231 matches
-
Roosevelt, Stalin și Churchill, la ultimele zile ale lui Hitler sau la ultimele zile ale cuplului Ceaușescu ar prezenta încă din plecare un interes primordial. Din această a doua categorie de scrieri face parte și o carte extraordinară apărută postum, iscălită Sebastian Haffner, persoană de care pînă acum cîțiva ani aproape nimeni nu auzise. Volumul Geschichte eines Deutschen (), Stuttgart, 2000, tradus deja în numeroase limbi, a fost suspectat de contrafacere, într-atît conținutul său părea neverosimil. Istoria unui german nu este altceva
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
cazul episcopilor, de vreme ce a fost pusă până și în gura păgânilor. În anul 177, martirii din Lion se adresau lui Eleuterie, episcopul Romei, cu apelativul părinte 4. La fel, printre epistolele lui Ciprian (258) găsim câteva (epist. XXX, XXXI, XXXVI), iscălite Cypriano papae. Acest obicei s-a răspândit repede, astfel încât în secolul al IV-lea denumirea în cauză a devenit ceva obișnuit 5. Dacă la început cuvântul părinte se aplica mai ales episcopilor, cu timpul a dobândit o semnificație aparte, în
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
despre "nemulțumit" la persoana a III-a ("amicul nostru"), dar aici s-ar putea să fie doar o stratagemă de conducere a polemicii, într-un registru mai academic. Atenție solicită și "cronica" Unde dai și unde crapă sau Carnetul meu, iscălită Scapin 21, în care se reproduce din alt periodic (și se comentează ironic) scrisoarea unor liceeni, vexați de blînda zeflemea a lui Verax, care vizase disprețul pentru ortografie manifestat de tinerii aspiranți la gloria Parnasului. În sine, "cronica" nu are
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
la aceea a lui Cioculescu a conchis lapidar "catastrofală"). Lovinescu a fost atît de descumpănit de calitatea receptării negative a cărții sale încît a comis imprudenta de a răspunde în numărul de Crăciun al "Vremei" (O scrisoare a lui Bizu, iscălita Anton Klentze), sub forma unei epistole a lui Bizu. Să citez un fragment: "Biată mea viață, în pateticul nimicului e infantil, ca și în seninătatea tragică a resemnării finale a trezit printre penele critice o vie controversă de ordin pur
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
liniște." Thomas Mann. Dedesubt, scris de mâna mea, caligrafic, în aparență ironic, dar țin minte, constatativ, serios: Poftim! A doua pagină xeroxată, un dreptunghi întunecat pe un fond alb-alb, pe care prietenul meu, Poetul, îmi adresa poezia următoare, perfect caligrafiată, iscălită Șt. Aug. Pipaș, aluzie că - eu, nu el, - fumam, și oridecâte ori avea ocazia, îmi dăruia cele mai alese tutunuri de pipă... Reproduc - și, dacă mă repet, cumva, iertare - versurile, care pătrund astfel în istoria literaturii: Răspuns lui Constantin Țoiu
Celuloza, ca document by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11408_a_12733]
-
apariție neliniștitoare, amestec ciudat de inspirație și cabotinism" (p. 46). În februarie 1925, Basil îi dă o veste bună lui Vasile: s-a obținut pentru el locul vacant de membru al Școlii din Fontenay-aux-Roses, începând din toamnă! Mică scrisoare e iscălita și de alți "fonteneisti": Grigore Nandris, C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu... Rareori că în culegerile de scrisori, ordinea cronologică poate mai pregnanta, până la a deveni apăsătoare, cu traversări de lumină, așteptate. Iată-l, în decembrie 1937, pe Basil Munteanu ieșit din
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
o zi un consul aflat în trecere (copilul, din întîmplare, era proaspăt spălat și pieptănat) și-l luase cu el, să-i croiască un drum în viață. După isprăvirea școlii bulgărești, feciorul va studia în străinătate. Scrisorile lui către părinți, iscălite inițial "Fiul vostru supus, Hristo", pe urmă "Fiul vostru, Hristofor", în fine "Fiul vostru, Hr. Belokrovski", vor înceta apoi cu totul. Vestea despre cel plecat, purtată din gură în gură, ajunge într-un tîrziu la urechile tatălui: "E viu, moș
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
însumi am scăpat prin diverse amânări până când am depășit vârsta de încorporare. Cât privește pe autenticii voluntari care-și croiau astfel calea spre parvenirea politică, ei au ilustrat stilul numit (de către obsertatorii obiectivi) „Hei, rup!- ist”, după numele imnului său iscălit de Sergiu Natra Hei, rup! eficiența acestor entuziaști a fost minimă, dar efectul propagandistic a rămas cert. ( În epocă s-a consacrat, grație nu doar „reacționarilor” formula ironică „muncă voluntară obligatorie”, care definea o realitate; interesant mi se pare că
Falsificare prin documente by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5956_a_7281]
-
și spiralele materiei, iar pe al doilea Ultimul tablou. După ce le-am datat, m-am prefăcut a căuta semnătura. Mi-am plimbat ochii și pe restul tablourilor atârnate pe pereți, și m-am arătat srurprins de a nu găsi nici unul iscălit. Țuculescu mi-a explicat că nu percepe rostul semnăturii și că ar încărca imaginea cu un element inutil. "Vede oricine că sunt pictate de mine, nimeni nu mai pictează așa! Se recunosc de la o poștă...Dacă le-aș semna, aș
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
Victor Durnea Articolul Despre N.I. Herescu, iscălit Mihai Sorin Rădulescu și apărut într-unul dintre numerele trecute (46, din 21 noiembrie), îmi relevă faptul că e nevoie, pe de o parte, să asigur o comunicare mai largă a rezultatelor cercetării întreprinse de mine în legătură cu fostul președinte al
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
e încă de a fi violate; însă dacă am ajuns să vedem ideea antirăzboinică îmbrățișată nu numai de câțiva indivizi izolați, ci chiar de state, înseamnă că timpul când punerea în practică a acestei idei nu va mai necesita tratate iscălite nu e departe. Încotro mergem? Și răspunsul la această întrebare stă în mâinile unei mulțimi, care în majoritatea ei nu-și dă seama de felul cum ar putea fi pacea asigurată. Teoria democrației, care după căderea aristocrației și a despotismului
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
cronica ce i-am dedicat, cronică reprodusă în Anii literari ’30. În afară de eseurile despre teatru, „Jurnalul” lui e plin de observații interesante a celor văzute și simțite la Roma, Genova și Paris. Îl cunoșteam ca poet; citisem și apreciasem poemele iscălite Mihail. Ceea ce nu știam e că-și încercase mâna ca autor de nuvele, cum e „Moartea moșului Iliașu”, precum și scurta dar puternica evocare dramatică a legendei Meșterului Manole. Mircea Eliade a reușit, în câteva fraze, să creioneze un admirabil portret
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
și steaua ne vestește Că veghea Ta ne iartă și ce-ai pierdut sporește. Așa se face, Doamne, că nepăzit și-nchis, Cuvântul Tău e-ntreg în ce-ai făcut și zis. Văzută niciodată de la-nceput de sorți Coperta-ți iscălită ne-a-mbrățișat pe toți. O, Doamne, ține-o veșnic deschisă și pre noi Nu ne strivi, nevrednici, cu fila de apoi. Psalmul V Săpăm, uituci, morminte și lustruim statui, Dar nu-nvățăm din vina și slava nimănui. E bucuria lumii mai
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
sau de mulți, semnăturile individuale erau riguros cerute, Adunarea franceză legislativă de sub Revoluție, Conventul, primeau petiții iscălite cu numele unei comune sau a unui departament întreg, ba într-o zi Adunarea franceză a angajat o discuție lungă asupra unei petiții iscălite Le Peuple. Pentru ca nu un anonim să se substituie unei colectivități abstracte de oameni și s-o iscălească se cere ca, oricât de generală ar fi necesitatea invocată, ea să poarte semnături individuale, pe când se 'nțelege că o autoritate constituită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
politici cu fiica d-tale ori cu scandalurile ce se povestesc în București? Nimic, absolut nimic. Un articol semnat de-un pseudonim al cărui echivalent se poate afla oricând [î]l privește pe autor, pe cel care a scris și iscălit, nu pe alt om, necum pe alți oameni, necum un partid întreg. Nu generaliza, căci generalizarea e o sofismă. Nimeni din partidul conservator nu e dator să-ți afirme sau să-ți tăgăduiască cele spuse de cronica din "Timpul" afară de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o spune, nici [î]l privește măcar. {EminescuOpXIII 347} ["D. C. A. ROSETTI FACE DIN NOU APEL... "] 2264 D. C. A. Rosetti face din nou apel la mai mulți din membrii cei mai influenți ai partidului conservator în privirea cronicei iscălite Fantasio și voiește a implica responsabilitatea politică a acestor bărbați cu responsabilitatea jurnalistică a cronicarului "Timpului". Și, cu aceasta restricțiune chiar, numai ceea ce s-a spus în "Timpul" despre d-ta ori ai d-tale, a nume, clar, categoric, aceea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce are dreptati proprietății a slobozi jăluitorilor o asemine voie cu nepăgubirea sa, fiindu aceasta și pentru folosul obștesc și de urmări să raportuiască pentru care și de a dreptul de aici s-au scris cele de cuviință Sfintei Epsicopii. Iscălit Alecu Ghica logofăt cercetat Ocârmuitorul mesei No 12895 1835 avg. 13 D.J.A.N.V., Colectia de Documente “Foi Volante”, nr. 339/1835, hârtie, copie. 1835 august 22, (Hușiă. - Isprăvnicia ținutului Fălciu comunică Episcopului Hușilor că Departamentul Treburilor din Lăuntru ia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lucru mare cumcă de-un corn sună pădurea! DRA[GUL] Diata dă-mi-o, [vere], s-o iscălesc în grabă, Să-i pun pecete... mâna acum de tot mi-i slabă. {EminescuOpVIII 86} [SAS] (o scoate cu spaimă) Nu-i iscălită? Nu sânt peceți pe dînsa?... Iute! [DRAGUL] Ce vrei tu, vere?... Noi nu știam ce iute O să murim... Voit-am când viața mi se curmă Să pun nume pe dânsa, suflarea cea din urmă, Ceasornicul vieții-mi când va voi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tine: Scoate din stricăciune viața mea, multmilostive". - Cine e acel ce trece? - E Arvinte din Calabă Ce în vremea cea din urmă i-a făcut atâta treabă Domnului. Dar el, prinzîndu-l, îl închise la Hotin. {EminescuOpVIII 208} După vorbele multora iscălit-au Lăpușneanu O scrisoare de iertare. Pînă-a nu ajunge-acolo S-a fost spus o vorbă-n taină ca să-l curețe din cale. L-a iertat, căci Lăpușneanu este bun... Pe de-altă parte Moare omul făr' de veste, din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu-l văz niciodată, Dar să știu a lui viață din primejdie scapată. El? sufletul meu cel dulce și lumina mea apusă Și un trup făr' de voință mi-au lăsat. Mi se pierduse Mintea... Dar îmi arătase mizerabilu-o scrisoare Iscălită chiar de tine, Lăpușnene, de scăpare; Și, pe când trăia cu' mine, a trimis un ucigaș Ca să-mi gâtuie bărbatul... Și tu, Lăpușnene, lași {EminescuOpVIII 225} Să se-ntîmple-n bunăvoie grozăvii fără de neam, Să trăiesc cu ucigașul omului ce închinam, Pentru care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Alexandr, sau Evseeva Natalia, sau Baltuhin Vasili. Pentru că erau patru. Oricum, Sașa era ultimul din pătrățică, și după asta cartea nu mai era bună, pentru că pătrățica s-a umplut. Dar parcă vede că va lua bătaie. A văzut el cărți iscălite și mai jos de pătrățică. Pui numai numărul 6 și te iscălești. Are și el una. Dar nu cred că fata a mâzgălit cartea, pentru că scrie frumos. Înseamnă că vreunul dintre băieți. Dar mai putea să i-o mâzgălească și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cheltuiala cea trebuincioasă...” La sfârșit îi obligă pe boierii epitropi „pe tot anul... să facă samă curată cât de venituri și cheltuieli și să arate sama la boierii ce se vor rândui luători de samă cu țidula gospod, care samă iscălită să se treacă și la condica mănăstirii”. La sfârșit, vodă spune: „Spre aceasta iaste credința a însumi domniei mele, Io Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, și credința a tuturor... boierilor domniei mele”. Să nu uiți, fiule, nimic din cele ce mi-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vin, să aibă a le lua în tot anul de la Curtea domnească. Au așezat ca nimeni să nu se potrivească a clăti sau schimba aceasta nici în zilele lui, nici în ale fiului său Mihail, drept care pe hrisovul domnesc sânt iscăliți ca martori miniștrii săi ca cei mai de samă boieri de sfat; anume banul Radu, vistieriul Manciul, logofătul Baldovin. Mănăstirii Vodița, întemeiate de unchiu-său după tată, Vlad I Voievod, Mircea îi întări și-i spori posesiunile și privilegiile ce le
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ping-pong pe unica fetișcană beton, sosită din București la dezintoxicare, și m-am lăsat bătut măr în nenumărate seturi. (Între timp, medicul meu curant, om cu umor și cu mult bun-simț, mi-a dat o adeverință scrisă de mână și iscălită, prin care se dovedea că nu sunt nici Andreea Marin, nici Mihai Viteazul, cum a susținut, aducându-mi injurii cu „ba pe pizda mă-tii!“, paznicul cu bulan de la poartă, îngăduindu-mi-se astfel să pot ieși din incinta spitalului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
Divanul hotărăște ca “acele dughene... să le stăpânească mănăstirea”. --Multe dugheni și pivnițe sau numai locuri și-au schimbat stăpânul. Din copia după zapisul din 15 septembrie 1773 al lui Ștefan Năstasă, aflăm un lucru nou. La sfârșitul zapisului găsim: “Iscălit: Ștefan Anastasă postelnic”. Apoi “pentru întocmai, Arghiropolu. Giudecătorie ținutului Iașii”. --Cu alte cuvinte, la acea dată exista o “Giudecătorie” a “ținutului Iașii”. --Și documentul pe care mi l-ai amintit era o copie legalizată. --Cred că ai luat seama și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]