutorul a cât mai multe simțuri. Dacă nu putem participa cu toate simțurile la intuirea unui obiect ne putem forma o imagine falsă asupra obiectului respectiv. Noțiunea de fructe crude, fructe coapte (mere și cireșe) ne-o formăm nu numai cu ajutorul văzului , ci și cu ajutorul gustului; - Folosirea celui mai adecvat material. Se recomandă să fie
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
văzului , ci și cu ajutorul gustului; - Folosirea celui mai adecvat material. Se recomandă să fie folosit la lecții, în primul rând, materialul natural viu. Dacă aceasta lipsește, sau este greu de procurat, se recurge la materialul natural conservat, sau folosim desene. - Intuirea trebuie făcută metodic și în bune condiții. - Intuirea obiectivelor trebuie făcută complet și clar pentru a nu se crea confuzii și neclarități în mintea elevilor. Profesorul trebuie să sublinieze care sunt trăsăturile esențiale și care sunt cele secundare. - Intuirea unui
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
adecvat material. Se recomandă să fie folosit la lecții, în primul rând, materialul natural viu. Dacă aceasta lipsește, sau este greu de procurat, se recurge la materialul natural conservat, sau folosim desene. - Intuirea trebuie făcută metodic și în bune condiții. - Intuirea obiectivelor trebuie făcută complet și clar pentru a nu se crea confuzii și neclarități în mintea elevilor. Profesorul trebuie să sublinieze care sunt trăsăturile esențiale și care sunt cele secundare. - Intuirea unui obiect se face într-o anumită ordine, mai
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
desene. - Intuirea trebuie făcută metodic și în bune condiții. - Intuirea obiectivelor trebuie făcută complet și clar pentru a nu se crea confuzii și neclarități în mintea elevilor. Profesorul trebuie să sublinieze care sunt trăsăturile esențiale și care sunt cele secundare. - Intuirea unui obiect se face într-o anumită ordine, mai întâi se face intuirea de ansamblu și se stabilește legătura dintre forma corpului și a mediului în care trăiește organismul respectiv. Urmează apoi calea analitică, descompunerea întregului în părțile componente, părți
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
complet și clar pentru a nu se crea confuzii și neclarități în mintea elevilor. Profesorul trebuie să sublinieze care sunt trăsăturile esențiale și care sunt cele secundare. - Intuirea unui obiect se face într-o anumită ordine, mai întâi se face intuirea de ansamblu și se stabilește legătura dintre forma corpului și a mediului în care trăiește organismul respectiv. Urmează apoi calea analitică, descompunerea întregului în părțile componente, părți care se intuiesc pe rând, fără a pierde din vedere întregul căruia îi
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
se stabilește legătura dintre forma corpului și a mediului în care trăiește organismul respectiv. Urmează apoi calea analitică, descompunerea întregului în părțile componente, părți care se intuiesc pe rând, fără a pierde din vedere întregul căruia îi aparține aceste părți. Intuirea se face mai activ dacă, elevul desenează, modelează, construiește. - Intuirea trebuie să aibă un caracter formativ. Profesorul trebuie să dirijeze și să orienteze percepția elevului determinându-l să folosească gândirea inductivă și deductivă și să stabilească concluzii și generalizări. Profesorul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
care trăiește organismul respectiv. Urmează apoi calea analitică, descompunerea întregului în părțile componente, părți care se intuiesc pe rând, fără a pierde din vedere întregul căruia îi aparține aceste părți. Intuirea se face mai activ dacă, elevul desenează, modelează, construiește. - Intuirea trebuie să aibă un caracter formativ. Profesorul trebuie să dirijeze și să orienteze percepția elevului determinându-l să folosească gândirea inductivă și deductivă și să stabilească concluzii și generalizări. Profesorul trebuie să fie activ, să pună întrebări, să imprime intuirii
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Intuirea trebuie să aibă un caracter formativ. Profesorul trebuie să dirijeze și să orienteze percepția elevului determinându-l să folosească gândirea inductivă și deductivă și să stabilească concluzii și generalizări. Profesorul trebuie să fie activ, să pună întrebări, să imprime intuirii caracterul de cercetare. Este important ca materialul intuitiv să fie folosit la lecții cu mult discernământ dacă este prea abundent poate avea următoarele laturi negative: - distrage atenția, mai ales dacă materialul natural viu este agitat (animale etc.); - rămân neînțelese unele
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
intuitiv să fie folosit la lecții cu mult discernământ dacă este prea abundent poate avea următoarele laturi negative: - distrage atenția, mai ales dacă materialul natural viu este agitat (animale etc.); - rămân neînțelese unele probleme teoretice; - nu se poate face o intuire corectă a materialului și parte din el poate rămâne neintuit. Profesorul de specialitate agronomică, în procesul instructiv- educativ, trebuie să se sprijine pe material faptic demonstrativ, adecvat conținutului fiecărei discipline. Important este ca ideile și faptele ce au valabilitate generală
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
face pe obiecte mici, suficiente ca număr, acestea se distribuie elevilor și profesorul păstrează un exemplar; - dacă obiectul de demonstrat este mic și unic, sau în exemplare puține, se recomandă ca profesorul să-l poarte prin clasă, oprindu-se pentru intuire la diferite grupe de bănci. Nu se recomandă trecerea obiectului din mână în mână, în timp ce profesorul își continuă explicația; - dacă materialul este greu, nu poate fi transportat în clasă, este bine ca elevii să urmărească demonstrarea sa, așezându-se în jurul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
acest motiv putem descoperi, de pildă, frecvent în textele antologice din Noduri... imaginea-nucleu a poeziei vitale, plină de sălbăticie, asigurând prin forță o binemeritată Victorie asupra viului deci asupra carnalului supus expierii. Pentru a intra în starea de grație propice intuirii miezului liric al lucrurilor, în starea beatitudinală a increatului mascat în poem și pentru convertirea lui în existent textual Starea a treia (potențialitatea) scriitorul se pregătește, își pregătește, printr-o formă de ascetism fizic și de vizionarism oniric, accederea într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
opere noi, intertextualitatea este considerată în cazul particular al intratextualității"25 (ibidem, 27). 1.2.4. Anii 1990 : "topiri definiționale" Nathalie Piégay-Gros (1996, 94) propune un protocol de lectură (în descendența privilegierii receptorului, promovate de Michael Riffaterre) în trei pași : intuirea, identificarea și interpretarea intertextului. Această procedură de decriptare a intertextului a făcut carieră în cercetarea dintre milenii. Însă ea este, la rândul ei (declarat sau nu !), intertextualistă: cu mai bine de douăzeci de ani înainte, Geneviève Idt fixa trei etape
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să capteze mai mult decât formularea lor poetică. Dar pasiunea manifestată de autorul nuvelei Sărmanul Dionis pentru un domeniu al științei sau altul își găsește o reflectare prea vizibilă în text, ca să fie ignorată într-un studiu axat pe intertextualitate. Intuirea tabloului în care timpul avea să coloreze (in)finitul după teoria relativității sau chiar a copierii la scară microcosmică a evoluției înregistrate la scară macrocosmică ("pădurea într-un sâmbure de ghindă"), pentru a da numai două exemple, intuirea, spuneam, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pe intertextualitate. Intuirea tabloului în care timpul avea să coloreze (in)finitul după teoria relativității sau chiar a copierii la scară microcosmică a evoluției înregistrate la scară macrocosmică ("pădurea într-un sâmbure de ghindă"), pentru a da numai două exemple, intuirea, spuneam, nu a fost rezultatul unei revelații sau o întâmplare. În fond, nici teoria relativității nu s-a scris din senin. Și în fizică există intertextualitate. Bazele pregătirii lui A. Einstein în fizică au venit dintr-o bibliografie cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
întemeiază toate intuițiunile esterioare. Căci nici ni putem face închipuirea că n-ar fi spațiu, deși ni putem gândi că lipsește din el orișice obiect (Eminescu: 2011, IX, 479). Timpul nu-i alt nimic decât forma simțului interior, adică a intuirei de noi înșine și a stărei noastre interioare. Căci timpul nu poate fi o formă a fenomenelor esterioare; el nu aparține nici figurei, nici situației etc., ci determinează raportul reprezentațiilor înăuntrul stărei noastre interne (Eminescu: 2011, IX, 484). Nuvela eminesciană
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ce țin tot de metodologia științelor sociale, cum ar fi: "Ce este obiectiv în cunoașterea economică?"; "Tăria unui sentiment nu poate impune adevăruri mai pure decît o judecată normativă?"; "Poate gîndirea economică să se încumete la profeții istorice ample, la intuirea devenirilor posibile?". Sau poate ar fi mai înțelept să renunțăm la întrebări și la profeții și să purcedem la muncă, să așezăm pe portativul destinului nostru notele în așa fel încît să obținem o simfonie. De ce nu chiar o simfonie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
fi obiectivizate cu ușurință, mai ales Într-o activitate atât de complexă. Copilul trebuie cercetat „pe felii", amănunțit, dar trebuie apreciat global, ca un tot, și hotărârea luată nu trebuie sprijinită numai pe parametrii. Nu trebuie exclusă și contribuția „flerului"', intuirea talentului, care poate părea chiar deficitar din anumite puncte de vedere la primele contacte. Pentru paralele trebuie copii puternici, dar nu numai corespunzători ca forță, deoarece această probă este dură, de mare tehnicitate și pretinde tenacitate, perseverență deosebită În pregătire
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
Europei spirituale prin greci și romani, la modernii care, naturalizând spiritul, vor trebui să practice fenomenologia intențională, după Husserl. Ambii autori au analizat problemele modernității în perspectiva intuitivă a rolului determinant al principiilor spirituale în întreaga existență (Guénon) ori a intuirii esențelor (Husserl). Ei au pus în antiteze, dar au și pledat prin critici mai aspre (Guénon). Prin filosofia fenomenologică, intențională, se reface încrederea în spirit și în lupta cu decăderile vieții. Ambii au susținut ridicarea cunoașterii din planurile "de jos
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lupta cu decăderile vieții. Ambii au susținut ridicarea cunoașterii din planurile "de jos" ale materialității, utilității, bunului-simț în cele ale spiritualității sprijinită pe forme de științificitate. Guénon susținea plasarea în planul metafizic a principiilor supreme care țin tot de resortul intuirii. Poate așa se explică de ce receptorii săi au fost îndeosebi istorici ai religiilor și culturilor, poeți, artiști și mai puțin exponenții unor partide și autori de reforme sociale, ingineri, economiști și alți agenți specifici societăților moderne contemporane. Proiectul lui Husserl
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
o conține tradiția, el poate prefera acțiunea, iubirea, cunoașterea sau toate la un loc. Pentru garantarea accesului la doctrina sacră se recomandă însă cunoașterea contemplativă pe baza intuiției intelectuale, sprijinită pe simboluri ca cele descrise în (9c), completate și de intuirea infinitului, a vidului sau de tăcerea metafizică. Bibliografiile la acești din urmă termeni indică însă și concepții opuse ori diferite de intuiționism. Guénon se delimita adesea de intuiționismul bergsonian (nici o referire la "intuiționismul husserlian"), de cantitativismul din psihologie și științele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
subiecte, uitând o vreme problema inițială. Oricât de izolați ar dori să fie creatorii, nu se poate să nu existe momente de sustragere a atenției de la o "dominantă" a gândirii lor și atunci poate sosi iluminarea (germ. Einsicht, engl. Insight), intuirea soluției, momentul salvator al inspirației. Acesta este pasul central al creației. Ideea nouă apare deodată. Soluția pare că vine de la sine. Ceea ce era până atunci obscur și fără ieșire devine acum clar pentru că se deschid răspunsurile mult așteptate la întrebările
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
urmările vor lipsi în măsura în care istoria literară nu va păstra numele criticului și nici nu va reține această tentativă absolut meritorie de sondare caracterologică. Demonstrația pe care George Marinescu o propune, se caracterizează prin finețea și ingeniozitatea asociațiilor. Observații psihologice adecvate, intuirea raporturilor dintre personaje, jocul relațiilor umane sunt câteva dintre laturile foarte solide ale demersului său critic. Iată câteva notații care anticipează studiile critice de mai târziu: "O puternică intrigă de obiectivitate clasică și o originală compoziție de caractere: Lică Sămădăul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
poetica, semiotica. Ea a devenit, însă, de curând, un domeniu al cărei obiect de cercetare poate fi abordat și din perspectiva geografului, istoricului, etnologului, psihologului, sociologului, antropologului sau criticului literar care înțelege că "numele propriu se metamorfozează în semne de intuire, identificare și contemplare a acelui altceva care este, în ultimă instanță, spiritul creatorului însuși"163. Dacă pentru scriitor, acest nume propune un sens, iar prin intermediul autorului semnificația este "asumată" de personaj, el ar trebui să semnifice ceva și pentru receptor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]