1,538 matches
-
a înverzit o bucată de parc.// Lumea lui Dumnezeu e inimaginabilă/ și există în continuare.// Ce mai vreau, când tot ce NU era al meu mi s-a luat?/ Ce mai vreau, când asta trebuia să se întâmple?// Iuda, nu Iov, am fost neliniște și neputință încremenită...// Ia-mă, Doamne, du-mă pe Calea Ta,/ printre prăpăstiile sufletului meu slav.// Ia-mă, Doamne, arată-mi urma pasului meu următor/ și iartă-mi mie toate” (p. 34). Sufletul slav, descoperit acum, e
Lirism elementar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5211_a_6536]
-
desăvârșite. Dincolo de aerul său melancolic, puțin aerian, se se simte marele truditor, meseriașul care, cu migală de orfevru, singur în atelierul său, trăiește în lumea aerată a propriilor viziuni artistice. Dublul volum pe ale cărui coperte stă scris constantin/abăluță iov/în ascensor - constantin/abăluță iov/în funicular este în mai multe sensuri experimental. În primul rând ca editare. "Cărțile" pornesc una spre cealaltă, în oglindă, dinspre coperte și se întâlnesc la mijlocul volumului, astfel încât cititorul va ezita mult înainte să se
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
puțin aerian, se se simte marele truditor, meseriașul care, cu migală de orfevru, singur în atelierul său, trăiește în lumea aerată a propriilor viziuni artistice. Dublul volum pe ale cărui coperte stă scris constantin/abăluță iov/în ascensor - constantin/abăluță iov/în funicular este în mai multe sensuri experimental. În primul rând ca editare. "Cărțile" pornesc una spre cealaltă, în oglindă, dinspre coperte și se întâlnesc la mijlocul volumului, astfel încât cititorul va ezita mult înainte să se decidă de unde să înceapă lectura
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
cele două cărți (N.B. - care nu sunt reeditări) beneficiază, chiar în corpul volumului, de comentariile aplicate ale unor reputați critici literari și poeți: Gheorghe Grigurcu, Ion Pop, Andrei Zanca, Barbu Cioculescu, Nina Cassian, Vasile Baghiu. În fine, la finalul grupajului iov în funicular, Constantin Abăluță însuși scrie "un fel de Postfață" legată de intențiile acestui volum și de importanța sa din punctul de vedere al autorului. Să mai spun doar că grupajul iov în ascensor este alcătuit din poeme propriu-zise, în vreme ce
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
Cassian, Vasile Baghiu. În fine, la finalul grupajului iov în funicular, Constantin Abăluță însuși scrie "un fel de Postfață" legată de intențiile acestui volum și de importanța sa din punctul de vedere al autorului. Să mai spun doar că grupajul iov în ascensor este alcătuit din poeme propriu-zise, în vreme ce iov în ascensor are ca notă definitorie poemele în proză. Așa cum este editat, titlul oferă două importante chei de lectură. Trimite explicit la parabola biblică a lui Iov și, în același timp
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
în funicular, Constantin Abăluță însuși scrie "un fel de Postfață" legată de intențiile acestui volum și de importanța sa din punctul de vedere al autorului. Să mai spun doar că grupajul iov în ascensor este alcătuit din poeme propriu-zise, în vreme ce iov în ascensor are ca notă definitorie poemele în proză. Așa cum este editat, titlul oferă două importante chei de lectură. Trimite explicit la parabola biblică a lui Iov și, în același timp, sugerează "coincidența de destin" Abăluță-Iov (felul în care sunt
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
spun doar că grupajul iov în ascensor este alcătuit din poeme propriu-zise, în vreme ce iov în ascensor are ca notă definitorie poemele în proză. Așa cum este editat, titlul oferă două importante chei de lectură. Trimite explicit la parabola biblică a lui Iov și, în același timp, sugerează "coincidența de destin" Abăluță-Iov (felul în care sunt editate titlurile pe copertă este mai mult elocvent în acest sens). Introducerea celor două "decoruri" moderne ale poveștii lui Iov ("ascensorul" și "funicularul") are, pe lângă efectul parodic
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
Trimite explicit la parabola biblică a lui Iov și, în același timp, sugerează "coincidența de destin" Abăluță-Iov (felul în care sunt editate titlurile pe copertă este mai mult elocvent în acest sens). Introducerea celor două "decoruri" moderne ale poveștii lui Iov ("ascensorul" și "funicularul") are, pe lângă efectul parodic în planul modernității, și rolul de a sugera o cruce a destinului personajului abăluță-iov. Altminteri ideea de claustrare ar fi fost foarte bine exprimată de oricare dintre cele două mecanisme de ascensiune. Așa
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
fiu singur/ dau tabloul la o parte/ ca să văd întreg peretele/ prietenii nu-mi mai dau telefon/ cuvintele îmi mor încet în piept// Doamne, înghit iute un bob de piper/ și-ți mulțumesc că exist/ eu și bobul de piper" (Iov în ascensor, p. 36). Chiar mai dramatice din punct de vedere existențial sunt poemele în proză care deschid ciclul Iov în funicular. Respirația este mai amplă, meditația mai profundă, angoasei de zi cu zi i se adaugă sentimentul pierderii definitive
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
încet în piept// Doamne, înghit iute un bob de piper/ și-ți mulțumesc că exist/ eu și bobul de piper" (Iov în ascensor, p. 36). Chiar mai dramatice din punct de vedere existențial sunt poemele în proză care deschid ciclul Iov în funicular. Respirația este mai amplă, meditația mai profundă, angoasei de zi cu zi i se adaugă sentimentul pierderii definitive a momentelor solare din copilărie. Lumina zilelor din copilărie licărește tot mai slab în amintire, în vreme ce în față se ivește
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
afară din casă pe ferestre și uși./ Uși și ferestre rămase în picioare pe-un câmp./ Mă strecor prin aceste ferestre și uși, în brațe cu o cărămidă, ultimul meu rest de omenie. Mă îndrept liniștit către groapa cu șobolani." (iov în funicular, p. 28) Chiar dacă cei mai importanți critici de poezie au scris elogios despre volumele sale, Constantin Abăluță nu ocupă încă locul pe care îl merită în poezia românească de azi. Viitoarele revizuiri nu ar trebui să îi ocolească
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
și Troțki sau Karamazov și Karenina. Poveștile despre Lenin sau cele din Evanghelii, scrisorile lui Engels căte Marx sau cele ale apostolului Pavel către Timotei erau pentru mine la fel de interesante. Mai târziu, Maiakovski și Esenin, Ahmatova și }vetaeva, Psalmii și Iov, formau în mintea mea cupluri de nedespărțit care, treptat, se combinau în mintea mea, într-o promiscuitate incredibilă. Ereziile se construiau una peste alta, iar viața mea își urma un curs destul de nefiresc pentru lumea în care trăiam. Când eram
La pachet by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6710_a_8035]
-
dar chiar și așa protecția nu este garantată, ci ”aproape garantată”. ”Să trăiască creștinește. Dacă creștinul trăiește în mod autentic viața sa atunci este aproape garantată protecția să de cel rău. Există anumite excepții - și aici mă gândesc la dreptul Iov din Sfântă Scriptură - în care, independent de viață să, un om poate fi deranjat de diavol în mod extraordinar (posesie diabolica, obsesie diabolica, etc.). Aici, însă, nu intră ispita. Această acțiune ordinară, normală, a diavolului asupra omului a fost, este
Cum poate lupta omul împotriva diavolului by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/64169_a_65494]
-
22.08.1921 - s-a născut Alexandru Popescu 22.08.1939 - s-a născut Ion Beldeanu 22.08.1951 - s-a născut Vladimir Munteanu (m. 1993) 22.08.1955 - s-a născut Vasile Poenaru 22.08.1959 - a murit D. Iov (n. 1888) 22.08.1963 - s-a născut Bogdan Teodorescu 22.08.1980 - s-a născut Denisa Mirena Pișcu 22.08.1981 - a murit Sașa Pană (n. 1902) 22.08.1998 - a murit Tudor Gherman (n. 1939) 22.08.1999
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/4398_a_5723]
-
argumentul unei „regresiuni finale reușite”. Și asta pentru simplul motiv că filozoful nu și-a dorit-o, ci a căzut pradă fatalității ei. Un capitol de bravură al cărții, asupra căruia nu pot insista îndeajuns, este cel intitulat Epigonul lui Iov. Gînditorul privat, unde, fără a fi cu totul negată, mult-invocata identitate de „scriitor” a lui Cioran e subordonată celei - definitorii - de „gînditor personal”, ostil filozofiei impersonale de catedră și cabinet. În acest sens, el aparține de fapt și de drept
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
lui Ion Vartic tinde să devină totală, iar polimorfismul ei are un caracter „artistic” marcat, afină gîndirii lui Cioran, pe care-o fixează în formule intense: „nemaiputînd fi naiv, profund organic, precum arhetipul, Cioran rămîne, cum singur se definește, «un Iov anemiat de scepticism», un avorton elegiac, adică sentimental, în sensul schillerian al cuvîntului”. O carte splendidă a unui autor căruia nimic din ce-i cioranian nu-i e indiferent.
Subteranele identității lui Cioran by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4606_a_5931]
-
-o din toate direcțiile: nedreptatea destinului. Există totuși o distanțare comună întregului ciclu și mai vizibilă acum, după patru cărți ai căror protagoniști nu sunt nici ipostaze ale lui Roth, nici apropiați ai lui. Despuierea de ambiții, îmbrățișarea condiției de Iov aparțin unor spirite mai sărace, mai lipsite de resursele trebuincioase pentru a renaște mereu din cenușă, de a reveni chiar la viață după ce muriseră într-o carte precedentă. În plus, Arnie, naratorul din Nemesis, care este departe de a fi
O Nemesis, patru Nemeses by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5881_a_7206]
-
1932: „Sașa, o să vină o zi - nu știu când, poate peste 30 de ani, peste 50 - când mișcarea de la unu va fi studiată, analizată cu seriozitatea ce se cuvine. Atunci se va fi terminat de mult cu Octav Dessila, D. Iov, I.U. sau U.I. Soricu, Vasile Militaru, cu frumosul Metaforel șIonel Teodoreanuț, cu duiosul povestitor și cu toate fosilele și lipitorile botezate scriitori români, cu subvenții și poze în cărțile de școală.” (apud ediția de față, p. 15). Poemul
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
intelectual sau o formă strict estetică, dezangajată, de cunoaștere? Poetica patetică și impresionantă a lui Fondane - o poetică a hohotului, a rupturii, a abisului, dezvoltînd estetica dramatică a unui Ulise care nu va mai ajunge nicicînd în Ithaca, a unui Iov care nu-l va regăsi nicicînd pe Dumnezeu - ne face să resimțim progresiv, dar cu ce forță!, că exodul modern, asemenea exodurilor precedente din istorie, transformînd pe toți dezrădăcinații planetei în evrei ai altora, manifestă irevocabil profundul exil ontologic al
Manifest pentru Fondane by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/5601_a_6926]
-
cuprinzătoarei arte scenice, este de cele mai multe ori greu de gândit fără aportul celuilalt. Am mai putea aminti doar câteva lucrări pe care am avut prilejul să le vedem, precum scenariile originale după textele biblice din Cântarea Cântărilor sau din Experimentul Iov sau Odihna sau puțin înaintea sfârșitului, după un text de George Banu, sau Visele călătorilor de pe Titanic. Dar revenind în universul pur coregrafic al acestor spectacole, deși variate ca tematică, toate au ca numitor comun: stilul de mișcare liberă al
La urma urmei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5622_a_6947]
-
conține ... una dintre cele mai radicale afirmări ale bucuriei de a fi în lume” (subl. lui Creția). Măiestria de filolog a lui Petru Creția, ca și adîncimea interpretării sale filozofice se dezvăluie pe deplin în amplul comentariu la Cartea lui Iov. Creția formulează ipoteza după care în acest text sunt două straturi, datînd din epoci diferite, chiar dacă sunt reunite de un același autor anonim din secolul al VI-lea î.d.Chr.: unul corespunde unei tradiții mai vechi, iar celălalt, mai
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
două straturi, datînd din epoci diferite, chiar dacă sunt reunite de un același autor anonim din secolul al VI-lea î.d.Chr.: unul corespunde unei tradiții mai vechi, iar celălalt, mai nou, pe care Petru Creția îl numește Poemul lui Iov, reprezintă o operă originală „care face parte din marea poezie a lumii”. În poem, Iov adoptă o poziție radical opusă aceleia atribuită lui de tradiție, exprimată în formula cunoscută „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvîntat”. El
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
secolul al VI-lea î.d.Chr.: unul corespunde unei tradiții mai vechi, iar celălalt, mai nou, pe care Petru Creția îl numește Poemul lui Iov, reprezintă o operă originală „care face parte din marea poezie a lumii”. În poem, Iov adoptă o poziție radical opusă aceleia atribuită lui de tradiție, exprimată în formula cunoscută „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvîntat”. El se răzvrătește împotriva voinței divine, vrea să știe de ce este pedepsit devreme ce nu are
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
opusă aceleia atribuită lui de tradiție, exprimată în formula cunoscută „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvîntat”. El se răzvrătește împotriva voinței divine, vrea să știe de ce este pedepsit devreme ce nu are nici o vină. Comentariul la Iov este mărturia ascuțimii spiritului analitic al lui Petru Creția. El enunță toate consecințele posibile care pot fi deduse din cuvintele protagoniștilor, și care nu sunt formulate ca atare de ei. Un exemplu, relativ simplu: încăpățînarea cu care Iov își susține
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
Comentariul la Iov este mărturia ascuțimii spiritului analitic al lui Petru Creția. El enunță toate consecințele posibile care pot fi deduse din cuvintele protagoniștilor, și care nu sunt formulate ca atare de ei. Un exemplu, relativ simplu: încăpățînarea cu care Iov își susține nevinovăția implică posibilitatea ca Dumnezeu să fie nedrept, să încalce legea morală instituită chiar de El, deși Iov nu o afirmă ca atare. „(Iov) este tot timpul tangent afirmării nedreptății divine”, spune Petru Creția. În Cartea lui Iona
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]