8,675 matches
-
greutatea sufletului. Cu un singur cuvânt: țărâna, în locului trupului, Lucian Blaga adâncește imens ideea-forță exprimată de versul: Greu e numai sufletul, nu țărâna. Al treilea poem blagian, ,Munca pleoapelor" , are aerul unei demonstrații aproape ,teoretice", unde tropii ar fi inutili față cu pregnanța și demnitatea discursului, ca și cu ineditul conținutului. În acest text, viață și moarte lucrează împreună, necontenit. Pentru ca pleoapele noastre să-și poată împlini truda de fiecare clipă, ele trebuie să conteze pe ajutorul (le ajută / moartea
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
îl privește acum pe Șirato ca pe un pictor previzibil, ușor de înțeles și interesat exclusiv de bucuriile simple ale ochiului este ori naiv și neinformat sau, și mai rău, captiv încă în convingerea că numele artistului, o dată cunoscut, face inutilă apropierea de operă. Jiquidi Dacă nu uitat cu totul, atunci amintit doar sporadic, în contextul graficii umoristice și al comentariului plastic pe marginea textului literar, Jiquidi pare să rămînă un episod legat exclisiv de literatura lui Caragiale și de un
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
unor rezerve, socotind că ea demonstrează implicit cît de precară e acea pojghiță de convenționalism ce acoperă frecvent discuțiile asupra unor nume "mari" (și, bineînțeles, nu numai "mari"!), sortită unei iremediabile disoluții la cea dintîi suflare de bună-credință. Cît de inutile sînt strategiile bizantine ale unora din noi care au scopul de a-i "menaja" pe creatorii din trecut ca și pe "monștri sacri" ai prezentului în fața analizei necomplexate, a abordării slobode ce, cu certitudine, la un moment dat nu vor
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
poate evita concurența cu zona privatului. Numai că ea trebuie să fie o concurență plină de imaginație, nu una de imitare servilă, așa cum se întâmplă de regulă. Împingând lucrurile până la consecințele ultime, aș spune că o televiziune publică devine riguros inutilă dacă e să fie doar un concurent al televiziunilor particulare. Prin forța împrejurărilor, aceasta nu poate nici coborî atât de jos, nici urca atât de mult cât o fac posturile comerciale. Fără o viziune clară, fără a-și asuma o
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
interbelică: constatăm azi că multe din acele formații nu s-au impus - unele fără un motiv evident: autobuzist ("conducător de autobuz"), banchist ("creator sau povestitor de bancuri"), altele pentru că erau, chiar la vremea respectivă, creații expresive, accidentale (ciocano-secerist), sau adjective inutile și nereușite (eroist, exagerist); cîteva cuvinte depindeau de realități strict contextuale (de exemplu poruncist, viețist - de la numele revistelor Porunca Vremii și Viața Românească). O serie de cuvinte s-au păstrat în limbă, chiar în registrul (familiar) în care au apărut
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
Conservator pe care îl cheamă Zorel, câinele său, Bartolo, datorită căruia devine președinte de onoare în diverse asociații chinologice, un cuplu de tineri muzicieni pe care el (Zorel) încearcă să-i ajute - și altele. Dând buna linearitate epică pe o inutilă, în context, arborescență, autorul se complică trăgând tot felul de fire între Zorel și violonistă, dragoste și ninsoare, ninsoare și Bartolo, Bartolo și copilul pe care îl așteaptă violonista... Și cea mai simplă operațiune, parcarea mașinii în curtea casei, angajează
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
l-a rănit grav pe prințul Bazil Șerban, ci pentru că a făcut-o încălcînd regulile stricte ale duelului. "|sta nu e duel, e asasinat", spune un membru al juriului. Scena nu face parte propriu-zis din economia piesei, fiind o inserție inutilă. Se pare că autorul a vrut să-și etaleze cunoștințele referitoare la "masoneria" dueliștilor. De altfel, într-o notă de subsol, Camil Petrescu deplînge faptul că, la premiera din 12 mai 1922, "ca să nu se lungească spectacolul, tabloul nu a
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
să simulezi "felul" lor. E ceea ce încearcă, depășind dificultățile de "procedură", Mihai Rău. Face, altfel spus, un exercițiu de "împielițare", cu două "secvențe": o încercare (nereușită) de-a-și da întîlnire cu locuitorii "grotei" de pe Cetățuie ("o idee prostească, dezgustătoare și inutilă"), urmată de observații întîmplătoare, "nepremeditate", organizate însă în "episoade". "Filmul", în care fiecare secvență poartă numele unui "personaj" e, păstrînd proporțiile, un fel de Face/Off: "cerșetorul sînt eu!". Despre o "altfel de perspectivă" vorbește, în partea lui de "roman
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
străinătate ar avea ocazia să-i citească pe autorii citați?) și, de aceea, unele dintre considerațiile ei (cele privind cadrul literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea sau cele legate de rolul Junimii în modernizarea literaturii române) sînt perfect inutile, ele devenind de multă vreme locuri comune chiar la nivelul unor elevi mediocri de liceu). Cu siguranță, astfel de considerente ar fi fost utile, eventual, unui public străin, dar, repet, acesta nu ar avea acces la operele în discuție. Una
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
paralele, dar uită să spună ale cărui canon și, mai ales, în ce constau diferențele sau dacă există autori/opere comune. Unii cred că publicul va împărți apele în numele gusturilor literare ale momentului, alții că, dimpotrivă, tocmai lipsa publicului face inutilă discuția despre canon. Unii selectează, din memorie, doar câteva nume alții enumeră, cu bibliografia pe masă, cam tot ce s-a publicat notabil din 1990 încoace. Nume serioase se găsesc, prin capriciile listei, alături de altele mai puțin convingătoare. Criteriile canonizării
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
realul dezvăluind mecanismul superficial al socializării: Nu vorbi cu mine,/ dacă nu ai cu adevărat ceva de spus; altfel/ s-ar putea/ să încep să urlu ca o fiară rănită./ Știu cât sunt de impură, de falsificată, de risipitoare și inutilă, dar/ nu știu ce să fac cu golurile din conversație. Într-o zi/ una din aceste tăceri stânjenitoare/ o să mă învenineze cu drogul adevărului și atunci/ viața mea socială va fi distrusă." (Acte de limbaj). În lipsa oricărui transcendent ("transcendent are prea mulți
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
în jungla socialistă. După ce se mărită și dă naștere unui copil, devine o femeie de o cinste la fel de solidă ca și fosta ei nerușinare. Despre calitățile romanului am vorbit; să-i înregistrăm acum și defectele. Sunt mai întâi niște exagerări inutile, pete de cerneală pe epiderma fină a celor Șase femei. Ar fi putut să se lipsească, Virgil Duda, de replica unei babe înțelepte ("Domnișoară, zice, tare frumos format de păsărică ai! Și arată spre blugii mei care erau într-adevăr
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
în șase mari capitole, alocate unor diferite personaje feminine. E logic ca fiecare capitol să aibă o anumită autonomie, fixând verosimil cadrele unei existențe și ale unei tipologii. Dar romancierului i se pot reproșa vizibile carențe compoziționale: intercalarea unor fire inutile (dacă povestea cu bunicii Melaniei are o frumoasă culoare biografică, aceleia, încâlcite, legate de mama ei nu-i văd noima) și, de asemenea, lipirea forțată a altora. Rememorarea lui Miriam, cu avatarurile ei de scriitoare debutantă la 47 de ani
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
rîndunicii care, primăvara, își părăsește cuibul titirit în coroana unui faraon - unde îi plăcea lui Téophile Gautier să-l vadă - și nimerește fără șovăire la cuibul ei de anul trecut, lipit pe grindă sub streașina căsuței babei Smaranda din Tupilați?!" Inutilă interogație! întrucît medicina reprezintă un teritoriu pe care viața cu toate ale sale se cuvine a fi nu doar investigată și slujită, "straja omenescului" asociindu-se cu o dăruire care poate dobîndi o alură de "sacerdoțiu", implicînd o "asceză". Se
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
ca partenere în dragoste ". Nu schimbă cu nimic această impresie nefavorabilă asupra cărții nici adaosul de "instantanee " memorialistice, nici glosele finale despre moartea lui Marin Preda, bazate pe documentele oferite de Mariana Sipoș sau C. Turturică, încheiate cu un apel inutil "să se facă lumină în legătură cu sfârșitul tragic al marelui nostru contemporan ". Cine să o facă dacă nu un biograf? Cunosc de la distanță marile dificultăți ale sănătății lui Emil Manu, imposibilitatea de a se deplasa, vârsta de peste 80 de ani, nu
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
fel de performance/heppening, cu accente paroxistice din repertoriul boroco-expresionist. Citită în cheie spirituală, această deplasare spre spectacolul crud al cărnii, spre naturalismul extrem și gratuit, nu reprezintă decăt o simplă cantonare în uman, varianta mundană a monofizismului, ceea ce face inutilă și inoperantă trimiterea spre evanghelii ca sursă și spre Iisus ca model. Dacă proiectul filmului vizează exclusiv drama umană, fără nici o implicație de ordin spiritual și fără nici o semnificație morală, atunci orice condamnat la pedeapsa capitală din orice altă epocă
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
ca partenere în dragoste ". Nu schimbă cu nimic această impresie nefavorabilă asupra cărții nici adaosul de "instantanee " memorialistice, nici glosele finale despre moartea lui Marin Preda, bazate pe documentele oferite de Mariana Sipoș sau C. Turturică, încheiate cu un apel inutil "să se facă lumină în legătură cu sfârșitul tragic al marelui nostru contemporan ". Cine să o facă dacă nu un biograf? Cunosc de la distanță marile dificultăți ale sănătății lui Emil Manu, imposibilitatea de a se deplasa, vârsta de peste 80 de ani, nu
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
este respins de un editor englez, sub cuvînt că e “prea lung” și “cu stil învechit”. În 1856, lui Flaubert i se refuză Madame Bovary: “Domnule, ați îngropat romanul într-o grămadă de amănunte care sînt bine conturate, dar total inutile”. În 1862, Emily Dickinson află că în poeziile ei “toate rimele sînt greșite”. Nabokov este trimis să spună povestea Lolitei unui psihiatru. Romanul de debut al lui John Le Carré, Spionul venea din frig, prilejuiește unui critic pronosticul: “Le Carré
De ce nu citim la fel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12969_a_14294]
-
sînt mai buni, dar nici mai răi decît celelalte etnii care populează acest colț al continentului. Victor Neumann are perfectă dreptate atunci cînd pledează pentru transculturalitate și identitate multiplă. Argumentele sale sînt impecabile și punerea lor în discuție este aproape inutilă. Orice om de bun simț trebuie să fie de acord că un cetățean care acceptă pe lîngă valorile propriei sale culturi și pe cele ale culturii vecinului va avea numai de cîștigat. Din interferența diverselor moșteniri culturale, prin comunicarea plurilingvă
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. Începând cu apostolul Pavel, toate mijloacele și procedeele tradiției oratorice clasice au fost eliminate ca dăunătoare. Apostolul Pavel, bazânduse numai pe adevărul mesajului creștin, socotea că pregătirea în arta oratorică era inutilă<footnote 2 Cor., 11, 6: „Și chiar dacă sunt neiscusit în cuvânt, nu însă în cunoștință, ci v-am dovedit-o în totul față de voi toți”; 1 Cor., 1, 17: „Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
strălucitoare, nu poate fi ascunsă: a scos o ediție de buzunar, a înmulțit nepermis numărul paragrafelor existente în original, pentru a mări numărul de pagini, rupând unitatea ideilor autorului, a redus hărțile la dimensiuni care le fac ininteligibile, deci total inutile (vezi p. 87: il. 5: „Harta Galliei”; p. 196, il. 7: „Harta Orientului Apropiat”); mai mult, n-a verificat acuratețea lingvistică a textului și n-a consultat un specialist în chestiunile de natură istorică, așa cum o dovedesc numeroasele erori gramaticale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
e nepotrivit ca sens, și care “curg” destul de bine, dar cam des cu cîte o silabă în plus sau în minus, deși unele îndepărtări de original sînt de discutat: “Și omul trece aicea prin codri și simboluri”. Înlocuirea, greșită și inutilă, a prepoziției de (codri de simboluri) cu conjuncția și nu-și are rostul poetic. “Aripile-i gigante îl țin ca într-o plasă” pe Albatros, în loc de “îl împiedică să meargă” e o inovație nefericită. Transatlanticul de la Predeal Cutremurătoare cele mai multe dintre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
Bergman ori Yehudi Menuhin. Regula de fier și nescrisă a celebrității inițiale urmată de memoriile ulterioare pare a fi acționat mereu fără greș. Inutil să precizăm că interesul publicului rămîne direct proporțional cu celebritatea socială a autorului, după cum pare la fel de inutilă precizarea că doar rareori marele om de stat ori marele artist a scris și niște memorii de oarecare valoare. În aceste condiții, își poate permite să-și scrie memoriile un personaj complet anodin, fără strălucire, care n-a ocupat niciodată
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
exemplu mânie care se preschimbă imediat în disperare copilărească. Apoi dintr-odată îl cuprinse un râs interior, liniștit. Demonic. Profesorul Andrews era maestru în observarea propriilor emoții, studiase îndelung asta. În cazul de față însă, această abilitate se dovedea absolut inutilă. Își dădu seama că de două zile n-a spus nici o propoziție cu sens. În ziua următoare, după ce se asigurase că telefonul nu funcționează, găsise un magazin deschis în cartierul său. Profesorul era flămând pentru prima oară în viață. Magazinul
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
trestii triburi de branhii și stihii stoluri de păsări fremătânde vă-ndepărtați ca o cometă spre-a rutului democrații Calma putere a florii O după-amiază cu roșii furnici ce devorau ochii uluiți ai unui bărbat Iată îți spui o invenție inutilă pe care creatorul ei a lăsat-o în administrarea unui roi de furnici stahanoviste indiferente la suflul îndepărtat al aștrilor la păpădia ezitând ca un mic meteor în pragul clipei Am descifrat îngrozit câteva clipe fremătătoare voracele hieroglife mișunând pe
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]