744 matches
-
prinde în jocul lor. Uite că vara aceasta a dorit să fie una impecabilă și să respecte calendarul. La urma urmei, doar echinocțiul de toamnă are dreptul să pună capăt verii. Dar zilei de azi ce îi reproșezi? mă veți iscodi Strugurăratici Pepenoși Pererari Versus Piersicantaci? Fondul uman și educația nu îmi permit să fac reproșuri nici măcar unei albine, oricum albinele sunt pe cale de dispariție, ce să le mai reproșez? Acest 20 septembrie se răzbună pe noi pentru ziua superbă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
prinde în jocul lor. Uite că vara aceasta a dorit să fie una impecabilă și să respecte calendarul. La urma urmei, doar echinocțiul de toamnă are dreptul să pună capăt verii. Dar zilei de azi ce îi reproșezi? mă veți iscodi Strugurăratici Pepenoși Pererari Versus Piersicantaci? Fondul uman și educația nu îmi permit să fac reproșuri nici măcar unei albine, oricum albinele sunt pe cale de dispariție, ce să le mai reproșez? Acest 20 septembrie se răzbună pe noi pentru ziua superbă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
mă ridică-ntotdeauna într-un zbor amețitor și mă lasă mult prea lesne să mă simt nemuritor; gândurile mele - stele, ba polare, ba abstracte, știu să lumineze vise, să călăuzească-n noapte, să deschidă orizonturi interzise sau pierdute și să iscodească-n salturi lumile neîncepute; gândurile mele - flori de lumină și culoare, ce mi-au adunat buchete de trăiri amețitoare în grădina însetată după ploaia de simțiri și ascunsă de buruiana unor triste amintiri, știu să înconjoare lumea, știu să coloreze
GÂNDURILE MELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350041_a_351370]
-
demon sufletul tău este/ Cu chip de marmură frumos.[ ... ] Când mă atingi, eu mă cutremur,/ Tresar la pasul tău când treci,/ De-al genei tale gingaș tremur/ Atârnă viața mea de veci.[ ... ] Puteam numiri defăimătoare/ În gândul meu să-ți iscodesc/, Și te uram cu-nverșunare,/ Te blestemam, căci te iubesc.[ ... ] O toamnă care întârzie/ Pe-un istovit și trist izvor;/ Deasupra-i frunzele pustie —/ A mele visuri care mor ... Regretul iubirii care pleacă fără voința sa, este redat cu sfâșierea
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
își umple privirea și auzul cu un „altceva” care să-i devină balsam pentru suflet, picătură ce îmbogățește înțelepciunea și îndepărtează marginile lumii. Eu una m-am visat călătorind în lumi necunoscute încă de când mă purta pe umerii lui tata, iscodind fiecare colțișor din împrejmurimile satului meu. Din păcate, pierdută în nimicurile vieții cotidiene nu am știut întotdeauna să găsesc oportunitatea de a-mi transforma visul în realitate, așa că am încercat de-a lungul anilor să îmi umplu golul din suflet
DIN ȚARA SOARELUI RĂSARE, AUTOR MILENA MUNTEANU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365929_a_367258]
-
așteptăm o oră, până sunt gata camerele. Mai întâi am admirat priveliștea și am făcut câteva zeci de fotografii, căzut în extaz. Ce poate fi mai frumos decât un hotel modern într-un decor exotic? După care am început să iscodesc în stânga și-n dreapta în căutarea unei cafele. Cu ocazia asta am constatat că brățara portocalie făcea minuni. Am primit gratis nu numai cafeaua, ci și un cocktail. Le-am dus vestea cea bună colegilor pe terasă și, în cinci
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
într-un fel sau altul, de această stare. Maistrul de schimb, șeful lui din acea vreme, ajunsese să fie retras, urzuz, ba chiar acru. Era un bun meseriaș dar fiecare, în ochii celorlalți, era „maistrul cacăl-macăl căcănel ! ” Babău l-a iscodit pe Albert în privința părerii despre șeful lui direct. „Prea acru !” Nu atât expresia folosită cât grimasa făcută a eliminat orice alt comentariu. La scurt timp Babău a revenit. „A zis șeful tău că ești o muhaia ! ” Luat prin surprindere, Albert
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 941 din 29 iulie 2013 Toate Articolele Autorului De-aș fi eu cumpănă-n răscruce, I-aș iscodi pe trecători, De unde vin și-unde s-or duce, De au văzut dorul în zori; De-aș fi troiță în cărare, Pe babe, pân' s-or închina ... Le-aș pune-aceeași întrebare: Văzut-ați dorul pe-undeva? De-aș fi eu
♥ DOR ♥ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365137_a_366466]
-
zâmbet de rebelă”, 2011 și „Regala”, 2012, poeme siameze (în tandem cu George Filip), urmate de romanul „Blestemații”, 2012, revenind acum în haina editorială cu un nou volum de poezie, dedicat mamei. „Umeri de flori” (Bacău, Ed. Art Book, 2012) iscodește posibilitățile exploratorii ale copilului „în lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
zâmbet de rebelă”, 2011 și „Regala”, 2012, poeme siameze (în tandem cu George Filip), urmate de romanul „Blestemații”, 2012, revenind acum în haina editorială cu un nou volum de poezie, dedicat mamei. „Umeri de flori” (Bacău, Ed. Art Book, 2012) iscodește posibilitățile exploratorii ale copilului „în lumea devenită o jucărie stricată”. Versurile cuprind fantazări aproape moralizatoare și mistere elucidate cu o maturitate poetică percutantă pentru vârsta autoarei. Percepute cu o comprehensiune precoce, tainele omenirii îi sunt iluminate „de felinarele din semnele
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
fluid când am făcut acel transfer de capital fără să-mi alterez substanța interioară, firea mea! Ce zici? -Răspuns penibil! Găselniță de șarlatancă! Și cu ce mă-ncântă?! mai îngăimă el încheind într-o nemernică tuse-nnecăcioasă. ... Tocmai Lili Cantemirista le iscodise: -Știți voi ce-nseamnă ca un bărbat de peste 60 de ani să fie bun la pat? Și cum ălelalte bâjbâiau dezlegarea reticente, le plezni cu: -Să nu ia toată plapuma! N-avură timp să guste simplitatea răutăcioasă a precizării, că
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
Voi căuta mereu cuvântul exact, potrivit pentru a incerca sa desemnez ceea ce noi nu am fost, ceea ce am dorit să fim măcar o singură clipă, ceea ce niciodată n-am învățat a numi, ceea ce într-o zi am găsit fără a iscodi, ceea ce am avut fără a fi în stare să avem. * I Cu o mână am desenat un nume pe nisip am iubit și nu am fost iubita. Cu cealaltă mână am trasat o cale peste ape și nu i-am
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome a minții care iscodește taina fără cuviință produce o gândire de tip eretic. Această gândire se înstrăinează de logica eclesială, formulând raționamente complexe, îndepărtate de puterea de viață a simplității învățăturii Bisericii asumată prin credință. Sfântul Vasile cel Mare identifică resorturile acestei gândiri de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Taina adâncă a ființei lucrurilor este inaccesibilă unei minți robite de fascinația argumentărilor discursive, a demonstrațiilor analitice ce nu pot sesiza viul creației, caracterul iconic al lucrurilor. Lumea este o icoană ce se cere contemplată, nu explicată prin legi științifice, iscodită cu o minte însetată de a cuprinde exclusiv rationalist arderile incandescente ale materiei îndumnezeite. O rațiune care caută să stăpânească creația prin forța unei minți neînduhovnicite provoacă și generează gânduri moarte, închise în limitele propriei neputințe, interpunându-se astfel ca
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
își umple privirea și auzul cu un „altceva” care să-i devină balsam pentru suflet, picătură ce îmbogățește înțelepciunea și îndepărtează marginile lumii. Eu una m-am visat călătorind în lumi necunoscute încă de când mă purta pe umerii lui tata, iscodind fiecare colțișor din împrejmurimile satului meu. Din păcate, pierdută în nimicurile vieții cotidiene nu am știut întotdeauna să găsesc oportunitatea de a-mi transforma visul în realitate, așa că am încercat de-a lungul anilor să îmi umplu golul din suflet
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
își umple privirea și auzul cu un „altceva” care să-i devină balsam pentru suflet, picătură ce îmbogățește înțelepciunea și îndepărtează marginile lumii.Eu una m-am visat călătorind în lumi necunoscute încă de când mă purta pe umerii lui tata, iscodind fiecare colțișor din împrejmurimile satului meu. Din păcate, pierdută în nimicurile vieții cotidiene nu am știut întotdeauna să găsesc oportunitatea de a-mi transforma visul în realitate, așa că am încercat de-a lungul anilor să îmi umplu golul din suflet
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
de smerit și în toate preacurat, Ar mai fi, blagoslovit, și un mare democrat, Lucru ce l-am constatat personal, în mod vădit, Înainte de Ignat, când fusei la spovedit, După ce stătui chircit în genunchi sub patrafir, Și un ceas, la iscodit, m-a luat el, abitir: De-am postit, de-am înjurat, de am boală pe dușmani, Ori cumva de-s ofticat, că, ai dracului, fac bani! De-am mințit, sau am dorit moartea caprei nu știu cui, Vreo surcea de am ciordit
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
alt loc pe Robert. E de ajuns existența ca primă condiție, cunosc este adevărat însă nu este suficientă. Dar noi suntem. Fără să știm unul de celălalt tot timpul, suntem ne dorim, ne iubim. Este nedrept! Trântit pe fotoliu, Robert iscodea întunericul din camera sa încercând să viseze, retrăind clipă de clipă zilele petrecute împreună. Departe de el Clara purta un dor nestins. Retrăiește și ea clipele iubirii adunate la poale de dor. Trăiesc amintiri amândoi. Se gândesc unul la altul
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (CONTINUARE II) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351260_a_352589]
-
fiecare-n rolul de vedetă e parcă-un ritual sau artificiu ținuta demnă dar mai mult cochetă desprinse parcă de pe-o amuletă oficiind păgân un sacrificiu din bluze cu implanturi de siliciu degajă un parfum de margaretă răstoarnă zațul iscodind vreun viciu să-l poată săgeta cu-o arbaletă, și să le vezi în urmă ca ariciu’ cum se pândesc geloase prin lunetă Referință Bibliografică: Cafeaua de dimineață / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 687, Anul II, 17
CAFEAUA DE DIMINEAŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351312_a_352641]
-
iz de rugă și clopotul, în miez de noapte, răsună în genunchi de slugă. bătăile în toacă, sacre, se-ntorc în mistice ecouri și-un gust străin de mere acre mă-ncoronează cu halouri. și voci din altă galaxie mă iscodesc ca la spovadă, dar mă blochez în cronaxie și mă trezesc rob de corvadă. Referință Bibliografică: rob de corvadă / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 673, Anul II, 03 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir
ROB DE CORVADĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351251_a_352580]
-
Și la sân adoarme, mirosind a măr. Iarna mă pândește rea, otrăvitoare Și în cuget intră, ca un hoț în pod. Sunt un pom uscat, n-am să mai dau în floare, Din cenușa mea, un altul va da rod... Iscodește dorul, întrebând de tine, Îmi arat-o frunză galbenă pe geam; Ochii tăi, of toamnă!, zgârâie prin mine Și, ca niciodată, eu nu știu ce am... Referință Bibliografică: MĂ PÂNDEȘTE TOAMNA / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I
MĂ PÂNDEŞTE TOAMNA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355779_a_357108]
-
nu se plimbă pe jos oamenii ăștia? Și mai zice lumea că sunt românii săraci, când ei consumă, zilnic, combustibili în neștire...". - Hei, ce părere ai de circulația asta nebună, draga mea? și-a întrebat el soția care tocmai îl iscodea atentă cu privirea. Ce zici, e sărăcie mare în țară sau nu? Doamna Nuți a băut liniștită din paharul cu apă de izvor, s-a uitat alene în lungul drumului și i-a răspuns plictisită: - Și ce-ți pasă ție
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
petale roșii de lotus nashiwara, salcîmi albi de Kamciatka, „trecerea unei păpădii mari / cît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl”, goeția kahunei chemînd magic Sufletul Gaiei, Folies Bergères și plumbul Senei, nopți pluviale în Tahiti, luna iscodind Arcadia și găunosul Cyllene din grotele căruia ieșise ca din pușcă zgîmboiul Hermes abia născut, Cronos părăsit „în Atlantida unei gări de provincie”, lecția despre zbor și aripi a lui Anteu (matahala „depanată” de Hercule prin tăierea „împămîntării”, strămoșul ștecherului
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
Să știi că l-am găsit pe cel căruia i-ai declarat iubire „veșnică” abia după 18 ani de la plecarea ta printre stele, iar eu aveam douăzeci și trei de ani atunci. Sora ta Filofteia a fost cea care a iscodit „ascunzătoarea” celui care, la patruzeci de ani cât avea când l-am cunoscut, nici măcar nu s-a ridicat din pat pentru a-și primi fiul și nici nu m-a întrebat de tine dacă mai trăiești ori ba. Rece ca
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
fost însărcinat cu afaceri al României la Paris și Constantin Vișoianu - fost Ministru al Afacerilor Străine. Povestindu-mi despre familia Bunescu, Dumitru Sinu mi-a mărturisit că pentru toată lumea, prietenia lui cu acești oameni constituia un mister. Atunci când curioșii îl iscodeau, Mitică le răspundea pe-un ton glumeț: „Un pahar de apă face minuni!” - căci datorită unui pahar de apă oferit dezinteresat, îi cunoscuse pe Sonia și Alexandru Bunescu. Mai târziu, nea Mitică l-a întâlnit pe doctorul Țăranu, pe care
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]