200 matches
-
constituenți modali într-un spațiu obiectual interactiv dat. 2-Analiza alcătuirii formelor recunoscute și separarea unor similitudini comune între diferite tipuri de constituenți identificați. 3-Convenția de punere împreună a constituenților posesori ai unor similitudini esențiale comune și construcția unor familii de invarianta, care să conțină componetele care au ceva important în comun. 4-Alocarea unui operând 'cuvânt' fiecărei familii de invarianta, fie ea de obiecte, de relații, de mișcări, de proprietăți. Mulțimea operanzilor cuvânt, legați convențional la familiile de invarianta separate va genera
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
diferite tipuri de constituenți identificați. 3-Convenția de punere împreună a constituenților posesori ai unor similitudini esențiale comune și construcția unor familii de invarianta, care să conțină componetele care au ceva important în comun. 4-Alocarea unui operând 'cuvânt' fiecărei familii de invarianta, fie ea de obiecte, de relații, de mișcări, de proprietăți. Mulțimea operanzilor cuvânt, legați convențional la familiile de invarianta separate va genera un vocabular, iar dacă adăugăm vocabularului și reguli de conexare a cuvintelor pentru a descrie mulțimi de obiecte
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
unor familii de invarianta, care să conțină componetele care au ceva important în comun. 4-Alocarea unui operând 'cuvânt' fiecărei familii de invarianta, fie ea de obiecte, de relații, de mișcări, de proprietăți. Mulțimea operanzilor cuvânt, legați convențional la familiile de invarianta separate va genera un vocabular, iar dacă adăugăm vocabularului și reguli de conexare a cuvintelor pentru a descrie mulțimi de obiecte și evenimente din spațiul fenomenal organizat semantic, obținem un limbaj.
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]
-
este cel mai complex și eficiet instrument de diferențiere modala și control sistematic al stărilor mentale și gestuale ale subiectului iar prin intermediul schimbărilor produse în subiect sunt schimbate în mod determinat și componentele realității. 4-Construcția conceptelor, fiecare explicitând familii de invariante obiectuale, dinamice, relaționale sau caracterizante, aplicabile realității. 5-Geneză stărilor afective prin care subiectul aloca valori lumii și persoanei, se atașează emotiv de ele, își propune scopuri și lupta să le atingă. Afectivitatea este funcția umanizantă, prin intermediul ei omul socializează, creează
Minte () [Corola-website/Science/306532_a_307861]
-
vedere al calculelor, el nu ridică nicio dificultate față de spațiul obișnuit. Motivul pentru care s-a introdus în cea de-a patra coordonata și factorul "i" este acela că mărimea "s = x + y + z + (ict) = x + y + z - (ct)", este invariantă în raport cu transformările Lorentz. Analog, intervalul cvadridimensional dintre două evenimente infinitezimal vecine "(x, y, z, ict)" și "(x + dx, y + dy, z + dz, ic(t + dt))" se definește prin relația: "ds = dx + dy + dz - cdt". Acest interval constituie o mărime geometrică
Spațiu-timp () [Corola-website/Science/302652_a_303981]
-
Costin D. Nenițescu, a publicat și lucrări de cinetică chimică organică. Studiind mișcarea unui colectiv de particule punctuale încărcate cu sarcini electrice, aflate sub influența unor câmpuri electrice și magnetice create prin însăși mișcarea particulelor, a dat o formulare relativist invariantă ecuațiilor de evoluție a acestor colective și o formulare covariantă legilor statisticii. a fost un neîntrecut profesor, care își cucerea auditoriul prin vastitatea cunoștințelor ca și prin claritatea și eleganța expunerilor. Timp de patru decenii, a ținut succesiv cursuri de
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
dezvoltat o extensiei teoriei distribuției din spațiile liniare la semigrupuri, definind de asemenea produșii lor în mod unic (în teoria matematică, numai combinațiile lineare sunt definite). Extensia devine posibilă prin cerința fizică prin care integralele de drum trebuie să fie invariante la transformările de coordonate . Această proprietate este necesară pentru echivalența formulării integralelor de drum cu teoria Schrödinger. Ca și o alternativă la teoria stringurilor, Kleinert a folosit analogia completă între geometria non-Euclideană și geometria cristalelor cu defecte pentru a construi
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
în transformarea sa trivială. De observat că atunci când elementul formula 102 este negativ, formula 103 este diferențiala timpului propriu, iar când formula 102 este pozitiv, formula 105 este diferențiala distanței proprii. Utilitatea principală a exprimării ecuațiilor fizicii în formă tensorială este că atunci sunt invariante în raport cu grupul Poincaré, astfel că nu avem de-a face cu un calcul special și dificil pentru a verifica aceasta. De asemenea, la construirea acestor ecuații adesea găsim că alte ecuații despre care anterior credeam că nu au nicio legătură
Teoria relativității restrânse () [Corola-website/Science/310177_a_311506]
-
ale lumii, folosind metafora corabiei lui Galilei. Mecanica newtoniană a adăugat principiului relativității câteva alte concepte -- diferite legi și o presupunere privind existența unui timp absolut. Când este formulat în contextul acestor legi, principiul relativității afirmă că legile fizicii sunt "invariante" sub o transformare galieleiană. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Henri Poincaré a sugerat că principiul relativității este valabil pentru toate legile naturii. Joseph Larmor și Hendrik Lorentz au descoperit că ecuațiile lui Maxwell, piatra de temelie a electromagnetismului, erau
Principiul relativității () [Corola-website/Science/310225_a_311554]
-
sub o transformare galieleiană. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Henri Poincaré a sugerat că principiul relativității este valabil pentru toate legile naturii. Joseph Larmor și Hendrik Lorentz au descoperit că ecuațiile lui Maxwell, piatra de temelie a electromagnetismului, erau invariante doar printr-o anume modificare a unităților de timp și lungime. Aceasta a creat multă confuzie printre fizicieni, mulți dintre aceștia crezând că un eter luminifer este incompatibil cu principiul relativității. În lucrarea lor din 1905 privind electrodinamica, Henri Poincaré
Principiul relativității () [Corola-website/Science/310225_a_311554]
-
asupra imaginii "F"("s"). Transformata Laplace are multe aplicații importante în matematică, fizică, optică, inginerie electrică, automatică, prelucrarea semnalelor și teoria probabilităților. În matematică, este folosită la rezolvarea ecuațiilor diferențiale și integrale. În fizică, este folosită la analiza sistemelor liniare invariante în timp cum ar fi circuite electrice, oscilatori armonici, dispozitive optice și sisteme mecanice. În aceste analize, transformata Laplace este adesea interpretată ca o transformare din "domeniul timp", în care intrările și ieșirile sunt funcții de timp, în "domeniul frecvență
Transformată Laplace () [Corola-website/Science/309834_a_311163]
-
timp. Luându-se valoarea cunoscută a oricărei stări se poate arăta că legea lui Newton este verificată nu numai în medie, dar și "exact", pentru cantitățile: Ecuatia lui Schrödinger nu ține cont de efectele relativiste; ca ecuație a undelor este invariantă la transformările lui Galilei, dar nu și la transformările Lorentz. Dar, în scopul includerii efectelor relativiste, reprezentarea fizică trebuie modificată. Relația relativistă masă-energie este folosită în ecuația Klein-Gordon: pentru a se obține ecuația diferențială: care este o ecuație invariantă relativist
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
într-un mod simplu: faza se rotește cu o frecvență determinată de energia lui formula 161. Când formula 161 are energia zero, precum unda cu lungimea de undă infinită, faza nu se schimbă deloc. Suma pătratelor modulelor lui formula 29 este de asemenea invariantă, fiind o referire la conservarea probabilității. În mod explicit în unidimensional: care dă norma: Lățimea Gaussiană este o cantitate interesantă și poate fi citită sub forma formula 166: Lățimea eventual crește liniar în timp ca formula 168. Acest lucru se numește împrăștierea
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
pe "G", atunci transformata Fourier- Stieljes de μ este operatorul de pe "H" definit prin: în care formula 89 este reprezentarea complex conjugată din "U" care acționează pe "H". Ca și în cazul abelian, dacă μ este absolut continuă în ceea ce privește măsura probabilității invariante stângi λ pe "G", atunci μ este reprezentată ca: pentru câteva funcții "ƒ" ∈ L(λ). În acest caz se identifică transformarea Fourier de "ƒ" cu transformarea Fourier-Stieljes de μ. Reprezentarea formula 91 definește un izomorfism între spațiul Banach "M"("G") de
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
prin cercetările independente ale lui Sin-Itiro Tomonaga, Julian Schwinger și Richard Feynman. Freeman Dyson a arătat că acestea erau formulări echivalente ale unei teorii unice a interacției dintre materie și radiație, conformă cu principiile fizicii cuantice și teoriei relativității și invariantă la transformările de etalonare din electrodinamică. În această formă modernă, QED dispune de două instrumente de calcul precise și eficiente: "diagramele Feynman" (o metodă grafică de a construi amplitudinile proceselor electromagnetice) și "renormarea" (o metodă analitică de a extrage rezultate
Electrodinamică cuantică () [Corola-website/Science/318918_a_320247]
-
asupra imaginii "F"("s"). Transformata Laplace are numeroase aplicații importante în matematică, fizică, optică, inginerie electrică, automatică, prelucrarea semnalelor și teoria probabilităților. În matematică, este folosită la rezolvarea ecuațiilor diferențiale și integrale. În fizică, este folosită la analiza sistemelor liniare invariante în timp, cum ar fi circuitele electrice, oscilatorii armonici, dispozitive optice și sistemele mecanice. Transformata Laplace a unei funcții "f"("t"), definită pentru toate numerele reale "t" ≥ 0, este o funcție "F"("s"), definită prin expresia: Limita inferioară 0 este
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
3.1) se anulează și dacă înlocuim pe u,v cu orice combinații liniare ale lor, cu alte cuvinte pentru orice doi vectori din planul Ω = 0. Formularea (3.1) & (3.2) (ca și (2.13) când n=3) este invariantă la schimbări de coordonate: aceasta se vede din formula (1.2.2) și ținând seama că u,v se transformă la fel ca și diferențialele dx:formula 47astfel incât expresiile (3.1) și (3.2) păstrează aceeași formă. Cu aceasta, teorema
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
caz, pentru a trece de la o limbă la o alta, ar fi suficient schimbul de etichete date fiecarui lucru. Dificultățile întâlnite în traducerea automată demonstrează încă odată cât de dificil este acest proces. Whorf consideră că percepția poate permite actualizarea invariantelor cognitive cu ajutorul cărora se poate arăta cum se construiește diverstatea lingvistică. Pentru Whorf există deci, invariabilitatea lumii în general, așa cum este reprezentată ea în mintea oamenilor, în propriile lor scheme de percepție. Acest lucru presupune: Acest articol este o traducere
Ipoteza Sapir-Whorf () [Corola-website/Science/325926_a_327255]
-
infinit, încât să nu compenseze exponențiala. Prin înlocuirea expresiei (2.5) în ecuația (2.2) se obține pentru funcția formula 66 ecuația În vederea simplificării scrierii se introduc următoarele notații ajutătoare: cu aceste notații, ecuația (2.6) ia forma Această ecuație este invariantă la schimbarea semnului variabilei, din acest motiv, dacă formula 66 este o soluție, atunci și formula 69 este o soluție. Prin urmare, datorită liniarității și omogenității ecuației rezultă că și formula 70 sunt soluții ale ecuației. Prima este invariantă la schimbarea semnului variabilei
Oscilatorul armonic liniar (cuantic) () [Corola-website/Science/326491_a_327820]
-
infinit, încât să nu compenseze exponențiala. Prin înlocuirea expresiei (2.5) în ecuația (2.2) se obține pentru funcția formula 7 ecuația În vederea simplificării scrierii se introduc următoarele notații ajutătoare: cu aceste notații, ecuația (2.6) ia forma Această ecuație este invariantă la schimbarea semnului variabilei, din acest motiv, dacă formula 7 este o soluție, atunci și formula 10 este o soluție. Prin urmare, datorită liniarității și omogenității ecuației rezultă că și formula 11 sunt soluții ale ecuației. Prima este invariantă la schimbarea semnului variabilei
Oscilatorul armonic liniar cuantic (metoda polinomială) () [Corola-website/Science/326543_a_327872]
-
care lasă unele proprietăți (mărimi) nemodificate. Această idee se poate aplica la observații simple din lumea reală. De exemplu, temperatura poate fi aceeași în întreaga încăpere. Deoarece temperatura nu depinde de poziția unui observator în cadrul camerei, spunem că temperatura este invariantă la o schimbare a poziției observatorului în acea cameră.
Simetrie () [Corola-website/Science/325681_a_327010]
-
dezvoltarea școlii americane de topologie. În 1915 a demonstrat egalitatea numerelor Betti pentru complexele care reprezintă descompuneri diferite ale aceluiași poliedru. Mai târziu s-a obținut un rezultat analog pentru grupurile Betti. Teorema lui Alexander este cunoscută sub denumirea de invariantă a grupurilor lui Betti. Metoda lui Alexander este asemănătoare cu metoda lui Brouwer și se bazează pe aproximarea "complexelor curbilinii" prin "complexe rectilinii". În 1922, Alexander a demonstrat o nouă teoremă, extrem de importantă, cunoscută sub denumirea de "legea de dualitate
James Waddell Alexander II () [Corola-website/Science/326140_a_327469]
-
formula 107 (după cum alegem permutarea), în timp ce transpoziția dintre formula 108 și formula 109 schimbă între ele expresiile formula 97 și formula 98; alte transpoziții schimbă între ele aceste rădăcini și multiplicitățile lor cu o putere a lui formula 112 Astfel, formula 113, formula 114 și formula 115 sunt lăsate invariante de permutările ciclice ale rădăcinilor, care le multiplică cu formula 116. Deasemeni, formula 115 și formula 118 sunt lăsate invariante de transpoziția dintre formula 108 și formula 109. La fel cum grupul permutărilor formula 121 al rădăcinilor este generat de aceste permutări, rezultă că formula 118 și
Funcție algebrică de gradul al treilea () [Corola-website/Science/322080_a_323409]
-
alte transpoziții schimbă între ele aceste rădăcini și multiplicitățile lor cu o putere a lui formula 112 Astfel, formula 113, formula 114 și formula 115 sunt lăsate invariante de permutările ciclice ale rădăcinilor, care le multiplică cu formula 116. Deasemeni, formula 115 și formula 118 sunt lăsate invariante de transpoziția dintre formula 108 și formula 109. La fel cum grupul permutărilor formula 121 al rădăcinilor este generat de aceste permutări, rezultă că formula 118 și formula 115 sunt funcții polinomiale simetrice ale rădăcinilor, și astfel pot fi scrise ca polinoame de the funcțiile
Funcție algebrică de gradul al treilea () [Corola-website/Science/322080_a_323409]
-
ucigașă aplicată de învingătorii lui Hitler, ea s-a dezvoltat monstruos: ultra-prosperă într-o parte a ei, sărăcită, batjocorită, umilită și supusă unei exterminări sadice, în cealaltă. Spre deosebire de istoriile vechi ale Europei, care puteau vorbi de un continent uniform, de invariante locale în cadrul unei variante mai largi, istoria lui Tony Judt trebuie să țină cont de marea ruptură provocată de cel de-al doilea război mondial. Firește, el nu evită menționarea deceniilor dintre 1914 și 1939, când s-au pus, de
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]