2,305 matches
-
consideră un ciclu (româno-american) închis. Lady V., Alegerea și O zi nefastă din viața lui Abraham Van Beyeren dau la iveală un univers în care frontiera dintre realitate și iluzie, dintre trecut și prezent se estompează, o lume în care irealul adâncește rădăcinile realității, nălucirile vin să clarifice realul, cititorul trezindu-se în situația de a urmări coerența ilogicului, de a percepe firesc misterele pe care autorul i le pune în față cu o aparentă inocență, sfidând ludic cadrele rigide a
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
care actul interpretativ înseamnă transgresarea zonei muzicii și canoanelor specifice ei: Ana Chifu (flaut), Maria Chifu (fagot), Sorin Rotaru (percuție), coregraful și dansatorul Lucian Martin și nu în ultimul rând, soprana cu glas penetrant, consistent și un ambitus vocal aproape ireal, în interiorul căruia evoluează cu uluitoare dezinvoltură, Irina Ungureanu - în rolul „femeii spirituale”, al „Evei de Lumină”, deținătoarea Înțelepciunii și Cunoașterii. Inteligent gândit și conceput, cu înțelegerea în profunzime a semnificației mitului gnostic, cizelat în cele mai fine detalii, cu o
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
au ținut lanț. Nu știu mai nimic despre ce a fost la Craiova, despre colocviile Shakespeare sau lansările de carte. Știu doar ce a fost la București, coordonat de Arcub. Haos, lipsă de promovare și de marketing - mi se pare ireal și extrem de grav cînd este vorba despre nume mari! (și despre bani, bănuiesc) - confuzii nesfîrșite, bîlbîieli, ore aiurea la care erai invitat undeva unde descopereai că nu e nimic, absența, pe cea mai mare parte, a unui program, aroganță, organizare
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
Andromaca de o singură actriță, Lucy Briggs-Owen, iar Helena și Cassandra de colega ei, Marianne Oldham imprimă o direcție provocatoare citirii acestei piese. Absolut inedită! Argumentată perfect regizoral, susținută impecabil de trupa "Cheek by Jowl". Balul de pe cîmpul de luptă, ireal, cinematografic, răscolitor, discursurile prețioase și declamative ale strategilor, travestiul lui Thersites/Calchas, aparițiile lui/ei, show-ul apetisantei lui/ei Marilyn Monroe aterizată în plin război greco-troian, devoalarea travestiului, performanța remarcabilă a acestui actor englez, alternarea momentelor de vis, fantasmă
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
țintă, cu paltoanele și fularele în vânt, pășind pe unde vom fi umblat, odinioară, de atâtea ori, dar totul ni se părea necunoscut și nemaiîntâlnit. Parcă nici noi nu mai eram aceiași, contururile ni se încețoșau în priviri și păream ireali și fantaști. Se însera încet, iar noi, trecând de prima poartă a cetății, renovată după opt ani de lucrări intense, admirarăm însemnele în piatră ale unei lumi mărețe și prea demult apuse, ai cărei ultimi amfitrioni ne făcea plăcere a
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
tot de la Eminescu, dar numai cu acest blindaj poemul nichitian a putut să fie tipărit. Azi figurează în manuale. Generației postdecembriste astfel de lucruri îi pot apărea ca întâmplări de pe altă planetă. Mie însumi îmi apar azi exotice și chiar ireale, onirice, cu toate că le-am trăit. Este bine, oricum, să fie cunoscute și de cei care, spre norocul lor, nu le-au trăit.
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
Tudorel Urian Reproducerea, în capul acestui articol, a titlului unui celebru roman al scriitorului israelian Aharon Appelfeld a venit de la sine, la sfârșitul lecturii romanului Mirelei Stănciulescu, Copilul de foc. Iubirea "ireală" dintre un artist celebru (scriitor, la Aharon Appelfeld, pianist, la scriitoarea din România) și o tânără devotată acestuia trup și suflet, bizară pentru cei din jur, dar adevărat revelator al sinelui profund al celor doi protagoniști este liantul de fond
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
inconfundabilă superba Melodie de Ceaikovski . După pauză au urmat Anotimpurile op.67 scrise de Glazunov , o lucrare care se poate asculta la radio din când în când dar foarte rar pe scena de concert. Pletnev a creat un spațiu intim, ireal în finețe și sugestii, în imagini sonore confortabile, și, așa cum foarte bine observa un critic, ne-a adus aminte de bucuria lucrurilor simple. 14. O seară într-adevăr rară au oferit-o marii interpreți ai lui Schubert: Evgeny Kissin, Silvia
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Fanciotti, lansând acum mulți ani celebrul șlagăr „Moș Gerilă...” cu care, după opinia lui Ion Caramitru, studentul său la Facultatea de teatru, „A făcut un fel de dizidență muzicală” în epocă, reamintind contemporanilor de Moș Crăciun. Un cântăreț „cu voce ireală”, glas mângâietor de bas-bariton, cu umor ușor amar, în căutare de ideal, glorie și „cale dreaptă”, Gabriel Gheorghiu a creat numeroase roluri în spectacole din repertoriul liric românesc și internațional. Principalele roluri au fost Păpușarul - N-a fost nuntă mai
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
Sturdza- chitară electrică, Szilamer Farkas- sitar. Cele 14 piese (unele cu titulaturi amuzante - Țambal ruginit Cobzar pneumatic) ne introduc într-un univers sonor greu de descris - instrumente ciudate, exotice, explorări sonice inedite, amintind de căutările psihidelice din anii’70, atmosferă ireală parcă. Cronicarii străini sunt impresionați de creativitatea cvintetului nostru (prea puțin popularizat pe aici), albumele lor bucurându-se de aprecieri entuziaste. O formație și un concept misterioase, interesante. Strada Mare: „Călător fără bilet” Povestea grupului gălățean a început în 2007
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
de șuncă, îmi amintesc că nu sunt singur, că, dincolo, în cameră, în patul meu, doarme cineva! Matei nu mai e singur și, în virtutea acestui fapt, nu se mai cuvine să mănânce singur! totul părându-mi-se, brusc, ciudat și ireal." (pag. 193) Naivitatea aceasta - scuzabilă și onestă - din faza secundă a scrisului Florinei Ilis va fi depășită, cu un cinism adult, în Cruciada copiilor. Acolo, talentul va fi, la timp, concurat de construcție. Iar sinceritatea, de diplomație.
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
predea și să susțină master class la mari universități, un artist care a sedus pe toată lumea cît a stat în România, la studiu, și la concerte. Sunetele clarinetului său mi s-au părut divine, iar atmosfera creată de muzica sa, ireală. M-am plimbat cu frenezie în sus și-n jos pe culoarele liceului. M-am gîndit, tot timpul, la Iosif Sava. Au trecut zece ani de cînd nu mai este. Cîtă nevoie de el, de personalitatea sa, de felul în
Dincolo de caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8087_a_9412]
-
specifice locului; dar, treptat, cuvintele turcești se acumulează, transformîndu-se într-un fel de muzică de fond a relatării. Cititorul nu mai e atent la sensul, ci la fonetica lor, ca la o melodie pură, acționînd doar ca un supliment de ireal. Cu toate că se găsea în capitala unei țări ce reprezenta pentru un român trecutul întunecat și opresiunea, Ralet-scriitorul, opus diplomatului, dobîndește o inexplicabilă simpatie față de turcii înșiși. Le admiră nu doar costumele, limba, frumusețea fizică, dar și comportamentul zilnic; găsește în
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
și lucidă. Personajul ei, Mefisto, un vrăjitor seducător, un diavol care poate să-ți stîrnească, la sfîrșit, mila. Vocile ei din acest personaj, șoaptele stereotipe ale unui copil care abia înșiră, sacadat, vorbe, horcăielile unui moș devitalizat, săriturile, zvîrcolirile, mișcările ireale, ochii, ochii, ochii încercănați de vină, de patimă, de nebunie, luciditate și visceralitate, expresiile de bufon ale acestui Mefisto, îmbinarea întunericului cu lumina de pe chipul ei mă urmăresc. Ori de cîte ori revăd spectacolul... sîntem invitați la avion. Ceva din
Edinburgh semnează pactul cu Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6978_a_8303]
-
au ajutat să-și aducă de la Fizeș un grajd și niște magazii, materialul servind la ridicarea atelierului de sculptură. Crezul „Niciodată nu am urmărit să mă mint pe mine în artă, ceea ce ar fi atras după sine o exprimare imposibilă, ireală și, ca atare, inducerea în eroare a publicului iubitor de artă“, avea să spună Bottlik. Nu era adeptul experiențelor deoarece considera că aduc în fiecare an o modă nouă, dar care dispare odată cu ivirea unui alt curent sau unei alte
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
măcar de 100 de ani, nu are niciun rost. Din acest motiv, am inventat situația. Am adus un om bătrân în locul celui de zece ani și am adus o tânără în locul celei bătrâne. Spectacolul se petrece într-un spațiu nu ireal, dar nedefinit. Băiatul acesta se va mișca în ultimele 12 zile din viața lui sau după ce a murit - nu se știe niciodată - în lumea îngerilor. Așa am transformat-o pe Tanti Roz într-un înger", a spus Alexandru Repan la
Revoltă împotriva morții. Povestea lui Oscar care la 10 ani suferă de o boală incurabilă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42250_a_43575]
-
ale partidelor politice. Din păcate, cînd mă îndepărtez de București, postul se pierde. De ani și ani. Atunci, apelez la colecția din mașină. Nu de mult, am nimerit Simon și Garfunkel. Brusc, un flash: o vară toridă și un apus ireal în orașul Pleven, amenda pe care poliția rutieră din Bulgaria, vigilentă nu glumă, a încercat să ne-o administreze. Viteză mare nu aveam, dar îi ascultam la maximum pe acești băieți, artiști-poeți-rebeli. Ascult și zîmbesc. El condor pasa. If I
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
frate, iubirea semenului, iubirea miracolului. Spectacolul-document este dublat de un film-document. Un making of. Amîndouă se alătură unei cărți publicate recent tot de doamna Viorica Manea: „Texte regăsite” de Aureliu Manea. Trei piese, cîteva nuvele, un eseu, un scriitor-poet, decupaje ireale, aproape cinematografice, obsesii, alunecări onirice, iubire, iubire, iubire. Tripticul MANEA este, cred, o mărturie a sublimului din Om. A luminii din Om. „Din secolul XVII pînă astăzi au trecut patru secole, dar o ascultăm și azi pe Mariana Alcoforado pentru că
Regina nimănui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4248_a_5573]
-
dornic de noi experiențe vizuale, și a redus drastic consumul de ciocolată, fiind mult mai îngrijorat de felul cum arată. Eu și Antonia ne gândim chiar la o scurtă călătorie în doi pe Lună, o mică escapadă binemeritată după coșmarul ireal prin care am trecut. Datorită medicilor ne-am recăpătat încrederea în dragul nostru băiețel și suntem gata să reco mandăm tratamentul cu Alfazet-8 și Alfazet-9 tuturor părinților care țin cu adevărat la copilașii lor. Laurențiu Olteanu Cutia albă Coborâsem de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lei, eu i-am dat euro. Răzvan Ropotan Cu capul în nori Când eram mică aveam tot felul de vise în care zbu ram. Mă ridicam de la pământ și începeam să plutesc peste oraș. Nu înțelegeam deloc senzația, pentru că părea ireală și nu știam cum de o am. Era frustrant. Când am zburat pentru prima dată cu parapanta, mi-am dat seama că asta visasem mereu. Partea proastă a fost că nu era chiar atât de simplu și că aveam nevoie
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
privind pe lângă fața surâzătoare, ochii limpezi și iscoditori ai bătrânei: S-a făcut târziu. Vrei să plecăm, mamă? Păi, dacă dânsul nu ne poate duce la Tomiță, ce să mai facem pe-aici? Ciudat! Mi se pare că totul e ireal, exclamă prefectul. Poate chiar și este, îl aprobă Cerboaica. Războiul a schimbat totul. Sau, mai degrabă, am putea crede că ce a fost înainte de război e ireal. Ireal și ireversibil, din păcate. L-am întrebat și pe Tom ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ce să mai facem pe-aici? Ciudat! Mi se pare că totul e ireal, exclamă prefectul. Poate chiar și este, îl aprobă Cerboaica. Războiul a schimbat totul. Sau, mai degrabă, am putea crede că ce a fost înainte de război e ireal. Ireal și ireversibil, din păcate. L-am întrebat și pe Tom ce-i face Cerboaica și n-a știut ce să-mi spună. M-o fi uitat. Poate... Eu, însă, nu, se precipită el luând-o de mână, s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să mai facem pe-aici? Ciudat! Mi se pare că totul e ireal, exclamă prefectul. Poate chiar și este, îl aprobă Cerboaica. Războiul a schimbat totul. Sau, mai degrabă, am putea crede că ce a fost înainte de război e ireal. Ireal și ireversibil, din păcate. L-am întrebat și pe Tom ce-i face Cerboaica și n-a știut ce să-mi spună. M-o fi uitat. Poate... Eu, însă, nu, se precipită el luând-o de mână, s-o tragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe spate, ținându-și răsuflarea, orbită de soarele ghețos și de albeața strălucitoare ce schimba totul. Pârtia înzăpezită, cu făgașele subțiri și-adânci ca niște cuie, două câte două, înfipte-n nămeți, fulgerând albastru urmele cerbului șerpuia printre cușmele albe, ireale, clădite din zahăr zgrunțuros, cu oglinzi negre în loc de ramuri, pe covoarele pomilor; plutind între cer și pământ atârnate de barba ceții; îngropându-se sub umbrele albastre înscorțoșate de chiciură. Privind, uimită, împrejur, cu grijă să nu-și rănească ochii, sufla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
violent, în barele transversale, și privi așa mult, înfiorată de ispita chemărilor spre necunoscut, până ce totul se încețoșă, clătinându-se deasupra și-n jurul ei. Într-o pornire neînțeleasă, ca o dorință de-a pipăi nepipăitul și de-a converti irealul în real, întinse mâna, să se sprijine de suplețea stâlpului țâșnit din zăpadă, dar și-o trase îndărăt, arsă de mușcătura ghețoasă a metalului. În fond, și la urma urmelor, nu avea ce să regrete și nu regreta nimic. Ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]