340 matches
-
Numitul (nume șters, n.n.) joacă pokăr” Aceste frumoase cuvinte, mai ales ultimul greșit ortografiat, au fost așternute pe hârtie la data de 14 mai 1971 de căpitanul Dumitru Nichita și Înmânate șefului său, cu un nume greu lizibil din Întortocheata iscălitură, sub forma unei „Note” ce urma a fi Încopciată la D.U.I. (Dosar de urmărire informativă) cu pomposul nume de „Operațiunea Siretul”. Documentul scris la mașină, conținea patru scurte informări biografice și politice ale tot atâtor preoți, printre care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
PROPUS, se va folosi varianta de retragere care va consta În realizarea unui control prin cămin În vederea depistării eventualelor persoane care locuiesc În cămin fără viză și aprobare. Față de cele raportate mai sus, vă rog dispuneți”. Un maior cu iscălitura indescifrabilă, aprobase ticăloșia la data de 25 octombrie 1988, deci la aproape cinci luni de la prima „descălecare” a Înfumuratului Ionescu. c. Amenzi peste amenzi... După primul control, cei doi slugoi cu stele pe umăr ai securistului Ionescu, au venit de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
preda religia. 4) Cerem introducerea în cursul secundar a studiului bolilor sociale pentru a preveni flagelul care bântuie astăzi țara. 5) și în ceea ce privește politica internațională, suntem contra revizuirii tratatelor și luptăm pentru menținerea păcii universale. Președintă, E. Djionat Urmează 50 iscălituri. Cu trenul de 8 seara, congresistele au părăsit capitala Basarabiei, fiecare ducând cu sine amintirea celor două zile trăite într-o armonie și dragoste frățească. Rep. Mișcarea femenistă, anul I, nr. 2, din 16 iulie 1933. 32TC "32" Participarea femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ne făcea cunoscut că nu se mai admit Directori bărbați la școlile de fete. Am crezut și credem că ordinele organelor tutelare trebuie respectate mai ales că Direcțiunea fusese anunțată cu mai multe luni înainte de Decizia Comitetului Central luată cu iscălitura tuturor Doamnelor care s-au răzvrătit în urmă și care, împreună cu noi, decisesem schimbarea Direcțiunii de la Institutul din Strada Principatelor Unite 63. Nu ne puteam aștepta ca persoanele care au semnat schimbarea Direcțiunii prin Proces Verbal să revie asupra iscăliturilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
iscălitura tuturor Doamnelor care s-au răzvrătit în urmă și care, împreună cu noi, decisesem schimbarea Direcțiunii de la Institutul din Strada Principatelor Unite 63. Nu ne puteam aștepta ca persoanele care au semnat schimbarea Direcțiunii prin Proces Verbal să revie asupra iscăliturilor date. Nu putem îngădui ca deciziunile luate însuși de Comitetul Central să nu fie respectate din pricina unor atacuri prin ziare făcute de un funcționar ce fusese răsplătit la Societatea Ortodoxă care-i asigurase din belșug viața atâția ani. În fine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
atitudine protestând contra regimului Franco din Spania, focar de noi războaie, ca și contra asupririi patrioților greci. Au avut loc la noi în țară peste 100 mitinguri și întruniri cu acest scop și s-au strâns peste 1.500.000 iscălituri pe care le-am trimis în Franța și la Federația Internațională. Spiritul de solidaritate feminină, care stă la baza Federației Internaționale a fost însușit complet de femeile din România. Ele au stabilit și păstrează legături cu surorile lor din țările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din Spania și din Grecia, înțelegând limpede cât de mare este primejdia unui nou război, pentru propriile lor cămine, dacă cei ce uneltesc contra păcii sunt liberi s-o facă în țări ca Spania și Grecia, au contribuit cu adunări, iscălituri de protest, clăci de lucru, pentru susținerea și încurajarea celor ce luptă pentru libertate în țările lor întunecate încă de fascism. Să vedem acum ce am făcut la noi acasă. Contribuția F.D.F.R. la acțiunea C.A.R.S. a fost principalul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Țărâi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini, care circulă și sub titlul Letopisețul cantacuzinesc - este rezultatul unei presupuneri. A făcut-o, în Cronicele muntene, N. Iorga, care avea obiceiul de a „găsi” autori pentru cărțile ajunse în vremea modernă fără iscălitură. În acest rând s-a oprit asupra lui L., „slugă bătrână” în casa Cantacuzinilor, personaj în legătură cu care documentele scot în evidență fidelitatea arătată protectorilor (i-a însoțit în refugiul din Moldova în 1658 și a făcut și un „stagiu” la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287878_a_289207]
-
juvenile, în „Viața literară” (revistă redactată cu Al. Iacobescu și Marcel Romanescu, între 1914 și 1916). Până la încetarea primului război, e regăsit colaborând la „România viitoare”, „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia interesantă”, „Crai nou”, „Florile dalbe”, „Dacia”, „Sfatul țării” (curent și sub iscălitura Șt. Ionescu-Bălcești), iar din 1920 la „Știrea”, „Românul”, „Gândirea”, „Flamura”, „Năzuința”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Secolul” ș.a. Poetul (căpitan în preajma anilor ’30) se atașa în timp grupării literare de la „Ramuri”; ca secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
azi, cât și în statele străine, ca: Cantacuzino, Brâncoveanu, Ghica, Mavrocordat, Ruset și Sturdza"6. Totodată, episcopul Romanului, Gherasim, marele logofăt Costachi Ghica, marele vistier Iordachi Russet și ceilalți membri ai Divanului confirmau cu acest act întărit de ei, prin iscălitură și punerea propriei peceți, faptul că Vasile Balș, la acea dată baron austriac și sfetnic gubernial cezaro-crăiesc, descindea direct din această nobilă familie 7. Balș ceruse acest act pentru a putea proba vechimea familiei sale în fața autorităților vieneze. La acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
zloți tătărești. Tatăl său, domnitorul Constantin Cantemir (1685-1693), își avea obârșia în lumea răzeșilor sărăciți din același ținut. Ion Neculce scria despre Constantin Cantemir că a fost „de oameni proști (simpli, n.a.), de la ținutul Fălciului, carte nu știa, ce numai iscălitura învățase de o făcea” . Boierimea de rang înalt nu l-a iubit pentru că a promovat la curte „boiernași tot feciori de mojici, codreni și gălățeni” și repede a susținut venirea lui Constantin Duca (1685-1693, 1693-1695), „știindu-l că este fecior
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
carte poștală timbrată de la Brădățel, județul Suceava, adecă tocmai de la locul descris de mine în prima mea novelă Fluierul lui Ștefan cel Mare, publicată la 1867. Acea cartă poștală poartă pe dânsa următoarele cuvinte: "BRĂDĂȚEL 2 iunie 1902" Apoi urmează iscăliturile: "G. Tutoveanu A. Scriban Isak Iuliu Marinescu" Nu-și poate cineva închipui cât de mult m-a bucurat această atențiune din partea unor oameni care s-au gândit să-mi trimată din locul vizitat de ei, și descris de mine, acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de răzeșii din Fruntești; sălașe, după cum menționează documentele medievale, se referă la adăposturi ale robilor țigani. Un document din 11 februarie 1812 „o împărțeală Î în chip de izvod între frații Ilie Roset, Dracachi Roset căminarul, Vasile Roset spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset vorniceasa, de moșii, țigani, case părinteștiî” ne determină s credem că și pe moșia Filipeni erau robi țigani. Până la eliberarea din robie (în 1844 Grigore Alexandru Ghica Vv., în baza legii votată de Obșteasca Adunare, a dezrobit robii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceste mărunțișuri poate s cuprindă până la patru sute lei, și pentru mai bună încredințare și sfințirea lucrării acestei hârtii de alcătuire și învoiri cu bună primire între noi frații de a păzi întocmai lucrarea ei, urmează a noastre de bună voie iscălituri.” ss) Iordache Roset comis, vânzător ss) Ralu Roset vânzătoare (Original în documentele Rosetti - Filipeni a lui V. Rosetti) Dintre Rosetești cel care s-a legat mai mult de moșia Filipeni a fost Grigore Roset, frate cu Iordache, fiu al lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
regularizăm următoarele: 1. Din această avere să se plătească datoria de 3000 galbeni la casa răposatului postelnică Alecu Krupenski; 2. Să se mai plătească alte datorii mărunte de ale unele pentru care tot acum înfățișez izvod lămurit sub a mea iscălitură; 3. Să se răspundă zestrea fiicei noastre Catinca cu domnul Iamandi, în sumă de 3000 galbeni, după actul de înzestrare; 4. Fiilor noștri Dimitrie și Ștefan să li se deosebească și să li se dea cele 500 fălci pământ din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi Roset, căminarul, Vasile Roset, spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset, vorniceasa, de moșii, țigani, case părintești din anul 1812, 11 februarie. 19 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.133-146. 20 Radu Rosetti, op.cit., p.395. 21 I.C. Filitti, Opere alese, Editura „Eminescu”, București, 1985, p.202; vezi și : Al.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neschimbată: Tezaurul românesc este tot în posesia Rusiei, iar teritoriile pierdute de România în 1940 și 1944-1947 sunt tot în afara frontierelor ei naționale. Putea fi și alt final ? Da, cu o singură condiție: U.R.S.S./Rusia să-și fi respectat iscălitura pe tratatele încheiate precum și angajamentele asumate. Ceea ce nu s-a întâmplat. Și, pentru că e vorba de istorie și numai de istorie, o incursiune scurtă în angrenajul acelor evenimente devine foarte interesantă și instructivă după scurgerea a aproape un secol de la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice. Poklevski, emoționat și el, în mijlocul unei tăceri plină de solemnitate, a iscălit cel dintâi, rând pe rând, cele cinci exemplare. Brătianu, cel din urmă, a luat tocul și, prin iscălitura lui, a legat soarta neamului româneasc de soarta Aliaților, semnând astfel actul însuși de naștere a unității noastre naționale. Deasupra mesei, privind drept în față pe cei ce iscăleau, stătea atârnat în perete chipul lui Ion Brătianu cel bătrân. Făuritorul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
labirintica ei poveste să poată fi istorisită, este necesară o incursiune care să releve date și fapte, în directă legătură cu ceea ce îndeobște se consideră că a fost casa copilăriei poetului. Așadar, la 12 mai 1841, prin decret domnesc, purtând iscălitura lui Mihail Gr. Sturza, i s-a dat dumisale slugerului Gheorghe Eminovici rangul de căminar 1. Având în vedere că succesiunea rangurilor, în ordine crescândă, era: sătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, pahanic, căminar, comis, ban, spătar, agă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o bună regulă și control, comitetul va cumpăra un registru de încasări și unul de plăți care se vor viza de Onor. Protoerie 58. Urmează 45 de semnături; Protoieria aprobă comitetul, prin adresa nr. 510 din 27 aprilie 59, sub iscălitura protoiereului Al. Simionescu. În 1927 exista în Ipotești Școala Primară mixtă, având ștampilă proprie, instituție ce conlucra strâns cu biserica satului; în adresa nr. 53 din 10 mai, directorul școlii anunța preotul că duminecă 22 Mai, a.c., fiind ședința Cercului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
6) O balustradă la loja corului. Pentru aceste lucrări s-a plătit domnului Peer Merloe suma de 80.000 lei (opt zeci mii)94. Iscălesc președintele, membrii și secretarul-casier. Mai jos se află și chitanța de primire a banilor, cu iscălitura sculptorului 95. Sigur, mai erau de plătit niște taxe așa cum se vede pe verso , dar de la 60 la 80 de mii lei era, totuși, o cale foarte lungă. Așadar, în bugetul județului Botoșani era prevăzută pentru construcția bisericii de la Ipotești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de forță, iar Victor Slăvescu, ministrul armamentului de doi ani, [se declară] categoric contra războiului, căci nu suntem pregătiți! Unde se scurseseră cele 55 miliarde? Dr. Angelescu, Mironescu - pentru luptă. Din 28, 11 au fost cu ei, 17 contra. La iscălitura cesiunii, Tătărescu, rușinat, nu voia să-și pună numele, Argetoianu pretinde că i-a zis: „D-ta ne-ai adus aici, trebuie să subscrii“. Și a subscris. Nistor subscrie, Inculeț demisionează, ca și Sima. Basarabia este dată fără luptă, retragerea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-o asară... Ești superb, marchize - Eu? - Bine... Ce fel... te faci că nu-ți aduci aminte... - Eu am visat asta, dar n-am făcut-o... Nici prin minte nu-mi trece... Îi aduseră documentul. El se uită netot pe el: - Iscălitura mea, fără contestare, dar e falsă... - Ce fel falsă? - Eu n-am renunțat la mâna Donei Ana, nici i-am donat ceva... - Dar asară... adu - ți aminte, marchize... - Eei... dar eu nu sânt nebun, d-le conte... Vreți să vă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de împrumut și așteptau profesorul. La primele ore, Luana căută atent prin ghiozdane să vadă care aparține preferatului ei. Găsi în banca a patra o servietă din piele fină și scoase din ea, cu emoție, un caiet. Pe prima pagină, iscălitura delicată a lui George o făcu să zâmbească. În sfârșit îl dibuise. Avea scrisul îngrijit, mărunt, puțin aplecat spre dreapta. Puse caietul pe-un colț al băncii și închise servieta. În timp ce dirigintele scria pe tablă cuvintele de vocabular, Luana se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Ospăț - hanul Moldova. Duminică 12 iunie 1988 Ceasurile 9,00 - Ospățul de trezire - hanul Moldova; Ceasurile 11,00 - Scurtă promenadă cu „caleștile” personale în împrejurimile bătrînei cetăți (Ciric, Bucium); Ceasurile 13,00 - Ospățul de despărțire. Întărim prezentul mandat cu propria iscălitură ca să aibă deplină valoare și putere. În numele Cinstitei Adunări a colegilor ieșeni, M. Toma UNIVERSITATEA „Al. I. Cuza” IAȘI FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI FIZICĂ SECȚIA FIZICĂ PROMOȚIA 1963 INVITAȚIE Sărbătorim în ziua de 11 iunie 1988 un sfert de veac
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]