3,291 matches
-
greșeli). Ele sunt urmate de B1 TV (74), Antena 3 (65), N24 Plus (64), Prima TV (61), TVR 2 (58), Kanal D (58), Antena 1 (56), TVR Cultural (28) și Pro TV (25). O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de știri și dezbateri difuzate de aceste posturi.
CNA: OTV, Realitatea şi TVR 1 trebuie să înveţe limba română () [Corola-journal/Journalistic/28088_a_29413]
-
Al. Săndulescu Cercetător foarte avizat, Iordan Datcu a publicat în 1979 (împreună cu Sabina Stroescu) Dicționarul folcloriștilor. Folclor literar românesc, urmat în 1983 de un al doilea volum, de astă dată, semnat numai de el, Dicționarul folcloriștilor. Folclor muzical, coregrafic și literar românesc. În timp, el a
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Etymologicum Romaniae, unde formulează, pentru prima dată în istoria folcloristicii universale, ideea, care va face carieră, a relației dintre miraculos și oniric. Hașdeu are elevi străluciți, pe Lazăr Săineanu care, cu lucrarea Basmele române este, după maestrul sau, așa cum susține Iordan Datcu, cel mai important basmolog, pe G. Dem. Teodorescu, autorul unei culegeri fundamentale, Poezii populare române, pe Gr. Tocilescu, cel care cu volumul Materialuri folcloristice, realizează cea mai științifică cercetare în materie de folclor din epoca. Apropiat de Hașdeu este
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
și mai importantă, este aceea a valorii artistice, pe care o recunoaște și Ovid Densusianu, si N. Iorga și D. Caracostea. Dar cel care îi dă o fundamentare va fi G. Călinescu. Lucrarea lui, Estetică basmului, afirmă, pe bună dreptate, Iordan Datcu, reprezintă cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
îndrumarea lui I. C. Chițimia, adept al metodei lingvistico-filologice, al comparativismului, si a lui Ovidiu Papadima, care îmbină rigorile istoriei și criticii literare cu ale folcloristicii, s-au format George Muntean, Viorica Niscov, I. Oprișan și, în afară Institutului, oarecum independent, Iordan Datcu, Ioan Șerb, Oct. Păun. Dicționarul pe care-l discutăm este, repetăm, unul al etnologilor români și nu numai al folcloriștilor. De aceea autorul va acorda spații etnografilor, în măsura în care au dat atenție și culturii spirituale (Henri H. Stahl, Ernest Bernea
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
din Timoc), Pericle Papahagi, cu studiile lui despre folclorul macedo-român, si Petru Iroaie, cu cele despre istroromani. De asemeni, să menționam pe folcloriștii sau oamenii de cultură străini care au făcut cunoscută peste hotare creația populară românească. Foarte bine informatul Iordan Datcu nu-i uită pe Jules Michelet, Ubicini, Emile Picot, Arthur și Albert Schott, Jan Urban Iarnik, Jean Cuisinier, J.G. Frazer, Felix Karlinger și încă mulți alții. Dintre toți se desprinde figură lui Bela Bartók, marele compozitor și muzicolog ungur
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Felix Karlinger și încă mulți alții. Dintre toți se desprinde figură lui Bela Bartók, marele compozitor și muzicolog ungur, care a scris primul studiu științific despre melodia populară românească, văzând în ea o reînnoire a muzicii universale. În redactarea articolelor, Iordan Datcu efectuează descrieri minuțioase, urmărește modalitățile de transcriere (orală sau mecanică), știe să aleagă citate expresive, în genere accepta ideile autorilor discutați, dar nu se ferește nici de obiecția critică. Astfel, nu subscrie opiniei lui Ovid Densusianu, potrivit căreia balada
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
și de Ț. Maiorescu și N. Iorga. Nu e de acord nici cu Moses Gaster, care vedea circulația într-un singur sens: dinspre cărțile populare spre plăsmuirile folclorice, nu și invers. Cunoscând până la exhaustiv bibliografia și datele biografice ale autorilor, Iordan Datcu ține să facă un act de dreptate, aducând la lumină adevăruri, în timpul comunismului, ocultate: faptul că un remarcabil etnolog și lingvist, precum Petru Caraman a fost interzis și prigonit, sau ca personalități de mare anvergură, ca Vasile Voiculescu, Anton
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
sensul "foarte bun, excelent": "o muzică - marfă!". Repetițiile lexicale au fost studiate, în anii '30-'40, de J. Byck (într-un articol clasic, în care se stabilea diferența dintre caracterul subiectiv său obiectiv al procedeului) și mai ales de Iorgu Iordan, care dedică fenomenului un intreg capitol al Stilisticii sale din 1944. Examinînd listele bogate de exemple furnizate de cei doi lingviști, se observă că nu sînt multe formațiile expresive anterioare care să intre în modelul construcției cu prepoziția de: un
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
Examinînd listele bogate de exemple furnizate de cei doi lingviști, se observă că nu sînt multe formațiile expresive anterioare care să intre în modelul construcției cu prepoziția de: un aparent similar bine de bine a fost deja explicat de Iorgu Iordan că frază eliptica, în care de e conjuncție ("e bine, dacă-i bine"); mii de mii are valoare asemănătoare, dar aparține la modelul special al numeralelor. În rest, întîlnim fie repetiția imediată (bun, bun) sau cu alte instrumente gramaticale decît
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N. Tapu (v. ediția lui Iordan Datcu, București, Minerva, 1981, vol. III). Din punct de vedere lingvistic, încurcăturile de limbă (folosesc această formulă care mi se pare mai curentă azi, chiar dacă nu apare în dicționarele citate) sînt interesante pentru că manifestă o formă de conștiință lingvistică elementară
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
Rodica Zafiu Adverbele în -mente pot fi considerate că formînd o clasă mai curînd marginala în sistemul limbii române. Ele au atras totuși, de mai multă vreme, atenția specialiștilor; în afara observațiilor fundamentale ale lui Iorgu Iordan, există un studiu de sinteză foarte detaliat și documentat, publicat în 1960 de Ion Dănăilă, în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. ÎI: "Sufixul -mente în limba română", p. 185-198. Marca a occidentalizării romanice masive
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
din bulevardele orașului au fost inundate literalmente, în cursul zilei de joi (...), de mii de ori" ("România liberă"= RL 2174, 1997, 1). O altă direcție a uzului este cea pe care o remarcă de acum o jumatate de secol Iorgu Iordan - preferință pentru unele adverbe în -mente în limbajul juridic și administrativ: "am cerut că Ministerul Apărării Naționale să fie introdus în cauză, ca parte responsabilă civilmente" (RL 2588, 1998, 24). În fine, la intersecția dintre modelele interne și influențele străine
Realmente, fatalmente by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17846_a_19171]
-
Rodica Zafiu Folosirea articolului hotârît masculin antepus numelui la alte substantive decît numele proprii masculine nu e un fenomen nou (a fost descris de Iorgu Iordan, ca și în numeroase gramatici românești - Sandfeld și Olsen, Mioara Avram etc..). Extinderea cunoaște grade diferite de acceptabilitate: admisă la femininele cu terminație atipică (lui Mimi), trece drept excesiv de neîngrijită, drept marcă a vorbirii inculte, la nume de rudenie (lui
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
prezența sa exprimă mai ales extinderea unei mărci de oralitate necultivată, intenția de a vorbi altfel decît cer normele: "ni se făcuse dor de mișto-urile lu' matale" (EZ 2326, 2000, 10). Confruntînd situația actuală cu descrierea dată de Iorgu Iordan, în Limba română actuală (1943), fenomenul pare în esență același, dar exemplele sînt cu siguranță mai ușor de găsit în scris.
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
nedesăvîrșirii, cît și de paginile de jurnal și diversele dvs. rememorări. Ce a fost cu Asociația "Mihai Eminescu"? P.Ch.: Această organziație, care a dăinuit între anii 1946-48, opunîndu-se sovietizării României, a fost alcătuită din Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Constant Tonegaru, Iordan Chimet, Teohar Mihadaș, Dinu Pillat, Gheorghe și Lucia Fratostițeanu și subsemnatul. De asemenea Marie-Alype Barral, secretar al Nunțiaturii catolice din București, traducător al lui Eminescu în franțuzește, care a sugerat, de altfel, ca asociația să poarte numele poetului. Ne-am
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
derivative pentru noi creații; acestea aparțin unor straturi diferite ale limbii, fiind cuvinte ale lexicului de bază (bărbos, rușinos), neologisme (dubios, religios) sau formații populare și familiar-argotice (păgubos, haios). În 1943, în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", Iorgu Iordan observa deja frecvența de apariție a sufixului în registrul familiar, citînd din scrierile vremii, mai ales din presă, formații ca lăcrămos, hazos, milităros, mutros, năzbîtios, pricinos, spăimos, tabietos etc. S-a vorbit și de o anumită valoare peiorativă a sufixului
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
nonșalantă și sexoasă" (EZ 2309, 2000, 10), unde sexos pare să adapteze englezismul adjectiv invariabil sexy - sau "vedetistic foc, talentos și cîntăcios" (EZ, 2327, 2000, 10), în care talentos reîntîlnește, probabil fără intenție, corespondente romanice - cf. fr. talentueux, citat de Iordan din D. Caracostea, sau it. talent(u)oso; în cîntăcios se recunoaște sufixul -cios, ceva mai puțin productiv azi, dar avînd o și mai pronunțată valoare expresivă și peiorativă.
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
conducătorilor Partidului Muncitoresc Român" (78). Instructive sînt ilustrările concrete: una din ele permite analogii cu excesele anumitor militantisme feministe ulterioare: "În țara noastră șunt astăzi nenumărate fruntașe în producție, nenumărate stahanoviste. Femeile, la rînd cu bărbații, construiesc socialismul. Și Iorgu Iordan nu găsește alt citat mai potrivit decît acesta că acine crede la muiere, bage-i-se dracu-n pielea" (82). Culmea umorului involuntar și eliptic mi se pare însă atinsă în constatarea: "La cuvîntul cretin am suprimat la corectura o
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
cercetarea lingvistică sînt mai puțin cunoscute decît episoadele similare din istoria recentă a literaturii; ele s-au putut reconstitui doar fragmentar, din anecdotele în circulație orală sau, pentru cei direct interesați, din consultarea revistelor epocii. Volumul Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" din București. 50 de ani de existență (1949-1999), coordonat de Mioara Avram, Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu (Editură Univers Enciclopedic, București, 1999), care prezintă multe informații foarte utile despre istoria instituției sărbătorite, despre membrii și colaboratorii ei, despre lucrările publicate
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
constituite de tradiție pentru a deveni simplu indiciu al respectării dogmei în vigoare la momentul dat. Lingviștii cei mai importanți, autoritățile științifice în domeniu - în primul rînd mării absenți - Sextil Puscariu, I.-A.Candrea, Sever Pop -, apoi Al. Rosetti, I. Iordan, Al. Graur, în fine elevii lor - sînt acuzați de cosmopolitism, paseism, idealism, obiectivism, formalism, reacționarism, împăciuitorism, imperialism, fascism; scrierile lor au caracter retrograd, antipopular, antinațional, antiștiințific, șovin, necombativ, neprincipial, nemarxist; tot ceea ce îi privește și nu e vădit negativ trebuie
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
Iordan Datcu Când era chemat, în 1935, ca lector la lectoratul de limbă, literatura și cultură românească de pe lângă catedră de romanistica a Universității din München, unde avea să-și susțină prelegerea inaugurală despre latinitatea limbii române și legăturile culturale dintre România
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
de familie și rolul esențial al numelui de botez, combinarea acestuia din urmă cu un termen generic ("chir Costea", "conu' Mihai") a fost foarte normală. Valorile afective pe care le-au dezvoltat asemenea îmbinări sînt de altfel discutate de Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944). Merită amintit și faptul că, în cel mai popular cod de maniere elegante apărut după 1990, structura în cauză nu e condamnată, ba chiar e recomandată explicit - e drept, pentru o situatie limitată: adresarea către
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
informații revelatoare în legătură cu perioada în care și-au descoperit vocația pentru literatură. Sunt preferați că interlocutori autori cu vederi "de stânga", în conformitate cu așteptările oficialității, dar se fac și numeroase excepții (iată lista completă a intervievaților: Eugeniu Stefănescu-Est, Mihail Cruceanu, Iorgu Iordan, D.I. Suchianu, Scarlat Callimachi, Dumitru Murărasu, Barbu Solacolu, Henriette Yvonne Stahl, Șasa Până, George Lesnea, Virgil Gheorghiu, Ion Biberi, Romulus Dianu, Al. Dima, Tiberiu Iliescu, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Constantin Nisipeanu, Dragoș Vrânceanu, Virgil Carianopol, Edgar Papu, Bazil Gruia, Tascu
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
statului, lupta de eliberare de sub tirania trecutului nu poate înceta. Știm cu toții, chiar dacă trăim înafara granițelor țării, că trebuie să participăm la această luptă de curățire a societății românești. - Mai există ceva bun în România? Ce anume? - După revoluție, scriitorul Iordan Chimet m-a invitat să scriu o mărturie despre realitatea țării văzută din exil, despre reconstrucția morală a țării, mărturie ce avea să fie inclusă în ultimul volum din Dreptul la memorie. I-am trimis un text intitulat Marea absența
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]