750 matches
-
pretinde Biblia, sînt prea mici pentru urechile și gura unora, nu-ți trebuie atîția bani; o carte de valoare la așa preț nu găsești la noi în urbe, iar ca s-o ai pe madam Săteanu, despre care m-ai iscodit, nu merită; e goală de orice expresie, ca o statuie, unul zicea: "Ochii statuilor sînt goi", probabil că ăla nu văzuse "David"-ul lui Michelangelo. Ți-o spun sigur, c-am tot analizat-o pe Maria Săteanu. Poate că banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îți mai spune s-o lași. Vezi, biserica, în chestia asta, e mai tranșantă: crimă la orice vîrstă. Pe voi, doctorii, vă doare undeva; invocați legea. Dacă ar fi după mine, aș interzice avortul pentru orice vîrstă. Maria, surîde Mihai, iscodind-o cu privirea ai 39 de ani, ce-ai zice să pici și tu în păcat? Mă îndoiesc. Mai calcă-mi pragul o dată și discutăm după aceea. Îți jur! Că dacă n-oi putea să însămînțez nici eu pămîntul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
așa că, În final, am renunțat. Drumul până la garsonieră s-a desfășurat Într-o oarecare liniște, pe care, din plictiseală, am Întrerupt-o. — Am crezut că v-ați oferit să mă conduceți ca să mă prindeți cu garda jos și să mă iscodiți, i-am spus. Sau intenționați cumva să obțineți licență de șofer și vreți să mai faceți puțină practică? — Prima variantă, răspunse el, fără a-și lua ochii de la șosea. În cazul ăsta, n-ar fi mai bine să Începeți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
prin pâlcuri de pădure vârstnică și încâlcită, care transformau după-amiaza călătoare, în amurg. Curioși, băștinașii schismatici și hirsuți, le permiseseră papistașilor înzăuați să avanseze tactic o vreme, până când, îmboldiți de răsuflarea premergătoare a iernii și plictisiți, probabil, să-i tot iscodească, într-o vineri, pe la prânzișor și fără nici un fel de avertisment, declanșaseră atacul. Ambuscada lor devastatoare, reușise. Mândrii cavaleri ai Occidentului, nici nu știuseră ce i-a lovit! Cu toți camarazii morți sau în agonie, căpetenia mai apucase să se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ele și de mașina lor, ca să „mă trag“ câte trei-patru kilometri în afara satului. Apoi mă întorceam pe jos, ca prostul, încântat de o așa ispravă. Pe drumul de întoarcere eram întâmpinat de privirile invidioase ale tovarășilor de joacă, care mă iscodeau să afle în amănunt cum a fost. Astăzi - o spun cu părere de rău - mă tem că nici un copil nu se mai trage cu mașina. Pur și simplu merge. Ceea ce nu-i totuna. Pe de altă parte, respectându-se o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
unde erau respinse întrebările impertinente despre viața de acasă sau despre preferințele politice. Dar eleganța își pierde forța în fața prostiei pure și s-au găsit și câțiva care să nu-și înfrâneze pornirile. Din când în când, auzeam câte unul iscodind-o pe Sheba în parcare sau pe terenul de joacă, buimăcind-o cu vulgara lor curiozitate până ceda. N-au ajuns niciodată la acea intimitate imediată pe care și-o doreau. Însă de obicei reușeau să extragă ceva informație ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
În mod surprinzător, David preluă inițiativa, deși pe un ton destul de acru. — CÎt o fi ora? Întrebă Pablo. — Exact cît trebuie. Dar unde te grăbești? Nu răspunse imediat, ca să nu-i dea cumva impresia că ar fi căutat să-l iscodească. Mă gîndeam la nenea ăla cu fața verde. Îl cunoști cumva, știi cum Îl cheamă? — Ba bine că nu! — De ce are fața verde? — Fiindcă este extraterestru. N-ai auzit că extratereștrii sunt verzi? — Mda... Se spune că umblă mulți extratereștri
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
el dându-și ochii peste cap. Sigur că știu. Și e ceva de bine. Nu s-a Întâmplat nimic rău. —Să zicem că e o veste cu care-ți va lua o vreme să te obișnuiești. Gata, nu mă mai iscodi. Acum trebuie să te gândești la un obiect. Ea Începu să se gândească. — Deci, vrei să fie foarte greu? —Dap, cât de greu de ghicit vrei tu să fie. —OK, capybara. —Capy-cum? —Capybara. O rozătoare semiacvatică. Aveam o colegă dusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
sunt mai În vârstă decât el. Nici nu i-am spus Încă asta. N-am prins momentul propice. E cu totul altă mâncare de pește. În ultima vreme, pare așa de absent, atât de distant, nu știu cum. Încerc mereu să-l iscodesc să-mi spună dacă are vreo problemă, dacă ar dori să-mi spună ceva, dar spune că nu-i nimic important și că e doar stresat pentru că muncește prea mult. Și ce te face să crezi că n-are legătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
se izbise de pământ. Acum erau grijulii cu tot ce țineau În mână și vorbeau numai În șoaptă. Erau tulburați, dar nu din cale-afară; aveau În suflete un soi de frică, Însă amestecată cu nedumerire și cu dorința de a iscodi lucrurile. Se țineau unii pe lângă alții, bărbații Își cărau după ei prin sat muierile, copiii și bătrânii ca, la o adică, dacă s-ar fi Întâmplat ceva-cumva, să fie acolo cu toții și să aibă aceeași soartă. Nimeni nu Îndrăznise (afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aia nu se știe dacă Își căpătase Încă porecla. Soldatul Cătănuță aproape Își uitase amărăciunea pricinuită de scrisorile prea scurte și neînsoțite de bani de la tatăl său. Ca și ceilalți, se lăsa copleșit cu adâncă plăcere de nerăbdarea de a iscodi și de a afla ce se petrecea prin clădirea de beton a șefilor. În Sala de ședințe (așa scria pe o plăcuță bătută În cuie deasupra ușii) se dereticase În acea după-amiază. Tuburile arse de neon fuseseră Înlocuite de electricieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vocea prea tare, Ectoraș căpătase și el o legătură de chei. Zelul lui Vieru părea să nu aibă sfârșit. Deja, pentru neliniștea lui scormonitoare, Directorul Îi promisese două puncte În plus la următoarea notă. Vieru, Însă, era de neoprit. Întreba, iscodea, se prefăcea că ascultă lămuririle cu luare-aminte. Un inginer le arătase niște bidoane Înghețate, În care se păstra materialul seminal - după cum frumos și științific se exprimase gazda - pentru Însămânțările artificiale la bovine. În Vieru parcă intraseră o mie de draci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bălăceală aicea! Ai dracu’: ce de codițe mișcătoare-nfipte-n capete!” Baronu urma și-și ceruse drepturile: „Hai, bă, gata, că te uiți și mai Încolo!”. Cuminte, prea cuminte, Vieru se ridicase și-l lăsase pe celălalt să Îngenuncheze. „Îi vezi mă?” iscodise Vieru cu grijă prefăcută. „Nu, mă, nu-ș’ ce dracu’...” „Păi Învârte rotița aia, nu sta ca o momâie!” În timp ce vorbea, Vieru apucase un tubuleț de plastic În care zăcea strădania bărbătească a taurului Oțel. Îi picurase Baronului În păr, fără ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
De pe o uliță strâmtă ieși În drumul mare nea Mitu Păcătosul, cu Iedul sprijinindu-i-se pe umeri. „Hai să trăiești, unchiule!” Îl agrăi tânărul care se cam codea să privească Înapoia moșului. „Să fii sănătos, taică!” răspunse nea Mitu, iscodindu-l din ochi. Apoi Își urmă vorba: „E aicea, nu?”. „Nu”, minți băiatul, „ce să fie?” La vorbele astea, Dracul Își strâmbă fața, se crăcănă și Începu, a batjocură, să-și deșerte udul. Fără spaimă, dar cu uimire, Enin văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Nici să nu”, i-am zis. „De ce să mă aștepți?” Am ieșit repede, fără să-i caut privirea, și de atunci n-am mai văzut-o niciodată, n-am mai aflat nimic despre ea și nici nu am Încercat să iscodesc. Camarazii din acel Îndepărtat oraș nu au pomenit despre ea și eu m-am ferit cu Încăpățânare să-i Întreb. Ajunsese aproape un joc: cine se preface mai bine a nu ști că acele trei zile existaseră. Pentru că mă bucuram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
luase la o goană turbată, mușcându-și zăbala și Însângerându-și botul. Băieții se despărțiseră fără vorbe multe, mersese fiecare la casa lui și a doua zi se arătaseră peste fire de harnici la treburile din gospodărie. Între timp căruțașul iscodise În stânga și-n dreapta și aflase că ăi de-l speriaseră erau fiul și nepotul Directorului de școală. Pe seară se Înființase În josul potecii betonate din curtea Îngrozitorului mânuitor de grele legături de chei. Pe potecă omul Înșiruise o lanternă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și achiziționată la un preț de nimic chiar de paznicul de vânătoare Ion Femeie. Mulți ani mai târziu, acesta nu-și ostoise râca Împotriva Directorului și-și Îndemnase, pe ocolite, nepoții pe care Îi avea de la o verișoară să-l iscodească pe fiul cel nătăntol și să afle dacă nu cumva tată-său mai păstra prin casă muniție pe care n-o predase la vremea când fusese prins cu mâța În sac și cu iepurii ascunși În cabina tractorului. Frații Băjenaru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
el, Încredințat că pronunță cuvinte științifice, le răspundea că cel mai bine era să-i caute pe șoldani Între cracii din spate și să vadă dacă au testicoaie. Astfel, era convins că avea o purtare demnă cu băieții care Îl iscodeau despre tainele creșterii științifice a iepurilor, adică, așa cum auzise de la Director, fostul său dascăl de biologie și de științe agricole și zootehnice, cuniculicultura. Trecu pârâul din adâncul Văii și avu grijă să nu se Înnămolească, apoi Începu să urce povârnișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
verificați numele, funcția. Apelați la trucuri (cereți o carte de vizită). Interviul este esențial pentru presă - ca gen în sine, dar și ca mijloc de documentare. Oriunde și oricând, cu voie sau fără voie, ziaristul intervievează, cere lămuriri, discută sau iscodește. Nu oricine are acest talent: să fii plăcut, să câștigi încrederea preopinentului, să știi ce vrei să afli. Fiecare ziarist trebuie să se descurce în felul său și să obțină ceea ce vrea: informații, comentarii, confesiuni. Important este să nu greșească
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
despre Iași, Bârlad, Pașcani, Botoșani, despre micile porturi dunărene - Calafat, Turnu Măgurele -, pustiite de stagnare, sau despre Sulina, „portul broaștelor”. A pornit o campanie gazetărească, fără sorți de izbândă, pentru turcii din Ada Kaleh, exploatați de „sultanul” Ali Kadri. A iscodit prin mahalalele turcești din Constanța după „negustorul de lipitori” și a fost singurul reporter care a cunoscut geografia stranie din Insula Șerpilor. Aventuri malteze este „jurnalul de bord” al „cruciatului” în insula traficanților internaționali de carne vie, având în vizor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
întoarcere” se ivesc prilejuri minunate de înveselire și, cu siguranță, de meditație: „Zeii cei mari, dar și cei mici începură să-l caute pe Telepinus. Zeul Soarelui îl trimise pe Vulturul înaripat (zicîndu-i): «Du-te și cercetează orice munte înalt. Iscodește străfundul apelor!». Vulturul porni, dar nu dădu de cel căutat. El aduse zeului Soarelui această veste: «nu l-am putut afla pe Telepinus, zeul cel de viță aleasă!». Zeul Furtunii grăi către Hannabannas: Fă ceva, o, zeu al Furtunii! Du
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ordonează, la fel de neașteptat se pot iar desface nodurile. Deocamdată, iată unde am ajuns: când intuiția profesionistă a căpitanului jurist Waich R. Schluck a sugerat că numitul Julius W. Zimberlan, fiul lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea, iscodește sub numele de cod "Lamă de oțel", așa cum reiese limpede și din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, un val de indignare a cuprins întreaga populație din Republica Vandana de Nord. Fenomenul este cunoscut drept "neoantivündünism", întrucât, după primele dezvăluiri ale
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
interveni - o introducere Un psiho(socio)log nu poate fi decât un analist și un diagnostician al eului individual și colectiv, un martor al construcției de sine a celuilalt, un căutător al identității personale și de grup. El asistă, caută, iscodește, identifică, clasează, stabilește corelații Între fapte și atitudini, gesturi și evenimente; apoi ierarhizează și clasifică. Veghează la derapaje, le semnalează și Încearcă să Îndrepte. În general, caută să se mențină la distanță, să-și conserve obiectivitatea. Își afișează programatic neutralitatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională a feminității, iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă materie unor poeme în care sentimentele de dragoste sunt iscodite cu discreție și oarecare complicație. În general, observația peisagistică e încărcată de lirism, iar introspecția e susținută cu recuzită de peisaj. SCRIERI: Primejdii lirice, Iași, 1973; Cartea anotimpurilor, București, 1976; Adalbert Ignotus, Iași, 1977; Văzduhul de cuvinte, București, 1979. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
m-am îndrăgostit, eu am descoperit în mijlocul acestei sfere parțial transparente o trăsătură-mister întru eros ce m-a sedus determinând ulterior mărturisirea te iubesc și proiecția acesteia. Acum mă aflu în fața încercării de a fi privit de ființa iubită care iscodește, la rândul ei, interioritatea mea, deasemenea ne-integral transparentă, căutând aceleiași inexplicabile calități-taină de care s-ar putea îndrăgosti. Dacă nu va găsi o astfel de calitate ce o seduce, sfera conștiinței sale va rămâne închisă mărturisirii mele te iubesc
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]