551 matches
-
am citit deja, mă văd nevoită să admit. — Și? Suze mă fixează cu ochii ieșiți din orbite. — SÎnt În latină. — În latină? — Amîndoi au făcut latină la universitate, zic Înciudată. Au ei chestia asta, numai a lor. Nu-nțeleg o iotă. Dar mi-am notat unul dintre mesaje. Bag mîna În buzunar și despăturesc o bucățică de hîrtie. — Uite, asta e. Ne uităm amîndouă la cuvintele respective, ca mîța-n calendar. Fac me laetam: mecum hodie bibe! Sinceră să fiu, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
acum? Noi însă nu ne vom împăuna nici cu acest nume (V, 30, 3). În ciuda acestei prudențe respectuoase de care am vorbit, Irineu lasă să transpară o anumită simpatie pentru numele TEITAN, „scriind prima silabă cu două vocale, epsilon și iota”. „Dintre toate numele de pe la noi, spune el, acesta e cel mai vrednic de luare aminte” (30, 3). De ce? Irineu prezintă o listă de șase motive: - acest nume conține numărul 666; - este alcătuit din șase litere și fiecare dintre cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a cărui locuință se va afla redacția. O serie de numere încep cu articole-apel, în care scriitorii aromâni sunt chemați să lucreze asupra graiului aromân, atunci în stadiul de „bună marmură necioplită”. Semnează versuri Nuși Tulliu (și cu pseudonimul Tullius), Iota (sau Iotta) Naum, Costică Cosmu, iar proză scriu N. I. Mocu, Aristide Tulliu, I. de la Gavana, G. Zverca ș.a. Petru Vulcan dă pagini dintr-o „dramă macedoromână” în trei acte, în timp ce Taki Papleacu traduce o comedie grecească. Se mai publică articole
PINDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288818_a_290147]
-
16); ca exeget, El restabilește unitatea dintre Vechiul și Noul Testament (Ioan 1, 18); ca prim hermeneut, El descoperă adâncimea acestei legături (Luca 24, 27:); ca învățător, El ne îndeamnă la cercetarea cuvintelor netrecătoare (Ioan 5, 39), din care nici măcar o iotă nu trebuie să cadă (Matei 5, 18). Într-un cuvânt, Hristos este taina Scripturii; sau, mai bine, taina Scripturii e într-un Cuvânt, venind de dincolo de cuvinte 1. Privită în nuditatea sa textuală, Biblia ar putea ispiti mințile risipite și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sfârșitul cărora se poate citi: „Această carte apare fără nicio greșeală de tipar” (Funeriu, 1995, p. 229). Scriitorii români au fost, În general, foarte exigenți când e vorba despre corectură: Eminescu cere expres să nu i se schimbe „nici măcar o iotă” din manuscris, Caragiale vrea să-i amendeze pe editori pentru fiecare greșeală În parte, Macedonski dă erate (unde, spre disperarea sa, găsește noi erori!), Geo Bogza vorbește de „greșeli perfide”, care-l pot compromite pe autorul textului ș.a.m.d.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Opoziția dintre ortodoxie (fără sensul confesional de azi) și gnosticism se reflectă În opoziția dintre apostolul Petru și Maria Magdalena. În Evanghelia Mariei, Petru are un complice, pe apostolul Andrei, care, la capătul revelației Mariei, mărturisește că nu crede o iotă din spusele acesteia. Petru, „politicos”, reia aserțiunea fratelui său: „Oare [Domnul] să fi vorbit În taină unei femei fără ca noi să știm nimic?” Conflictul dintre Petru și Andrei, pe de o parte, și Maria Magdalena, pe de altă parte, este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
notele abundente, monumentale și savante, din subsolul traducerii. Care este importanța moștenirii patristice pentru viața spirituală a unui român oarecare ? Ea nu Înseamnă În același timp o Îndepărtare de tradiția masoretică ? CB: Părinții au interpretat, ei n-au schimbat nici o iotă din textul LXX. Și au interpretat LXX În sens cristologic, În lumina evenimentului pascal. LXX a fost Vechiul Testament al Întregii creștinătăți pentru o periodă de opt secole; Vulgata lui Ieronim s-a impus foarte târziu În Occident. După venirea lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mâna adânc Înăuntru și scoase o gogoașă. O muie Într-un castron cu apă și apoi o examină. Apoi o muie Într-o cană cu vin. ― Din astea trebuie să fac organdi. Nu-s destul de tari. Lefty nu credea o iotă din ce spunea negustorul. Mătasea Desdemonei era Întotdeauna cea mai bună. Știa că ar fi trebuit să răcnească, să pară ofensat, să mimeze că se duce În altă parte să-și facă afacerea. Dar pornise la drum așa de târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
beau un păhărel Înainte de culcare, Înveliți cu pături. ― Din câte-am auzit, Tilden nu joacă numai tenis cu protejații lui, dacă mă-nțelegi unde bat. ― Nu pot să cred. ― Le dă să bea din cupa amorului. Căpitanul Kontoulis, neînțelegând o iotă, Își Înclină capul când trecu pe lângă ei... Dintr-una din bărcile de salvare, Desdemona spunea: ― Nu te uita. Stătea Întinsă pe spate. Între ei nu mai era nici o pătură din păr de capră, așa că Lefty Își acoperi ochii cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Înfior de teamă și Încântare. Cam savant pentru mine, pe atunci, tristul destin al acelei ființe. Asterius, născut monstru fără să poarte vreo vină. Fructul otrăvit al trădării, o rușine ascunsă de ochii lumii; la opt ani nu Înțeleg o iotă din toate astea. Țin cu Tezeu, atâta tot... ...iar bunica mea, În 1923, se pregătește s-o Întâlnească pe creatura ascunsă la ea În pântec. Ținându-se de burtă, stă pe bancheta din spate a taxiului, În timp ce Lina, În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe locul de lângă vatră încă mai stătea seniorul Ishida. Alături, unchiul stătea cu picioarele încrucișate. Acesta păstră tăcerea vreme îndelungată, dar în cele din urmă scoase un sunet între gâfâit și oftat adânc: Ce vrea să spună? Nu înțeleg o iotă! murmură el sacadat. Nici samuraiul nu înțelegea nimic. Pentru o însărcinare însemnată ca aceea de trimis al Stăpânului într-o țară îndepărtată, se găseau la castel mulți supuși de rang. Începând cu generalii și căpitanii de rang înalt, supușii Stăpânului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în judecata lui temeinică. Însă, deși uimiți, cei trei simțeau cum îi ustură pe gât ceva cu neputință de înghițit. Tanaka nu se mai putu stăpâni: Toate astea sunt presupuneri de-ale tale... Bineînțeles, sunt presupunerile mele. Nu cred nici o iotă! — Poți să-mi dai dreptate sau nu, după cum dorești, se avântă din nou Matsuki. Dar trebuie să le spun ceva seniorului Hasekura și lui Nishi. Nu vă lăsați păcăliți de înverșunarea lui Velasco! De veți cădea în plasa acestui om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vlagă pe un scaun din grădină și, zărindu-i pe samurai și pe Nishi, spuse: — Hasekura, orice-ar zice Matsuki, n-avem nici o altă speranță să răzbatem dacă nu ne îndeplinim îndatorirea, nu-i așa? Eu unul nu înțeleg o iotă din dedesubturile Sfatului, dar... ca să-mi primesc înapoi pământurile de odinioară, cu rangul meu de ostaș... n-am avut altă cale decât să pornesc în călătoria asta. Chipul plecat al lui Tanaka era înnegurat de tristețe, iar glasul îi tremura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îndreptară înspre mănăstirea Sfântul Francisc din Puebla. Deprinși deja cu obiceiurile acestei țări după șederea în Mexico, strânseră mâinile călugărilor ieșiți în întâmpinarea lor și salutară cu un zâmbet larg și o înclinare ușoară a capului, deși nu înțelegeau o iotă din ce spuneau. Li se dădu o încăpere mare prin ale cărei ferestrele deschise pătrundea mireasma florilor. Ce veți face? îl întrebă Nishi pe samurai în șoaptă în timp ce-și scotea pantalonii prăfuiți. O să-l căutați pe japonezul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mâna cu ceilalți întorcându-Și fața de la Dumnezeu? Nu, nicidecum. Omul acesta nu săvârșise nici un păcat, oricât de mic. Nu-și întorsese niciodată fața de la Dumnezeu. Cu toate acestea, El murise în locul tuturor celorlalți oameni. Deși negustorii nu credeau o iotă din povestirea aceasta fantasmagorică, s-au arătat convinși, încuviințând din cap. Pentru ei, omul acesta era ca o piatră de pe marginea drumului pe care o puteau folosi în loc de ciocan. După ce piatra nu le mai era de trebuință, puteau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
un preot. Toți trei îngenuncheară înaintea altarului. După cum fuseseră instruiți dinainte, la un semn din partea nașilor, japonezii căzură în genunchi pe pardoseala veche și crăpată din marmură. Urmară apoi nesfârșite rugăciuni în limba latină din care ei nu înțelegeau o iotă. Samuraiul țintuia cu privirea crucea uriașă din spatele altarului pe care era răstignit omul acela sfrijit. „Să știi că eu... n-am de gând să mă închin ție”, murmură cu părere de rău samuraiul clipind din ochi. „Nici măcar nu înțeleg de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
lor în țară. Și atunci de ce oare nu le acordau o întrevedere? După ce se întoarseră la hanul de lângă șanțul plin cu apă neagră al castelului, samuraiul și Nishi nu mai aveau nici măcar puterea să stea de vorbă. Nu înțelegeau o iotă din ce se întâmpla. A doua zi se vor duce la Tsukinoura, își vor lua supușii și se vor întoarce, fiecare pe domeniul său. — N-o să ne mai putem întâlni o vreme, zise samuraiul clipind din ochi. Dar dacă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pregătit să mor? Gândiți-vă la toate acestea într-o bună zi. Mor lăsându-vă pe dumneavoastră și întreaga Japonie cu această întrebare. Doar atât dacă las în urma mea și viața mea înseamnă că avut un rost. Nu înțeleg o iotă. — Am trăit... Am trăit cu adevărat. Nu-mi pare rău de nimic. Slujbașul a ieșit fără să mai zică nimic. Înainte de a mă întoarce în temniță, am cerut să văd marea și temnicerii mi-au dat voie. Am privit marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Întrerupse reporterul, după cum ni s-a confirmat mai devreme. Da, așa este. Martorii au spus că erau indieni sau thailandezi sau poate chiar chinezi, oricum nu birmanezi, pentru că, după cum ai remarcat cu perspicacitate, martorii au declarat că nu Înțelegeau o iotă din ce vorbeau borfașii Între ei. Dar ce au putut distinge, și asta e destul de interesant, a fost că vorbeau pe un ton dur, iar Moff - sau mai degrabă cel despre care se crede că ar fi Mark Moffet - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
continuă. Consider că asta se întâmplă fiindcă e un caz foarte dificil. Acum mergem la Ministerul Justiției și discutăm despre măsurile care trebuie luate împotriva adepților cultului. Funcționarii de acolo sunt pe dinafară. Spun: «Aum, aha, dificil!» Nu pricep o iotă. Oricât de mult aș încerca să-i conving de primejdie pe acești oameni raționali, care își fac treaba ca la carte, nu reușesc. «De ce a făcut un lucru atât de prostesc un doctor genial, care a terminat o facultate renumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și mai suspicioasă. Indiferent de ce aș fi văzut, sunt sigur că aș fi fost suficient de încăpățânat încât să cred că beneficiile personale provenite din acestea, ar fi depășit orice lucru rău. Vedeam astea în media, dar nu credeam o iotă. Cam în urmă cu doi ani (1996) am început să mă gândesc la faptul că poate acele lucruri chiar se întâmplaseră. Eram sigur că cei din sectă nu aveau cum să țină ascuns atâția ani incidentul cu Sakamoto. Nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se întâmplă!» Nici un răspuns. Am văzut un maestru pe care îl știam și l-am luat și pe el la întrebări: «De ce sunt închisă aici?» El a zis: «Karma ignoranței, a ieșit la suprafață karma animalică.» Nu am crezut nici o iotă. Nu putea să fie acesta motivul pentru care se purtau așa cu mine. Aveam bagajul în dreptul scărilor, iar dacă aveam nevoie de ceva din el, primeam dacă domnul Murai trecea pe acolo. «Cum reziști?», m-a întrebat. «Nu știu ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
ilegal, iar Președintele Republicii demis, invitând pe funcționarii publici la rebeliune. Pimenta de Castro nu dăduse mare însemnătate mișcării democraților. Avea nesfârșită încredere în armată și credea, mai ales, că țara întreagă e alături de el, deoarece nu se abătuse o iotă de la principiile republicane. În realitate țara era alături de el, dar Pimenta nu înțelesese structura crizei prin care trecea Portugalia, și care era, prin excelență, o criză politică. Generalul Pimenta de Castro se mărginise să caute soluții economice și administrative. Nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și care se vădea a fi un fagure cu pasaje secrete. Nu putea fi o întâmplare, Să o prindă rapid de picior, se hotărî el. - Lesley! vocea ei veni ca un oftat, din spate. Jur că asta nu adaugă nici o iotă la pericolul în care vă aflați. Dacă te gândești că organizația noastră a fost cea care a pus acele mașini și avioane la dispoziția voastră când ați evadat de la închisoare, ai înțelege că... - Ce? el se opri, protestând. Ascultă, acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
bătrânul s-a arătat mai mult decât receptiv la orice sugestie din lume - probabil că ar fi fost gata să coboare și să facă o baie în East River. Dar, totodată, ne dădea aceeași impresie neplăcută că nu auzise o iotă din ceea ce i se spusese. Și, pe neașteptate, ne-a dovedit adevărul acestei impresii. Cu un rânjet enorm, adresat întregului nostru colectiv, și-a înălțat mâna cu țigara și, cu un deget, și-a ciocănit, cu tâlc, întâi gura, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]