280 matches
-
toată puterea sa colosală este pusă în serviciul cauzei generoase a demnității și libertății. Ca și Flash Gordon, Luc Orient este mai aproape de unidimensionalitatea mitului decât de complexitatea altor personaje ale prozei grafice. Alături de Lora, asistenta lui Hugo Kala, el ipostaziază o variantă ideală, epurată de păcate a eroului salvator. Logica simplificării este parte din regula jocului ficțional. Și ca în orice înfruntare ce se revendică de la mit, Binelui îi răspunde, în oglindă, Răul ce trece prin istorie, cu trena sa
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
miracolul descoperirii unui univers autonom. Societate sofisticată, Terango este incapabilă să se apere singură împotriva dominației lui Sectan. Acțiunile pământenilor le evocă, în deghizament spațial, pe cele ale membrilor Rezistenței din Al Doilea Război Mondial. Ca și Superman, Luc Orient ipostaziază varianta idealizată a unui tipar civili zațio nalaltruist și uman, el coalizează pe toți cei care au voința de a lupta. Kala devine pe Terango maestrul ce conjură energiile științei, spre a neutraliza armele sofisticate ce amenință întregul Univers cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dintre personajele-mit ce ghidează pe neofiți în drumul lor către lumea de dincolo, uitată și regăsită. Prin ele, Pratt celebrează vitalitatea gnostică a două dintre marile trunchiuri ale tradiției. În Steiner, profesorul central-european eșuat în alcoolurile atlantice, proza lui Pratt ipostaziază pe cei care dețin, de secole, în Praga lui Rudolf halucinatul, arta de a fabrica înfricoșătorul Golem. În Bouche Dorée, preoteasa voodoo cea fără de moarte, este concentrată energia incantatorie a religiilor afro-braziliene și caraibiene. Vrăjitoarea aduce, în paginile lui Pratt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
secret pe care nu va întârzia să îl împărtășească lui Koinski. Mai mult decât un simplu pelerin ce alunecă pe oglinda de nisip a Africii, ea este temuta căpetenie a confreriei de amazoane ce venerează pe Șeitan. „Castratoarele” lui Ghula ipostaziază această latură lunară, demonică și onirică a femini tății africane. Odată cu Pratt, amazoanele din Cornul Africii rafinează cultul marțial și erotic al Penthesileei. Ca și la Kleist, bărbatul este înfricoșat, dar și atras de această energie ce copleșește elementul masculin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
peste doi ani și rescrisă mai tîrziu în limba franceză (Le Féstin de Balthasar). Potrivit lui Ov.S. Crohmălniceanu (Evreii în mișcarea de avangardă românească, text îngrijit, adnotat și prefațat de Geo Șerban, Editura Hasefer, București, 2001, pp. 76-79), „ambiția supraomului nietzschean” - ipostaziată de Baltazar, fiul damnat al lui Nabucodonosor - cunoaște o „răsucire monstruoasă, satanică, nihilistă prin amoralismul total în care cade”. Modificînd după zece ani, probabil la indicația lui Șestov, unele dintre personajele alegorice (Deșertăciunea devenind Rațiunea și Luxura - Nebunia), Fondane va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu o singură vâslire de aripă, nu stă la îndemâna oricui. Katia Nanu Citite cu zâmbetul pe buze, dar într-o elevată tensiune intelectuală, aforismele lui V. Ghica oferă un bun prilej de cunoaștere și autocunoaștere. M. Gherasim V. Ghica se ipostaziază ca un atlet al gândului frânt, concentrat și sagace, rotunjit la dimensiunea unei constatări sau povețe. De bună seamă că în toată această gimnastică a minții, ironia, satira, calamburul fac parte din galanteria genului. Ionel Necula Dacă am putea retrăi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
despre suflet, / despre claritatea lumânării, despre / timpul și despre spațiul de atunci, / despre abominabilul mers muzical, despre / măreția nemișcării, despre plânsul / în țărâna aripilor, / despre respirația zero. Între anluminurile care înnobilează volumul, încărcate de suavitate sunt cele în care este ipostaziată femeia, fie ca Dalilă, căreia bărbatul i se oferă benevol victimă (în somn înfășurat în gleznele ei. / punându-mi părul pe butuc), fie ca „pământ” râvnit (un bărbat se ascunde într-o femeie. / prin gesturi de început. în străvechi icoane
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fuga ei neobosită după orice (dragoste, glorie etc.), fără a găsi nimic altceva decât peticita speranță sau visul amputat, iar, la capăt, moartea, singura instituție care-mi impune respect, și care, față de apocalipsa de fiecare zi, sosește enervant de încet. Ipostaziind cei doi poli amintiți, poetul apelează, prin urmare, la elemente de estetică postmodernistă (ironie, autoironie, ludic, cotidianul ca sursa de inspirație, fragmentarism, transtextualitate sub diferitele ei forme definite de G. Genette, oralitate la nivelul expresiei etc.), fără a dezavua, de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întotdeauna / lumina dintâi cu întunericul din urmă, / Facerea cu Apocalipsa, astfel că influența femeii e cvasidemiurgică, din moment ce Oricum, eu nu mai am altă scăpare decât trupul tău (...) / Da, trupul tău care inventează pentru mine ziua de mâine. Femeia visată se ipostaziază uneori într-o făptură copleșită de admiratori, pe care poetul îi poate învinge doar prin imaginație: oricum, eu am scos toți bărbații din viața ta, / unul câte unul i-am scos, și asta / numai cu puterea gândului, a imaginației mele
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în fragmente geometrice de lume / Rămân aceleași întrebări esențiale // Aici sunt munți sau geosinclinale / Întregul se-oglindește în fragmente... În Spațiu Minkowski, de pildă, pentru că aici se produce combinarea dintre cele trei dimensiuni obișnuite ale spațiului și dimensiunea timpului, poetul ipostaziază o potențială apropiere de perfecțiune, din hiperbole și cifre, prin imagini care vin și pleacă-n vid, acolo unde zilnic moare Euclid / Zdrobit de-absurdul altor ecuații // În drumul de la minus către plus... Barbian, așadar, la nivelul expresiei îndeosebi - La
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dorm profund în embrion) se îndreaptă, ritualic, spre împlinire: El iese din trup / ca fumul unor jertfe de arome, / urmând subțiorile, sânii (...). Această întâia treaptă cuprinde un amplu poem, alcătuit din mai multe secvențe, a căror delimitare e gradată tematic, ipostaziind universul care așteaptă să fie fecundat (prin lujeri exultă fetia anului), însă, antinomic, și regretul pe care-l induce caracterul efemer al stării dinainte: puține sunt, ah, prea puține / câteva clipe de pubertate, fiindcă, între trăirea plenară a erosului omniprezent
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lui Ticu Leontescu dezvăluie, la nivelul conținutului, un traiect ontologic prin care eul reface, într-un fel, drumul Golgotei, dar cu alte mijloace, „drumul” însuși având o altă configurație, din moment ce, în cea mai mare parte a textelor care compun cartea, ipostaziind natura, societatea, sufletul omului etc., nu face altceva decât să se impregneze cu boabe din desăvârșirea Creației, presărate peste tot, pentru ca, după ce se întâlnește cu sine cel necunoscut (m-am întâlnit, în mine, / cu mine, cel necunoscut!), să devină el
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
față, nu are deloc tendința de a atenua asperitățile realului prin apelul, eventual, la un arsenal de procedee artistice, vocea lirică evoluând, sub acest aspect, nu neapărat cu sobrietate, însă cu destulă reținere, încât datele urbei contemporane pe care o ipostaziază nu au nimic particular în ele însele, dar, fiind vorba de o scriere literară, originalitatea - parafrazând celebrul adagiu despre frumusețea stând în ochiul celui care privește - se poate identifica, între altele, în extragerea din tot a unor chipuri, de pildă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
atașamentul față de sacru, poeta îl punctează cu imagini definiții ale sinelui: Eu / sunt / o inimă gânditoare sau, în altă parte, subliniind esența ființei sale: Iată oglinda trupului meu - / râu de cuvinte. Căutând să confere certitudine aspectelor lumii pe care le ipostaziază în textele sale, autodefinindu-se, poeta nu insistă însă pe pascaliana îmbinare dintre fragilitate și, deci, efemer și rațiune. Precaritatea e o condiție intrinsecă până la urmă a ființei, poate accentuată chiar de aplecarea spre meditație. Sensibilitatea inimii i se pare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
înghițitură s-o plătești / cu imprevizibilul Edificiu de mâine, în care pare a-și pune (firesc) speranțele, pentru a l putea înghiți pe azi, încrederea în viitor fiind probabil și cauza ortografierii cu inițială majusculă a termenului-metaforă prin care îl ipostaziază. Iar eterna coabitare a binelui cu răul - simțită, teoretizată, clamată - prin timp de omul religios, filosof sau de omul pur și simplu este și aici amintită cu o notă elegiac-resemnată: Grandorile mărșăluiesc prin pâine / cum sufletul într-un nărav de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
evenimentului mărunt, exterior, de drama patriarhală trăită. Ele duc în general o existență de autoanaliză, într-un univers al faptelor și întâmplărilor microscopice, supradimensionate de spiritul inchizitiv și latura analitică a personajelor. PROZA ENIGMELOR MĂRUNTE În jurnalul său, Katherine Mansfield ipostaziază emblematic diversele dimensiuni ale universului domestic, ale acelui spațiu pe care și-l creează ea însăși privilegiat, înconjurându-se cu minuțiozitate de lucruri care să-i stimuleze privirea și să-i confere confortul spiritual pentru a-și putea zămisli lumile
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pur și simplu, este mai presus de înțelegerea lor; dacă unora le este dat să prevadă consecințele [unor acte], aceia nu sînt niciodată cei care guvernează; astfel se pot vedea reapărînd aceleași greșeli, urmate de aceleași consecințe." (ibid.) Discursul își ipostaziază, astfel, emițătorul, pe gînditorul care, oferind o analogie lucidă a evenimentelor exemplare, emite sentenția, pentru a feri de eșecuri pe principe și pe toți aceia dispuși să-l urmeze în demonstrația lui. Este interesant cum această citire a faptelor istoriei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a autoarei Istoriei Balcanilor. A obținut titlul de doctor în 1948, la Universitatea din California la Berkeley, cu o teză de istorie contemporană: The German Alliance System, 1939-1941 (Sistemul german de alianțe, 1939-1941), 348p. Teza n-a fost publicată și ipostaziază un nivel al specializării. Istoria Balcanilor și celelalte lucrări deschid astfel unghiul de cercetare, prima acoperind nu mai puțin de trei secole, iar celelalte focalizînd, cel mai frecvent și mai ales în cazul României, pe probleme de istorie modernă. Această
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ea este a doua treaptă a urcușului duhovnicesc"4. Puterea soteriologică a rugăciunii inimii și a minții revelată de Sfântul Maxim Mărturisitorul 5 apare și în gândirea lui Evagrie Ponticul, în sensul stabilirii unui mediu dialogic autentic cu Divinitatea, rugăciune ipostaziată drept urcușul minții spre Dumnezeu 6 Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind prin pilde despre Împărăția Cerurilor, o aseamănă cu o comoară ascunsă în țarină pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, și de bucuria ei se duce și vinde
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aduna oștirea proletară, ca detașament al viitorului. Aici, ca și în alte puncte, Franța indică Europei drumul de urmat. Răscoala de la Lyon, confruntarea socială a anului 1848, Comuna din Paris sunt etapele traseului care duce la dialectica leninistă. Un nume ipostaziază energia conspiratorială și intransigența de inspirație iacobină: Auguste Blanqui. Lecția profetică a unei mișcări ce aspiră să domine și să organizeze societatea, recurgând la violența purificatoare, va fi prelucrată de marxism și de leninism, succesiv. Revoluția socială este inimaginabilă în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
apelului la geniul ascuns al națiunii, Carp va prefera recursul la erudiție, inteligență și spirit critic. Filozofia liberal conservatoare din „Era nouă“ are menirea de a puncta necesitatea unei rupturi. Odată cu Constituția de la 1866 și compromisul pe care ea îl ipostaziază, epoca luptelor revoluționare a ajuns la sfârșit. Viitorul nu mai poate fi așezat sub semnul unei mistici a utopiilor, după cum nu mai poate fi redus la invocarea unui set de concepte generoase. Epoca de la 1884 este a construcției lucide și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la scară umană. Progresul este autentic în măsura în care nu generează cifre abstracte, ci consolidează, tenace, spațiile de exprimare oferite personalității umane. Moderații, atunci ca și acum, întrevăd în tulburarea revoluționară nu semnul renașterii salutare, ci semnele derivei. Împotriva acestui radicalism ubicuu, ipostaziat de stânga, dar și de dreapta radicală, moderația este obligată să se ridice, confruntând demonii cetății. Departe de a fi un obiect în muzeul istoriei intelectuale, junimismul poate fi recitit astăzi ca punctul de plecare în acest itinerar al moderației
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la posibilitatea existenței unui canon alternativ sau a unor canoane care funcționează în paralel (canonul estetic, canonul literar, canonul critic etc.), Luigi Bambulea, intervievatul profesorului Mircea A. Diaconu, subliniază, de fapt, prezența reală a "unui singur Canon, care doar se ipostaziază, într-adevăr, diferit, de la o cultură la alta, de la o tradiție la alta, de la un model cultural la altul. Este, însă, firesc să se discute despre un canon alternativ, doar fiindcă a devenit neobișnuită, de mulți chiar necunoscută, adevărata accepțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
psihic "prin remușcare sau prin tortura culpabilității refulate, care nu este altceva decît vanitate".20 Nu întîmplător la vechii greci, șarpele îmblînzit și chiar mort simboliza înfrîngerea vanității. Oprindu-se apoi în exclusivitate la creștinism, Paul Diel interpretează mitul șarpelui ipostaziat în figura lui Satan. Acesta ar traduce pe plan pur psihic "forța subconștient motivantă care duce la ignorarea chemării "spiritului" (dorința esențială) și la exaltarea dorințelor multiple și pă-mîntești (reprezentate de măr, simbol al pămîntului)"21. Faptul cred că este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lui vanități vinovate: vanitatea spiritului uman (demonul ispitei) care a vrut și continuă să vrea să elimine principiul suprem al vieții, spaima sacră față de mister. Conform mitului Genezei, forța motivantă a vanității este cauza esențială a tuturor eșecurilor: spiritul decăzut. Ipostaziat în idol (vrînd să se substituie forței motivante asupra conștiinței), Satan este izgonit din sfera sublimă. El devine seducătorul omului, forța subconștient motivantă care duce la ignorarea chemării "spiritului" (dorința esențială) și la exaltarea dorințelor multiple și pămîntești (reprezentate de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]