2,142 matches
-
debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
valoare predictivă pozitivă 48.7%). Incidența și prevalența afecțiunii variază în funcție de vârstă, sex și localizare geografică 67. INCIDENTA arteriopatiilor obliterante aterosclerotice este de 2,6/1000 locuitori/an la bărbați și 1,2/1000 locuitori/an la femei. În Marea Britanie ischemia acută interesează 500 pacienți anual iar ischemia cronică 50-100 pacienți la 100.000 locuitori/an adică 20.000 pacienți/an. Incidența (la 10.000 locuitori/an) în funcție de sex și vârstă a arteriopatiilor obliterante periferice (definite prin claudicație intermitentă) în studiul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
prevalența afecțiunii variază în funcție de vârstă, sex și localizare geografică 67. INCIDENTA arteriopatiilor obliterante aterosclerotice este de 2,6/1000 locuitori/an la bărbați și 1,2/1000 locuitori/an la femei. În Marea Britanie ischemia acută interesează 500 pacienți anual iar ischemia cronică 50-100 pacienți la 100.000 locuitori/an adică 20.000 pacienți/an. Incidența (la 10.000 locuitori/an) în funcție de sex și vârstă a arteriopatiilor obliterante periferice (definite prin claudicație intermitentă) în studiul Framingham (1970) a fost (tabel 2.2
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
diagnosticul de arteriopatie obliterantă fiind stabilit mai devreme cu o decadă la fumători decât la nefumători. Tabagismul cronic este corelat cu un risc de 3-4 ori mai mare de progresie a afecțiunii de la stadiul de claudicație intermitentă la cel de ischemie de repaus și ulterior la cel de apariție a tulburărilor trofice care impun efectuarea amputațiilor mai mult sau mai puțin limitate. În România 42.7% dintre bărbați și 15.2% din femei sunt fumători această diferență fiind evidentă de la vârste
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
albe ar prezice pacienții destinați amputației, fiecare diferență de 1.0 x 109/l reprezentând după Belch și colab. o creștere cu 32% a riscului de afectare cardio-vasculară la bărbați și de 17% la femei. O variabilă reologică modificată în ischemia critică a membrelor inferioare este filtrabilitatea monocitelor. Hematocritul este un parametru reologic a cărui implicare a fost studiată atât în AOMI cât și în alte afecțiuni cardio-vasculare (Dormandy 1973, 1974, Lowe 1981) în cursul analizei relației dintre “policitemia de stress
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
asociere strânsă între accidentul vascular cerebral (AVC), afecțiunile coronariene (AC) și arteriopatiile obliterante ale membrelor inferioare (AOMI) interesarea unui anumit pat vascular impunând investigarea și a celorlalte teritorii. Interesarea tuturor celor trei teritorii vasculare indică o populație cu risc înalt. Ischemia miocardică este de 2-4 ori mai frecventă la pacienții cu arteriopatie obliternată iar afecțiunile cerebrovasculare de 3 ori mai frecvente. În studiul Framingham, după o supraveghere de 38 de ani, s-a observat faptul că prezența afecțiunii coronariene triplează riscul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de 3.8). DESTINUL PACIENTILOR CU ARTERIOPATIE OBLITERANTA ATEROSCLEROTICA. Dormandy (fig. 2.19) sublinia faptul că asupra pacientului cu arteriopatie obliterantă apasă două amenințări: “cea mai redutabilă, dar și cea mai rar întâlnită, este evoluția spre o formă gravă de ischemie a membrelor inferioare cu un risc crescut de amputație, în ciuda tratamentului actual, și un prognostic vital mediocru. Cea mai des întâlnită, dar probabil cea mai subestimată complicație, este apariția accidentelor arteriale interesând inima, creierul și aorta abdominală”. Din cei 8
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
des întâlnită, dar probabil cea mai subestimată complicație, este apariția accidentelor arteriale interesând inima, creierul și aorta abdominală”. Din cei 8,4 milioane de pacienți cu arteriopatie obliterantă din SUA 50% erau asimptomatici, 40% prezentau claudicație intermitentă iar 10% aveau ischemie critică (American Diabetes Association 1999). La 5 ani 75% prezentau claudicație intermitentă stabilă, la 16% claudicația intermitentă se agravase, 7% efectuaseră un pontaj arterial iar la 4% se efectuase amputația (studiul Framingham, 1974). Evoluția relativ benignă a claudicației intermitente (la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
bolile cerebro-vasculare 2 : 1). ISCHEMIA CRITICA este relativ rară (14%) în prezența unei afectări aortoiliace izolate și este de 2 ori mai frecventă la pacienții cu afecțiuni femuro poplitee sau multisegmentare 19. 15-29% dintre pacienți progresează de la claudicație intermitentă la ischemia critică (1% din populație)67. Jumătate dintre pacienții cu ischemie critică nu au nici un simptom cu 6 luni înaintea diagnosticului. În ceea ce privește diferențele interesând conduita terapeutică prezentăm acest tabel comparativ al terapiei și rezultatelor obținute la nivelul unui spital districtual față de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în prezența unei afectări aortoiliace izolate și este de 2 ori mai frecventă la pacienții cu afecțiuni femuro poplitee sau multisegmentare 19. 15-29% dintre pacienți progresează de la claudicație intermitentă la ischemia critică (1% din populație)67. Jumătate dintre pacienții cu ischemie critică nu au nici un simptom cu 6 luni înaintea diagnosticului. În ceea ce privește diferențele interesând conduita terapeutică prezentăm acest tabel comparativ al terapiei și rezultatelor obținute la nivelul unui spital districtual față de situația națională (SUA 1997)35 (tabel 2.10): UK Vascular
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
diagnosticului. În ceea ce privește diferențele interesând conduita terapeutică prezentăm acest tabel comparativ al terapiei și rezultatelor obținute la nivelul unui spital districtual față de situația națională (SUA 1997)35 (tabel 2.10): UK Vascular Reasearch Group analizând un lot de 409 pacienți cu ischemie critică arată că la 1 an de la diagnostic 56% din pacienți erau în viață cu ambele membre inferioare păstrate, la 26% se practicase o amputație majoră iar 18% decedaseră (rezultate similare Schmider, 1982) . AMPUTATII. Rata amputațiilor este de 200-280/ milion
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
2002; 4 (Suppl B): B1. 6. Capron L. Obliterations arterielles des membres inferieurs: enquete diagnostique. Rev Prat 1984; 34: 379-387. 7. Ciuffetti G, Mercuri M, Mannarino E, Robinson MK, Lennie SE, Lowe G. Peripheral vascular disease. Rheologic variables during controlled ischemia. Circulation 1989; 80: 348-352. 8. Clarke R, Collins R. Can dietary supplements with folic acid or vitamin B6 reduce cardiovascular risk? design of clinical trials to test the homocysteine hypothesis of vascular disease. Journal of Cardiovascular Risk 1998; 5: 249-255
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1110-1114. 23. Fahey T. Assessing heart disease risk in primary care. cholesterol lowering should be just one part of a multiple risk factor intervention. BMJ 1988; 317: 1093-1094. 24. Fonteyne W, Duprez D. Definition, incidence and epidemiology of critical limb ischemia. În Horsch S, Claeys L. Critical limb ischemia: diagnosis and treatment: an interdisciplinary approach. Darmstadt; Steinkopff 1995. 25. Fuster V, Gotto AM. Risk reduction. Circulation 2000; 102: IV-94-IV-102. 26. Golledge J. Lower-limb arterial disease. Lancet 1997; 350: 1459-1465. 27. Graham
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
dyne.cm 2) la nivelul peretelui capilar este: Capilarele fiind vase scurte determină un stress de întindere la nivelul lor mult mai mare decât în alte teritorii cu deformarea hematiilor ceea ce asigură difuziunea și convecția gazelor transportate. La pacienții cu ischemie arterială distribuția ritmică a fluxului sanguin în capilare este anormală cu scăderea undelor sanguine de cinetică de joasă și creșteri ale celor de frecvență înaltă, cu maldistribuția fluxului sanguin unele capilare fiind supraperfuzate, altele subperfuzate 4.1.3. CIRCULATIA COLATERALA
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tot mai mult cu cât sângele se apropie de periferie încât la nivel capilar, prin autodiluție, vâscozitatea sângelui devine similară cu cea a plasmei. Leucocitele apreciate cantitativ (studiul NHANES I) sau calitativ (% neutrofile activate, filtrabilitatea neutrofilelor) se corelează cu importanța ischemiei la nivelul membrelor inferioare. Numărul leucocitelor (chiar în limitele de normal) este crescut la fumători 21. Funcția și distribuția neutrofilelor se modifică după efortul fizic (element de “fluidizare sanguină”) neutrofilele contribuind la apariția leziunilor tisulare ischemice prin creșterea rezistenței microvasculare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în scop diagnostic, doar 18% în scop intervențional (distanța mare de la locul de puncție - fosa antecubitală și cel de intervenție)44; rata complicațiilor este de 8%, din care tromboza de humerală a fost întâlnită în 0-4% din cazuri 4 cu ischemia membrului superior; risc extrem de mare de spasm arterial. Arteriografia intraoperatorie Necesită o serie de modificări ale tehnicii de arteriografie convențională 64 deoarece toate informațiile trebuie obținute într-o singură expunere, într-o singură proiecție. În ciuda condițiilor suboptimale se pot obține
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
iar la alții atteroscleroză în sistemul vertebro-bazilar (37). I.3. PIERDEREA TRANZITORIE A AUZULUI Este o complicație rară (38) (cauza ar fi o anoxie bilaterală a cohleei ?). I.4. PAREZA TRANZITORIE A MEMBRELOR (MONOBALLISMUS) La originea acesteia ar fi o ischemie cerebrală tranzitorie acută (39). Unii au încercat să explice acest fenomen prin toxicitatea produșilor de contrast, mai ales în cazurile în care bariera hematoencefalică a fost afectată (41). I.5. RUPTURA ANEVRISMULUI ÎN TIMPUL ANGIOGRAFIEI Este, probabil, cea mai severă complicație
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de numeroși, reprezentați de diverse oligopeptide Hormonii steroidieni se opun acțiunii lor. Angiogeneza este stimulată de heparină și inhibată de protamină. Deschiderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
debitul sanguin cerebral sunt similari cu cei din alte teritorii, adăugându-se influența compresivă a presiunii tisulare (intracraniană), în cavitate rigidă, de unde influența deosebită a modificărilor presiunii venoase. La creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]