1,263 matches
-
Sale Reginei. El a avut o expresie estetică, o construcție cu precădere aniversară, dar și de evocare și valoare descriptivă, în legătură cu viața Majestății Sale Reginei, cu regalitatea românească. Au fost expozeuri itinerate pe firul istoric, ale directorului școlii, prof. Florin Irimia, profesoarei de istorie Daniela Mătăsaru, studentului la istorie Alexandru Baltag, elevului de colegiu, Andrei Baltag și celui care alcătuiește această consemnare, reprezentând Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, Aurel V. Zgheran. Referințele și descripțiile nu au ocolit mărturiile afective față de Casa
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
despre Majestățile Lor Regele și Regina, printre care, cel proiectat la evenimentul organizat la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț. Au participat, fără a ocoli, de asemenea, transparențele sufletești ale acțiunii, un mare număr de elevi, profesori (alături de profesorii Florin Irimia - director, Brândușa Andrei - director adjunct, Daniela Mătăsaru, profesor de istorie, coordonator al activității, profesorii: Adriana Zâna Ioniță, Oana Gârbea, Maria Lupu, Codruța Filimon, Irina Gireadă), părinți. Evenimentul a avut un colorism viu și armonios, afectiv, deși într-o formă de
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
cătușă, Rătăcitor imbold cu vâsla ruptă Mi-e inima prin norii de cenușă. Mai lasă-mă să-nvăț ne-ngăduința, Să-mi alung umbra, să-mi reneg regretul, Să număr stele până neființa Ne-o troieni încetul, cu încetul. Valentin Irimia Mai așteaptă... Iubito, mai așteaptă o nouă înserare Când zbuciumul durerii se va așterne lin Peste zenitul mării și pe sub roua care Pe-al meu mormânt, desigur, va crește doar pelin. Și nu-i crede pe unii ce-or zice
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță Irimie, șeful secției „Poezie” din cadrul redacției. Pe atunci era redactor șef Dumitru Mircea, cel care publicase romanul „Pâine albă”. Mult mai târziu în 1974 am publicat la Editura „Litera” din București volumul de versuri „Ochi deschis”, fiindu-mi redactor de carte
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
Acasă > Orizont > Opinii > ÎNCREDEREA Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Despre Spitalul Dr. Irimia, primul spital privat din Pitești se știe dincolo de granițele județului, cât și în străinătate. Serviciile medicale de înaltă calitate, costurile accesibile și accentul pus pe prevenție definesc acti...vitatea care atrage foarte mulți pacienți. Spitalul deține o ultramoderna clinică de
INCREDEREA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361689_a_363018]
-
Tratament Ambulator al Armatei, reprezintă o carte de vizită impresionantă fiind solicitat de foarte mulți pacienți. A aflat despre dr. Toni Feodor și pacienta M.T. din localitatea Danicei- Vâlcea. Pe doi noiembrie anul curent, aceasta îl aștepta la Spitalul Dr. Irimia dorind din tot sufletul să afle adevărul despre ulcerul varicos localizat la piciorul drept. Suferință care o chinuia zi și noapte , îi solicită la mamixum celălalt picior care ,, primia,, aproape toată greutatea corpului în timpul mersului. Mergea șchiopătând. În acea zi
INCREDEREA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361689_a_363018]
-
mai multe volume tipărite, cât și Bibliotecii I.G. SBIERA din Suceava și am oferit gratuit mai multe volume diverșilor participanți la această manifestare literară. Am fost deosebit de onorat de cuvintele alese adresate de preotul profesor dr. Florin GRIGORESCU, economista Viorica IRIMIA, cât și a mai mulți bibliotecari prezenți la acest eveniment. Mulțumesc tuturor pentru sprijinul acordat sub diverse aspecte. Pentru anul 2012 am în pregătire un nou volum personal, dar insist să realizăm și al șaptelea volum antologic BUCURIILE VIEȚII 2012
2011 ANUL ŞAPTEZECIŞIUNU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351183_a_352512]
-
exagerez și, sper că mai sunt tineri care cred că țara lor le poate oferi un viitor decent. Rămâne de văzut. Creațiile elevilor vasluieni care vor intra în competie ne va da dovadă! Succes tinerilor creatorilor de limba românească! Gelu IRIMIA Revista „Vremea Nouă” - Vaslui 18 mai 2011 *** Au fost primite 52 de eseuri la “România mea” Zeci de elevi din județul Vaslui, au trimis eseuri la concursul „România mea”, acțiune interactivă organizată de filiala municipală PNL Vaslui. Organizatorii se declară
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
fost nedespărțiți tot timpul, chiar și în exil: au ajuns în Iugoslavia, apoi în Italia, Franța și în final, la Montreal. Ion Baciu ajunsese un recunoscut profesor de matematică în Montreal, fiind cel mai renumit cadru didactic din provincia Quebec, Irimie Moldovan s-a specializat în informatică, și a fost omul care a instalat computere la principalele instituții de stat din Montreal (primărie, spitale, etc.). Ambiția și rigurozitatea, munca și seriozitatea, dar nu în cele din urmă, șansa, au fost mijloacele
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
de excepție, dar sunt români, toți trei!” Vasile Țâra făcuse liceul maghiar și era silitor, situându-se tot timpul, printre cei mai buni elevi din clasă. Doi prieteni buni avea, și amândoi erau de la el din sat: Ion Baciu și Irimie Moldovan, la fel de conștiincioși ca și el, și, ce ți-e și cu soarta asta, prieteni au rămas, și-au fost și în exil, tot împreună! „Îmi povestea Vasile că la liceu la ei venise odată un grof maghiar, care l-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
fost nedespărțiți tot timpul, chiar și în exil: au ajuns în Iugoslavia, apoi în Italia, Franța și în final, la Montreal. Ion Baciu ajunsese un recunoscut profesor de matematică în Montreal, fiind cel mai renumit cadru didactic din provincia Quebec. Irimie Moldovan s-a specializat în informatică și a fost omul care a instalat computere la principalele instituții de stat din Montreal (primărie, spitale, etc.). Ambiția și rigurozitatea, munca și seriozitatea, dar nu în cele din urmă, șansa, au fost mijloacele
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță Irimie, șeful secției „Poezie” din cadrul redacției. Pe atunci era redactor șef Dumitru Mircea, cel care publicase romanul „Pâine albă”. Mult mai târziu în 1974 am publicat la Editura „Litera” din București volumul de versuri „Ochi deschis”, fiindu-mi redactor de carte
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță Irimie, șeful secției „Poezie” din cadrul redacției. Pe atunci era redactor șef Dumitru Mircea, cel care publicase romanul „Pâine albă”. Mult mai târziu în 1974 am publicat la Editura „Litera” din București volumul de versuri „Ochi deschis”, fiindu-mi redactor de carte
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță Irimie, șeful secției „Poezie” din cadrul redacției. Pe atunci era redactor șef Dumitru Mircea, cel care publicase romanul „Pâine albă”. Mult mai târziu în 1974 am publicat la Editura „Litera” din București volumul de versuri „Ochi deschis”, fiindu-mi redactor de carte
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
a reușit să lucreze la revista TRIBUNA. Din primele zile m-am prezentat la revista TRIBUNA, era redactor șef D.R.Popescu, și am predat poezii.Pe care le-a publicat. De fapt eram cunoscut în redacție de către Domițian Cesereanu, Negoiță Irimie și C.Zărnescu, fiindcă debutasem în acest săptămânal de cultură în anul 1958, înaintea lui Ioan Alexandru și Nichita Stănescu.Apoi prin Aurel Rău am publicat la STEAUA. Referitor la spiritual molcom al ardeleanului pot spune că acesta m-a
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
Dans în lanțuri” (Der Tanz in Ketten; Roman), George Guțu, Brașov/ Kronstadt 1994; „Zuwendung und Beunruhigung. Anmerkungen eines Unbequemen” (1994); „Prosa - Lyrik” (1995); „Erkundungen und Erkennungen”(Notizen eines Neugierigen. Essays) (1995); „Dansul în lanțuri” (Der Tanz in Ketten; Roman), Silvia Irimia, Cluj- Napoca/Klausenburg 1995; „Întoarcerea lui Ulise” (Die Rückkehr des Odysseus; acht Essays), Mariana V. Lăzărescu, Brașov/Kronstadt 1995; „Reîntălnirea cu o poezie. Radu Gyr și melancolia Europei sudestice” (Wiederbegegnung mit einem Gedicht. Radu Gyr und die heroische Melancholie Südosteuropas
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
rând (pp. 101 - 109), în carte își fac loc interviurile acordate de Nicolae Sârbu unor distinse personalități din mass-media: Gh. Zincescu, Olga Neagu, Daniel Botgros, Dumitru Dem Ionașcu, Walter Carol Fleck, Mircea Cavadia, Adrian Crânganu, Mihai Moldovan, Titus Crișciu, Nicolae Irimia, Ioan Ardeleanu, Angela Martin, Dorina Sgaverdia, Alexandra Gorghiu, Veronica Balaj și Lucian Alexiu. *Variante - ale părții (I), Cu licuricii înhămați la o ispititoare berlină, de I. P.-T. - au văzut lumina tiparului în revista Rostirea românească - Timișoara, ISSN 1224-0478, redactor-șef
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
a degetelor, / geme o lacrimă”. Raționament, dar și închipuiri pregnante. „Dezmiardă-mi tu / curajul gândului nătâng / și ondulează-mi / tandrețea de-o zi / după coama nebună / a nervilor tăi” - același „eu” care-și dezvăluie natura și în ordin. ALEXANDRU MIHAI IRIMIA. Un regal poetic, în paginile lui. Spirit. Fantezie. Glumă. Profunzime. Banal și năstrușnic la un loc. Compoziții din care nu se poate cita fragmentar, fiindcă sunt unități de comunicare. „Mirosind a floare, / o blond ovală / ca o lumină / îmi zâmbește
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
așa ceva”. Femeile mai în vârstă cu care avea el aventuri, vecinele de la bloc sau prietenele mamei, cu fete de aceeași vârstă cu el, erau amatoare de senzații tari, dar nu prea erau maestre în gătit. Se gândi imediat la doamna Irimia, femeie solidă, nu prea frumoasă. „Dar ce sâni uriași avea! ”. Când îi acopereau fața, era complet fascinat de ei. “Are și fiică sa așa sâni! Dar nu se uită la mine! Ce păcat că are un iubit, coleg de facultate
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
explicativ al limbii române (1998), Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București Dicționar general de științe. Științe ale limbii, (DGȘ), (1997), Editura Științifică, București, p. 162 Iordan, Iorgu - Limba lui Caragiale, (1955), studiu republicat în SILRL, II, p. 400-432 Irimia, Dumitru (1986) - Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București Ivănescu, George (1989) - Studii de istoria limbii române literare, Editura Junimea, Iași, p. 198-204 Petrache, Tatiana (1998) - Dicționar enciclopedic al numelor de botez, cu un tabel alfabetic
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Editura DACIAxx, Cluj-Napoca,2011. Referințe critice (selective): Au scris despre cărțile lui Al. Florin Țene, următorii: Dan Deșliu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Octavian Nica, Nina Cassian, Maria Banuș, Nicolae Tăutu, Ionel Bota, Radu Anton Roman, Doru Moțoc, Mircea Țoca, Negoiță Irimie, Vasile Val Telceanu, Petre Petria, C. Cubleșan, C. Zărnescu, Ioan Țepelea, Dumitru Velea, Igloi Zoltan, Dumitru Hurubă, Adrian Țion, Nicolae Uțică, Petrică Birău, Teodora Ileana Filip, Marian Barbu, Veronica Balaj, Teodor Barbu, Ion Arcaș, Liviu Poenaru, Valentin Tașcu, Doina Drăgan
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
viața de zi cu zi, la bucurie sau la necaz, acel sâmbure neaoș, de glumă, n-a pierit niciodată, indiferent de situație. „Era în sat la noi un om tare poznaș, Ion Savu și era cunoscut ca Ion a lui Irimie, poznașul satului “- zâmbea nea Mitică, povestindu-mi cum acesta avea un fecior care îl moștenea, fără indoială, urmându-i exemplul și ținându-se de șotii. Făcea Ion a lui Irimie tot felul de glume pe seama tuturor. Venise vremea de însurătoare
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
poznaș, Ion Savu și era cunoscut ca Ion a lui Irimie, poznașul satului “- zâmbea nea Mitică, povestindu-mi cum acesta avea un fecior care îl moștenea, fără indoială, urmându-i exemplul și ținându-se de șotii. Făcea Ion a lui Irimie tot felul de glume pe seama tuturor. Venise vremea de însurătoare și feciorul poznașului își găsise mireasa. Au început pregătirile de nuntă și se agitau oamenii, nu glumă! În săptămâna nunții feciorul plecase cu treburi la oraș, erau de pus la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mort; feciorul a amuțit și s-a dus la căpătâiul lui spunându-i supărat: «Bine, tată, mi-ai făcut-o și pe asta!» - nici mort nu-l vedea altfel, decât poznaș. Multe figuri și poante îi făcuse Ion a lui Irimie feciorului său, dar iată că acum i-o făcuse lată: murise în săptămâna nunții lui. „O fi el mare dolaru’, da’-i muncit, bată-l amaru’!” Nu puțini au fost aceia care de-a lungul timpului au luat drumul pribegiei
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
a înfipt în gură, lăsându-l cu ea deschisă; doar medicul din sat a reușit să i-l scoată bietului om și cum gura satului nu poate fi oprită, imediat s-a dus vestea peste tot. Tetea Ion a lui Irimie, care nu scăpa nicio ocazie să facă glume pe seama altora, după întâmplarea cu mămaliga și acul, întâlnindu-l pe Nicolae a lui Horduc pe uliță, i-a spus râzând în batjocură: Bine măi, nea Nicolae, știu că ai fost în
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]