29,866 matches
-
Theodorescu la Paris! Din această dilemă cu iz de porcărie nu putem ieși defel: ori ministrul Culturii (& Cultelor) a preluat o sugestie venită de undeva, din neantul serviciilor de cadre, ori și-a folosit propria (in)competență. În oricare din ipoteze, proastă inspirație a avut! Înțeleg să plasezi securiști pe la garajele ambasadelor, să-i faci șoferi, telefoniști ori bodyguarzi. Dar ditamai "reprezentantul personal" e prea de tot! Dacă Grecu e turnător, oare ce-or fi cei care-i folosesc dezinvolt serviciile
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
Cu mâinile împreunate a încleștare Aurelian Titu Dumitrescu tace și scrie exegetic". Întrebarea care ne frământă este cum scrie poetul, fizic vorbind, ținându-și "mâinile împreunate"? Nu e dificil la culme, nu e chiar imposibil? Dar poate că a dictat? Ipoteză exclusă, din moment ce tace, "tace și scrie exegetic". Atunci? Atunci ne rămâne enigma. Aniversări O analiză atentă (și simpatetică) a romanelor lui Gabriel Chifu întreprinde în Luceaf|rul din 5 mai Dan Cristea, subliniind afinitățile acestora cu postmodernismul literar ("ficțiuni care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
și m-ar trimite în foc, să mă bat pentru ei, undeva, poate chiar pe frontul nostru..." (Opere 3, p. 25). Remus Lunceanu riscă deci, putem presupune noi, să devină fie un David Pop, fie un Apostol Bologa. Dar jocul ipotezelor nu se oprește aici. El are destinul său. Dacă ar fi ignorat, pentru că de atât de multă vreme nu mai avusese "nici o legătură cu patria ungurească", ar putea scăpa, s-ar putea strecura neștiut: Da, dar... Nu se va găsi
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
ca infractorii cei mai periculoși. În acel scandal ministrul Culturii, în loc să țină partea cărților, le-a plîns pînă în ultima clipă de milă colegilor săi de guvern, temători că vine vreun cutremur și se prăbușește Palatul Victoria. Specialiștii au infirmat ipoteza guvernamentală. Dar cărțile Bibliotecii Naționale sînt în continuare depozitate pe unde s-a nimerit, multe în condiții ucigătoare. Același ministru al Culturii a eliminat de pe lista subvențiilor de la buget editurile Humanitas, Polirom, Paralela 45, deoarece acestea n-ar fi niște
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
e în măsură, așa cum își propune, a-l contura "în liniile lui generale", însă fără a rezulta "o panoramă atent elaborată", ci - probă a contactului cu viața obiectului - un "șantier" plin de materiile concretului, forfotitor de impresii, remarci, reflecții, rectificări, ipoteze. în felul acesta intră în scenă o diversitate de modalități critice, într-un montaj atracțios tocmai prin capacitatea lui de-a răsfrînge cu o sporită fidelitate întregul (subiectul extrem de bogat și complex care e prestația critică a perioadei menționate), într-
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
mai sumbru, comicul e prezent într-o măsură mai mică, pentru că se concentrează asupra portretizării emoțiilor. Lucrurile se complică însă, pentru că Almodovar începe un joc năucitor cu convențiile melodramei până în punctul în care abia mai distingi genul. Ilustrativ pentru această ipoteză e ultimul său lungmetraj, Proasta creștere, care sfidează orice încercare de a-l clasifica. E un film autobiografic, în care un regizor, Enrique Goded (Fele Martínez), în pană de idei e "salvat" de Ignacio (Gael García Bernal), un prieten din
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
stilist crepuscular, de-o tîrzie sănătate și de un prematur decadentism". E o carieră postumă, să recunoaștem, ieșită din comun, în cuprinsul căreia, sub impulsul mereu augmentat al intenției de-a explica un fenomen părelnic "simplu" printr-un cumul de ipoteze ale complexității, are loc tranziția de la o extremă la alta. Abordarea lui Creangă prin prisma unui șir de speculații imprevizibile a reflectat un soi de dinamizare lăuntrică, de autoîncărcare a temei ce părea epuizată, o dovadă reprezentînd în acest sens
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
savant în expresii de argou intelectual, însușindu-și de bunăvoie condiția de "histrioni ai gîndirii". În Geamlîc, Paul Georgescu se autocăinează prin vocea unui metanarator hîtru: "Bietul narator omniscient! Cunoaște niște oameni, niscai fapte, vorbe, încearcă sa le lege prin ipoteze, și cînd e convins că a reușit, paf, poftim, se întîmplă una neîntîmplată de-ți surpă toată construcția și, vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, ia-o de la început." Bufonade de toată mîna se întîlnesc și la I. D. Sîrbu
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
punctul lor de vedere are dreptul să fie acoperită (rău cu rău), ca reflex de apărare târzie. Viața psihică a unui astfel de om este dezorganizată, intră într-un fel de derivă morală, fără ca el să-și conștientizeze mediocritatea. în ipoteza că s-ar fi ocupat de țările din Estul Europei, Fukuyama ar fi putut găsi în această slăbiciune umană, încă una dintre cauzele "marii rupturi". În zilele noastre vânzătorul are ipocrizia de a nu-și recunoaște vinovăția, e dur și-
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
prejudecata, într-un fel, că înțelegi mai bine un text, extrăgînd din el mai mult sens, dacă parcurgi "părerile despre". Critica e văzută, în ambele cazuri, ca un manual al bunului cititor, cu deosebirea că în prima variantă permite confruntarea ipotezelor individuale cu niște rezultate "standard", pe cînd în a doua oferă o metodă de "înaintare"așa-zicînd etalon, fără de care există riscul opririi în dreptul unor praguri comode. De rostul comentariilor avizate dă seama, schimbînd ce e de schimbat, îndemnul ambiguu din
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
Am tresărit de această nouă ipostază, necunoscută mie" (p. 234). I-a expediat sau nu Emil Brumaru aceste scrisori lui Lucian Raicu? Dacă da, este aproape cert faptul că ele nu au fost niciodată urmate de vreun răspuns. În această ipoteză criticul are meritul de a nu le fi aruncat, ba mai mult, de a le fi restituit autorului lor, gest care a făcut posibilă apariția acestei încîntătoare cărți. Scrisorile lui Emil Brumaru către Lucian Raicu datează din anul 1980. Momentul
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
trei: Istoria filosofiei româneștii, Psihanaliză, un curs de masterat despre Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o carte vorbită, deci munca e aceeași. Așa, cum scrii tu o carte cu tema strict delimitată. - Mă primești ca student întârziat la cursurile tale? - Mai bine vino la doctorat! Aș avea și eu, în
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
scene "licențioase". Claudia Ott, traducătoarea germană a unui manuscris arab din secolul XV al ilustrelor povestiri (doar 282 de nopți - restul fiind... pierdute) a lansat la Frankfurt, într-o ambianță fastuos-orientală, nu numai noua variantă a povestirilor Șeherezadei, ci și ipoteza potrivit căreia originea basmelor ar fi una indiană, pătrunsă în spațiul arab prin filieră persană. Ideea l-a iritat la culme pe romancierul egiptean Gamal al Ghitani (a cărui scriere Cartea destinelor a fost tradusă recent în germană). Libanezul Elias
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Deși a fost conceput în epubretă, Vasile a ajuns milițian. Singurul articol care făcea notă discordantă cu restul ziarului era editorialul lui Cristoiu, cel mai adesea grav și, vorba cuiva, scris în maniera Gică Contra. Nu contra regimului, ci ca ipoteză de presă. Ion Cristoiu știa și știe să fie interesant și să contrarieze opinia comună. De ce nu și-a făcut Ion Cristoiu propria sa publicație după ce a fost trimis la plimbare de la Zigzag, asta n-am izbutit să înțeleg niciodată
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
ce apără, în teorie, drepturile dascălilor par conduse de niște inși căzuți din lună. Ori sunt atât de naivi încât să fi înghițit pe nemestecate gălușca cu douăzeci și șapte la sută, ori de-a dreptul ticăloși. În a doua ipoteză, i-au tras pe sfoară, mână în mână cu miniștrii, pe profesori. Că năstăsioții nu dau doi bani pe onoarea profesorimii o dovedește uriașa grosolănie de-a face o ofertă valabilă doar câteva ore: de la șapte seara la zece dimineața
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
purității etc. etc. se dezvăluie un parcurs impresionant în care se angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de meșteșugar și o enormă predispoziție ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
la însemnările originare în perioada 2003-2004) sugerează fie că autoarea nu a ținut niciodată ceea ce se numește curent un jurnal, fie că prezentul volum este rodul unei foarte exigente selecții (deși calitatea însemnărilor nu lasă să se întrevadă o asemenea ipoteză). Am să dau un singur exemplu: anul 1980 este expediat de autoare în mai puțin de o filă și jumătate de text. Practic, însemnările din acest an vizează doar două zile: 22 ianuarie și 6 septembrie. La ultima diarista notează
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
crescut...Aveam în casă mult Mozart și puneam mereu, de dimineață. Puneam și operă și de toate. Mozart este cea mai completă genialitate umană care a fost, eu aș zice că mai mult decît Shakespeare chiar. Aș îndrăzni să pun ipoteza asta, deși este imprudentă. L.G.: Nu se pot face ierarhii totuși. Al. P.: Nu, nu se pot face, mai ales în genuri... Dar pragurile supreme ale geniului uman sunt Shakespeare, Cervantes, Mozart, și Bach bineînțeles, și Beethoven, și Racine, și
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
binefacerilor", cum îl socotește întâi, pe urmă gândindu-se că ar putea fi altceva la mijloc decât numai ,manie", omul urmărind să tragă și vreun profit de pe urma faptelor bune, ,să avanseze în cariera preoțească" sau cine știe ce altceva. Dar acestea sunt ipoteze care nu prea se adeveresc, după cum nici altele, mereu rămânându-i ceva nelămurit lui Mârzea în legătură cu acest ,preot-funcționar" despre care cu cât află mai multe lucruri cu atât are senzația că știe mai puțin. Nu vrea nimic pentru el acest
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
indispună. Așa că m-am mirat să citesc un articol al lui Cristoiu, într-un ziar în care analistul și-a parcat comentariile în exclusivitate, că el ar fi victima unei cabale puse la cale de Realitatea tv. Dar și în ipoteza că așa ar sta lucrurile, n-ar fi prima oară cînd Ion Cristoiu pățește una ca asta. De fapt, toată cariera lui post-decembristă e presărată de asemenea cabale. La Zig-Zag, săptămînalul pe care l-a ridicat la cîteva sute de
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
să înghită, ca pe-o delicatesă, orice trăznaie ieșită din gura cine știe cărui escroc invitat să-și dea cu părerea la televiziune. Mai zilele trecute, flecărind cu un grup de prieteni despre nenorocirea inundațiilor, un, altminteri, talentat amic a lansat următoarea ipoteză: ,Ce-ați zice dacă inundațiile astea sunt expresia golului spiritual care domină România? Din punct de vedere al credinței suntem niște orfani, care tânjesc după o mamă. Or, se știe, apa este chiar simbolul maternității! Ea regenerează lumea, o face
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
malefice, care abat evenimentele de la cursul lor normal, le deturnează în vederea atingerii unor scopuri nelămurite. Pe acest fond de incertitudine și suspiciuni au apărut analiștii, scormonitorii dedesbuturilor, despicătorii firului de păr în patru, alcătuitorii ingenioși de scenarii. Construiau cu frenezie ipoteze de interpretare a evenimentelor de pe planetă și de la noi, veneau cu explicații, luând în calcul nu doar ceea ce se afla la vedere, ci și tot felul de elemente presupuse. Pentru a nu mă contamina de scenarită, o boală a timpului
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
cu făcut și făcui), multitudinea perifrazelor de viitor în limba română veche - tipurile voi socoti, va să aibă, oi putea, am a bea, are să caute, va fi așteptînd etc. Nu o dată, descrierea riguroasă a trăsăturilor strict lingvistice se deschide către ipoteze tentante, în zona culturală și de istorie a mentalităților. De pildă, extinderea pluralului la substantive defective și abstracte este văzută ca o tendință de regularizare a sistemului, dar și ca ilustrînd ,o modificare a modului de înțelegere a lumii", o
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
alte teme - o asemenea gîndire - nepătimașă, spontană și intermitentă - reprezintă natură intimă a lui Alexandru Dragomir. În fine, ingenuitatea. Sînt pagini în care Dragomir se desprinde cu totul de tradiție și gîndește singur, fără nici un sprijin livresc și fără nici o ipoteză de lucru. În paginile acestea - ca de pildă cele despre ,ținutul urîtului-scîrbosului" (stratul ,câh", cum îl numește savuros la un moment dat) sau cele despre uzură, despre minciună sau despre trezitul de dimineață - în aceste pagini Dragomir stă de unul
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
ceremoniale și printr-o cromatică în care tonul viu, lumina și apăsarea nocturnă comunicau pînă la contopire, este acum redimensionată prin punerea ei în relație directă cu efigia unei umanități la fel de ciudate. Ceea ce pînă nu demult era doar memorie și ipoteză, devine acum un fel de certitudine glacială. Reperele umane ale Paulei Ribariu, acele structuri împietrite într-o fizionomie vagă, sugerează, cu o imensă putere a expresiei, tipul generic al arhaicității, al întemeietorului, al omului primordial. Sînt absorbite aici nenumărate istorii
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]