1,406 matches
-
lac, și cu un luminiș cu apa unde se reflecta cerul și stelele, dar, o! și „chipul dragei mele”. Or, eu am aflat deja cine era draga lui”; 10. „Așadar, din această poezie unde apare luminișul, apare chipul fetei de la Ipotești. Și-atunci am avut revelația! Acolo era Hedegger. Poemul nu mai era unul vesel! Acolo era în centru fata pe care el o caută peste tot și care îi apare în vise, în Dacia, în Walhala, peste tot și aceasta
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
în: Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Dacă e vorba despre Eminescu ori dacă e vreo nedumerire în privința lui, gândul ne duce de la sine spre Lucia Olaru Nenati, cea atât de implicată în constituirea muzeală de la Ipotești și în neobosita lui propagare; dacă cineva are de lansat o carte și vrea să contureze linia adevărului esențial despre acea carte, transformând lansarea, cât de simplă, într-un eveniment; dacă e de adus la lumină oameni de valoare prea
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
Îi mulțumesc anticipat pentru sprijinul acordat în activitatea din cadrul Consiliului Școlar al Elevilor și o rog să primească expresia profundei mele considerații. Vivat, crescat, floreat!” (Ciprian Iacinschi- președinte CȘE, Liceul Teoretic ,,Nicolae Iorga”) “Din dor de Eminescu a venit la Ipotești și Botoșani Lucia Olaru Nenati, cu dor de Eminescu mângâie și azi inimile noastre. La mulți ani și multe doruri împlinite alături de cei dragi!” (Mariana și Radu Căjvăneanu) ”Acum, într-un moment special pentru distinsa doamnă a culturii, LUCIA OLARU
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
un moment special pentru distinsa doamnă a culturii, LUCIA OLARU NENATI, doctor în științe umaniste, membră a Uniunii Scriitorilor și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, aduc aprecieri și toată considerația pentru munca depusă în ani, pe altarul Muzeului din Ipotești și al Teatrului botoșănean, pentru cărțile publicate, care sunt și vor fi documente peste timp ale civilizației umane. Prezența domniei sale în cadrul manifestărilor culturale, prezentările de înaltă ținută profesională pe care le susține, muzica pe care o înterpretează pe versurile eminesciene
LA MULTI ANI, LUCIA OLARU NENATI! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352021_a_353350]
-
vorbe pământene ce-și spun lucruri firești. Hyperion ne-nalță din matca de-ntuneric, Prin care porți din lume ne-atrag în efemer... Din muzica-i măiastră iubirea-i glas demiurgic, Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer. Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitul Ce Dunărea albastră îl poartă-n valuri mii, Vioara lui Enescu-n arcușu-i cântă mitul: Destin de Eminescu-n corola lumii vii. Referință Bibliografică: PRINTRE EMINESCU de DORU CIUTACU / Doru Ciutacu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PRINTRE EMINESCU DE DORU CIUTACU de DORU CIUTACU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352080_a_353409]
-
vorbe pământene ce-și spun lucruri firești. Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric, Prin care porți din lume ne-atrag în efemer... Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic, Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer. Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitul Ce Dunărea albastră îl poartă-n valuri mii, Vioară lui Enescu-n arcușu-i cântă mitul: Destin de Eminescu-n ... Citește mai mult PRINTRE EMINESCU de DORU CIUTACUMotto: „Nu-l pot cuprinde în a vremii panăPe cel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
vorbe pământene ce-și spun lucruri firești.Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric,Prin care porți din lume ne-atrag în efemer...Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic,Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer.Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitulCe Dunărea albastră îl poartă-n valuri mii,Vioară lui Enescu-n arcușu-i cântă mitul:Destin de Eminescu-n ... VI. SUNT PREA PLIN, DE DORU CIUTACU, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 824 din 03 aprilie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Florin ȚENE Era o vară torida de juca căldură în aer. Ziua era lungă „cât o zi de post”. Stăteam tolănit pe iarbă cu o carte de poezii scrise de prietenul meu, Eminescu, cel cu care copilărisem, mai ieri, la Ipotești. Când am început să citesc, iarbă din curtea casei îmi ajungea la bărbie. Stelele coborâseră în jurul meu și ziua era luminoasă, ca o scenă pe care se juca, în dramatizare proprie, poemul „Luceafărul”. Simțeam că devenisem altceva, un fel de
CĂRTICICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356402_a_357731]
-
citeam proza imortalizată prin intense trăiri cum numai la acea vârstă o puteam face... Plecând din minunatul târg al Ieșilor la bojdeuca lui Creangă din Humulești, parcă reînviau personajele scrierilor lui când apăream noi... ca niște continuatori în nemurire. La Ipotești, în amintirile marelui Eminescu, sau pe dealul pe care a urcat Ciprian Porumbescu la vârsta pe care o aveam noi atunci, binecuvantații ani ai tinereții, recitam versuri proprii pe muzica sa, făceam ca luna să danseze, susurul apelor să stea
SCRIU DE CÂND MĂ ŞTIU de LIGYA DIACONESCU MARIN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355215_a_356544]
-
interesul și aprecierea iubitorilor de artă expozițiile din seria „Tatăl și fiul”, realizate împreună cu fiul său, Alexandru Hreniuc, un tânăr artist plastic contaminat de harul și sensibilitatea tatălui său. Organizator și participant în taberele naționale de pictură și grafică din Ipotești și Agafton în perioada 1994 - 2005, având invitați din țară și de peste hotare. Coorganizator al derulării Programului de Vecinătate România - Ucraina finalizat cu expoziția de pictură din Cernăuți, 2006. Participant al taberei de creație România - Ucraina - Sucevița (Programul de Vecinătate
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
urma viselor fugare în adieri de gând (am loc în palmele tale). Atentă la mișcările zilei, poeta vrea să ajungă și chiar să întreacă noaptea, schimbând-o pe un poem luminos, conceput „la aniversare” și odorat cu respirația teiului de la Ipotești. Figura de stil predilectă este metafora, pe care o uzitează până la tocire. Tocire de altă metaforă, evident. „stau între taine / gânduri din pietre mă adună / în verbe / învelită cu metafore / fac din semnele mirării felinare” (fără punct). Sau: „am sufletul
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
considerat Poetul Nepereche al românilor. Voi menționa doar câteva dintre manifes¬tările la care am avut bucuria să fiu prezentă. În iunie 1964, am fost invitată la Aca¬demia Română la București (Sesiune comemorativă și spectacol omagial), Boto¬șani și Ipotești împreună cu surorile mele. Apoi, în vara anului 1989, anul Centenamlui Eminescu, în afară de participarea la Sesiunea de la Academie (București) și manifestările culturale și artistice de la Ipotești, Botoșani și Iași, amintesc pe cele din Brăila, Focșani, Brașov, Biblioteca Pedagogică-București și Casa memorială
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
invitată la Aca¬demia Română la București (Sesiune comemorativă și spectacol omagial), Boto¬șani și Ipotești împreună cu surorile mele. Apoi, în vara anului 1989, anul Centenamlui Eminescu, în afară de participarea la Sesiunea de la Academie (București) și manifestările culturale și artistice de la Ipotești, Botoșani și Iași, amintesc pe cele din Brăila, Focșani, Brașov, Biblioteca Pedagogică-București și Casa memorială „Tudor Arghezi“ de la Mărțișor (București). lată, titlurile unor comunicări susținute de mine cu aceste ocazii: 11 mai 19S9-Brăila: „Dulcea povară a unui nume“ 21 mai
ULTIMUL VLĂSTAR AL EMINESCILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369806_a_371135]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > LUCEAFĂRULUI LUMINII Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului La Ipotești, la Casa cu istorii, Scrie Eminescu printre glorii... Despre Țara noastră, fără nume, Trist, îngenunchind l-al ei renume. La Ipotești, stau teii, podidiți De lacrimi luminate de părinți, El, Eminescu geniul nepotrivirii, Pentru păcatele ne- omenirii. Scrie și astăzi
LUCEAFARULUI LUMINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369985_a_371314]
-
Omagiu > LUCEAFĂRULUI LUMINII Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului La Ipotești, la Casa cu istorii, Scrie Eminescu printre glorii... Despre Țara noastră, fără nume, Trist, îngenunchind l-al ei renume. La Ipotești, stau teii, podidiți De lacrimi luminate de părinți, El, Eminescu geniul nepotrivirii, Pentru păcatele ne- omenirii. Scrie și astăzi, slova Să de aur, Acoperi- tu- ne- a cu tot cu lauri A noastră limba veche, cea română, Pe- altar crescând iubirea Să
LUCEAFARULUI LUMINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369985_a_371314]
-
podidiți De lacrimi luminate de părinți, El, Eminescu geniul nepotrivirii, Pentru păcatele ne- omenirii. Scrie și astăzi, slova Să de aur, Acoperi- tu- ne- a cu tot cu lauri A noastră limba veche, cea română, Pe- altar crescând iubirea Să divină. La Ipotești, zadarnic numai El E mândru de - ale sale suferinți, Eliberându- ne de dușmanul mișel, Dreptatea și- a rostit- o printre Sfinți. La Eminescu, acasă, teii mă doboară, Cu un miros de sacru- mbietor, Si cerul către El încet coboară, Si
LUCEAFARULUI LUMINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369985_a_371314]
-
sale suferinți, Eliberându- ne de dușmanul mișel, Dreptatea și- a rostit- o printre Sfinți. La Eminescu, acasă, teii mă doboară, Cu un miros de sacru- mbietor, Si cerul către El încet coboară, Si toate păsările zboară și nu mor. La Ipotești, în România, El , Eminescu, Din leagănul copilăriei ne- a trezit, La lacul nuferilor, ascultă și gestul Copacilor de tei, ce- aveau de înflorit. La verdele din hume, Poetul se- nchina, Să- i plângă până, de dor, să- i se usuce
LUCEAFARULUI LUMINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369985_a_371314]
-
România, El , Eminescu, Din leagănul copilăriei ne- a trezit, La lacul nuferilor, ascultă și gestul Copacilor de tei, ce- aveau de înflorit. La verdele din hume, Poetul se- nchina, Să- i plângă până, de dor, să- i se usuce, La Ipotești poetul scrie încă, ce scria, Și numai stelele- L privesc, năluce. Luceafărul luminii, s- a coborât demult, Pre Limba Țării Românești a vorovit, Să se înalte lacrima într- un tumult De lacrimi, ce atunci L- au răstignit. Lilia Manole Referință
LUCEAFARULUI LUMINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369985_a_371314]
-
Cu atât mai mare a fost surpriza descoperiririi unei proze scurte cuceritoare, sâmbure de perlă în scoică. Știam că dominanta vieții ei fusese activitatea eminesciană, ca unul dintre cei ce au constituit patrimonial muzeal al Muzeului Memorial ,,Mihai Eminescu” de la Ipotești, care-au susținut necesitatea ctitoririi în acest loc a Centrului Național ,,Mihai Eminescu”, că a hotărât punerea în scenă a unor fragmente din dramaturgia eminesciană în perioada directoratului la Teatrul ,Mihai Eminescu” din Botoșani, că a uluit publicul cu vocea
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
Acasa > Literatura > Carti > PERSONALITĂȚI LITERARE - MIHAI EMINESCU, POEME Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Iubire de Luceafăr Răsună bucium în poezia mamă, s-audă și Dunărea de Ipotești că, a dat țării, un poet de seamă. Pe plaiuri mioritice, românești. De-un veac străbate pe cărări divine, cu identitate de neam românesc. Pe astrul nopții trimite suspine, când ne veghează din univers ceresc. Vibrează pădurea-n valuri de
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
obsesiei, care lasă uneori ca oamenii să sufere din dragoste pentru o viață, sau pentru o formă de inițiere pentru moarte. Șoapta acuarelei, este dedicată și marelui nostru poet nepereche, Mihai Eminescu. Ilustrații la poeziile lui, copilăria sau satul natal Ipotești din frumoasa și dulcea Bucovină, împreună cu poeta - prietena sa Veronica Micle, dau mare greutate, rafinament în execuție cat si multă prestanță întregii expoziții. Evident, Eminescu stă ca o cunună pe creștetul împărătesc al geniului cu care Dumnezeu, a înzestrat poporul
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
PRIETENUL EMINESCU Era o vară torida de juca căldură în aer. Ziua era lungă „cât o zi de post”. Stăteam tolănit pe iarbă, cu o carte de poezii scrise de prietenul meu, Eminescu, cel cu care copilărisem, mai ieri, la Ipotești. Când am început să citesc, iarbă din curtea casei îmi ajungea la bărbie. Stelele coborâseră în jurul meu și ziua era luminoasă că o scenă pe care se juca, în dramatizare proprie, poemul „Luceafărul”. Simțeam că devenisem altceva, un fel de
SUNT O CARTE DESPRE PRIETENUL EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357290_a_358619]
-
voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizită, din cauza acestor calități superioare, făcea umbră întotdeauna în jurul celorlalte femei”. Nemuritoarea muză eminesciana s-a născut în Năsăudul ardelean, în ziua de 22 aprilie 1850, în același an în care la Ipotești s-a nascut “Luceafărul poeziei românești”, Mihai Eminescu. Tatăl Veronicăi, Ilie Câmpeanu, a fost un erou al luptelor conduse de Avram Iancu și a murit în urmă rănilor căpătate în lupta. Mama, Ana, rămasă văduva, s-a mutat cu cei
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
Împărat și proletar”. -Au politizat prea mult acest poem. -Poate ne dă un subiect despre iubirea de țară în poezia lui. -Știți ce zicea Eminescu despre acest sentiment? întreba Gabi. -Spune, daca ști! -Iubirea de țară, spunea poetul născut la Ipotești, e pururea și pretutindenea iubirea trecutului. Și mai spunea, continuă Gabi, patria vine de la cuvântul pater și numai oamenii care țin la instituțiile părinților lor, la petecul de pământ sfințit de sângele părinților pot fi patrioți. -Mai, colega!? Te-ai
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
Toate Articolele Autorului Se știe că Eminescu și-a iubit mama mai mult ca orice pe acest pământ. Ea a deschis ochii poetului în lume cu poveștile și eresurile pe care i le spunea în scurta lui copilărie trăitoare la Ipotești. Mama l-a învățat primele buchii ale cărții, i-a transmis dragostea de natură, de folclor și de pământul natal. Raluca Iurașcu, numită așa înainte de căsătorie, se trăgea dintr-o familie cu filiații în vechimea istorică a acelor ținuturi, mergând
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]