362 matches
-
ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
vremii drept „poate cea mai interesantă parte din activitatea lui” (Pompiliu Constantinescu). Alte traduceri dramatice, ca și o culegere din poezia franceză a secolului al XIX-lea, au rămas în manuscris. SCRIERI: Nocturne, București, 1900; La focul rampei, Bârlad, 1904; Ispitirea de pe munte, București, 1914; La „Mielul Alb” (în colaborare cu Charles Lebrun), Arad, 1925; Poezii, București, 1934. Traduceri: François Coppée, Pentru sceptru, București, 1898 (în colaborare cu George G. Orleanu); Racine, Andromaca, București, 1909, Fedra, București, 1929; Guy de Maupassant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288352_a_289681]
-
deci numită leu și furnică deoarece este furnică pentru celelalte animale, dar leu pentru furnici." Și alți autori medievali, între ei un Rabanus Maurus (cca 780 856), își însușesc acest topos, cu ecouri până în literatura modernă, de exemplu la Flaubert (Ispitirea Sfîntului Anton)121. Dacă ne gândim acum la reprezentarea furnicoleului în imaginarul medieval, răsfoind diferitele bestiarii europene disponibile pe internet, nu am găsit decât următorul desen dintr-un manuscris medieval din Franța. Dedesubt se vede inscripția explicativă în latină murmeleon
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
1980; Leo Frobenius, Cultura Africii. Prolegomene la o teorie a configurării istorice, I-II, introd. Ion Frunzetti, București, 1982, Paideuma. Schițe ale unei filosofii a culturii. Aspecte ale culturii și civilizației africane, pref. Ion Frunzetti, București, 1985; Conrad Ferdinand Meyer, Ispitirea lui Pescara, pref. trad., București, 1984, Pajul lui Gustav Adolf. Amuletul, București, f.a.; Hugo von Hofmannsthal, Femeia fără umbră, pref. trad., București, 1986, Aventura mareșalului de Bassompierre, Pitești, 2002, Andreas, Pitești, 2003; Alfred Döblin, Berlin Alexanderplatz. Povestea lui Franz Biberkopf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
la o școală din Suceava, proprietari a câtorva fălci de loc de fânețe, prezentând-o: „Domnica în focul luptelor pentru limba românească”, „La procesul Domnicăi”, cum „Domnica se plimbă” prin Suceava cu un polițai, căutând pe scriitorul pârei”, „Domnica la ispitire din limba nemțească”, „Recursul Domnicăi rămâne baltă, iar Zierhofer o părăsește ca și cum ea l-ar fi clevetit”, Iar „Urmarea procesului” „Domnica a fost osândită să șadă șase săptămâni în arest”, dar la recurs, „ea a fost scutită de pedeapsa căpătată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
irlandeze, focalizând atenția Întregului continent. În Gazeta Transilvaniei ele sunt reflectate, de asemenea, ca principala problemă de politică externă a anului. Încă din luna mai, În Gazetă se afirma: Tot ce meritează mai mult băgarea de seamă a cetitoriului este ispitirea cu O’Connel de a despărți Irlandia de Englitera. Știrile privind marile adunări populare și reacția fermă a autorităților engleze se succed În permanență, cu riscul de a se repeta și de a plictisi. Chiar dacă la răstimpuri (septembrie 1843, ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ajuns a-l străbate cu ochii și cu buzele, ci „trebuie să te <<altoiești>> acestuia, să încerci să-l trăiești, să te îmbibi cu el, așa cum făceau Părinții cei vechi, nu numai din încercare, dintr-un fel de gând de ispitire, ci și din evlavie trebuie să te străduiești să-l pătrunzi, să te așezi în el, să-l locuiești, apoi să-l mănânci, să-l mistui, să ți-l faci al tău, să te culci și să te trezești cu
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
de mărturiile lui Pavel despre învierea trupurilor; a doua (15-24) insistă asupra identității dintre Dumnezeu‑Creatorul și Dumnezeu‑Tatăl pornind de la trei evenimente din viața lui Isus: vindecarea orbului din naștere (In. 5,14; V, 15-16), răstignirea (16,3‑20), ispitirea lui Cristos în pustie (21-24). Cea de‑a treia secțiune (25-36) vorbește despre Anticrist (25-30) și despre millenium (31-36). Pentru o analiză mai ușoară propunem schema următoare a fragmentului V, 25-30: Anticristul tiran eshatologic 25,1‑2 Diavolul vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
totdeauna și nu va afla niciodată, întrucât a respins metoda care i‑ar fi îngăduit să afle. Afirmațiile Scripturii referitoare la diavol fac parte, în concepția lui Irineu, din categoria afirmațiilor sigure, lipsite de orice ambiguitate, cel puțin în privința episoadelor ispitirii lui Adam și a lui Isus. De aici putem deduce că adversarul lui Dumnezeu va avea același comportament la sfârșitul lumii. Pe de altă parte, Irineu respinge viziunea pandemonică a lui Iustin, de care am vorbit deja. Pentru el, cosmosul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Matei (25,41): „Atunci [Isus] va zice celor din stânga: «Duceți‑vă de la Mine, blestemaților, în focul veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui»”. În concepția lui Irineu, există două mari etape ale acțiunii diavolului în cursul istoriei: prima, de la ispitirea Evei în rai (V, 21, 1) până la ispitirea lui Isus în pustie (V, 21, 2‑22, 1). A doua, din momentul ispitirii lui Isus și până la cel al pedepsirii finale și definitive a diavolului. În prima etapă, acțiunea Adversarului se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din stânga: «Duceți‑vă de la Mine, blestemaților, în focul veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui»”. În concepția lui Irineu, există două mari etape ale acțiunii diavolului în cursul istoriei: prima, de la ispitirea Evei în rai (V, 21, 1) până la ispitirea lui Isus în pustie (V, 21, 2‑22, 1). A doua, din momentul ispitirii lui Isus și până la cel al pedepsirii finale și definitive a diavolului. În prima etapă, acțiunea Adversarului se desfășoară în ascuns, cu o oarecare discreție datorată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
îngerilor lui»”. În concepția lui Irineu, există două mari etape ale acțiunii diavolului în cursul istoriei: prima, de la ispitirea Evei în rai (V, 21, 1) până la ispitirea lui Isus în pustie (V, 21, 2‑22, 1). A doua, din momentul ispitirii lui Isus și până la cel al pedepsirii finale și definitive a diavolului. În prima etapă, acțiunea Adversarului se desfășoară în ascuns, cu o oarecare discreție datorată prudenței. În rai, de pildă, el a ispitit‑o pe Eva strecurându‑se în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un creștin îi va spune: Dacă tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu, pleacă genunchii și te roagă. Dar lui îi este cu neputință să îngenuncheze” (77). Cele trei încercări ale Anticristului, mai ales cea din urmă, amintesc cunoscutul episod al ispitirii lui Isus (Mt. 4,9; Lc. 4,7 ): așa cum adevăratul Cristos refuză să se supună diavolului, în ciuda ofertelor foarte generoase ale acestuia, tot astfel falsul mesia refuză să se supună lui Dumnezeu (să îngenuncheze în fața lui). Într‑adevăr portretul fizic
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și am fi văzut pe diavol, am fi scos copacul din rădăcină și am fi fugit cu tot cu el în spinare<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Viața Părintelui Cleopa, cap. 89, Edit Trinitas, 2002, p. 276. footnote>. Dar îi lasă Dumnezeu spre ispitire numai dacă au una din pricinile de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001, p. 175,176. footnote>. Dacă ar fi să exemplificăm și să alcătuim un scenariu al ispitirii diavolului, aceasta s-ar derula astfel: ispititorul diavol ne dă în minte gândul: „Ce ar fi să faci și tu păcatul (cutare)?” Acesta-i atacul prim sau momeala. Apoi urmează (dar n-ar trebui să fie îngăduit) dialogul nostru cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
dobândește doar fragmente. În expediția spre o fericire orgolioasă și distructivă pentru ceilalți, el întârzie în mereu alte confruntări ce-i rafinează răutatea. Pentru viziunea misticului, este posibil, totuși, ca într-un final, acest eu demonizat să ajungă la poarta ispitirii sale. Dar, odată deschisă, el nu va cunoaște splendoarea promisă de înșelarea șoptită voluptos, ci golul abisal și rece al eternei angoase crepusculare. Aici iluzia hipnotizantă se spulberă de ciocnirea cu duritatea unei revelații prea-târzii, cu adevărul unei lucidități ce
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
colectivizarea, care a trebuit să se adapteze la „condițiile din teren”, racolarea viitorilor turnători nu s-a putut face fără exercițiul persuasiunii viclene. Nimeni n-a devenit colaborator al Securității înainte de a fi fost obiectul unor foarte temeinice note informative. Ispitirea viitorului turnător se făcea în funcție de profilul psihologic al subiectului: oportunist sau doar resemnat, naiv, poate faustic, delatorul cunoștea vertijul căderii după o prealabilă hărțuire. Tentațiile veneau prin referința la context: cel vânat de Securitate era convins de marginalitatea utilă a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Nu este însă cazul Părinților Bisericii, pentru care originalitatea este doar un exercițiu de fidelitate. În cuvintele Sfântului Augustin, in vetere novus latet et in novo vetus patet (Quaest. in Hept. 2, 73). Scriptura nu se dezleagă printr-o pidosnică ispitire a tâlcuitorului, ci în urma unei prealabile invocări. „Strălucește în inimile noastre, Hristoase Dumnezeule, lumina cea neînserată a cunoștinței Dumnezeirii Tale, și deschide ochii noștri spre cunoașterea evanghelicelor Tale propovăduiri...” Prezența Cuvântului veșnic în cuvintele Scripturii revelează adâncimi imemoriale. Actul împărtășirii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mai frumoase opere artistice ale tuturor timpurilor. Pe bolta cape‑ lei, Michelangelo a construit un sistem complicat de decorații în care a inclus nouă scene din Geneză, începând cu Separarea întunericului de lumină și incluzând Crearea lui Adam, Crearea Evei, Ispitirea și Căderea lui Adam și a Evei și Potopul. Aceste scene centrale sunt înconjurate de profeți pe tronuri de marmură și de alte subiecte din Vechiul Testament. Pentru a se pregăti în ve‑ derea realizării acestei imense lucrări, Michelangelo a desenat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mic sat din apropiere de Nîmes, Pont-Saint-Esprit, 250 de locuitori sunt victimele unor vise și coșmaruri halucinante. În Evul Mediu, aceste halucinații ar fi fost atribuite diavolului, de aici și denumirea de „foc al sfântului Anton”, cu trimitere la celebra ispitire a acestuia, căruia diavolul i-ar fi apărut sub forma unor frumoase fecioare dezgolite. Dar în zilele noastre o anchetă medicală permite identificarea „demonului” cu pricina. Oamenii mâncaseră pâine de secară făcută de la același brutar și a cărei făină conținea
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
echivalează cu o transmutare a condiției umane 47. Trebuie să înțelegem că Utnapiștim, știind că zeii nu-i vor dărui nemurirea, îi sugerează lui Ghilgameș să o cucerească prin intermediul unei inițieri? Eroul trecuse deja prin unele "încercări": călătoria prin tunel, "ispitirea" Sidurei, traversarea Apelor morții. Erau într-o anume măsură încercări de tip eroic. De data aceasta este vorba de o probă de ordin "spiritual", căci numai o forță excepțională de concentrare poate să-1 facă pe un om capabil să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
imbold pe care îl simțea ca venind de la dușman, răspunse tot în mod lăuntric, cu multă hotărâre: „O, spurcatule! Poți tu să-mi făgăduiești măcar o oră de viață?”. Astfel învinse ispita și-și regăsi pacea. Aceasta a fost prima ispitire pe care a avut-o după cele povestite mai sus1. Aceasta s-a întâmplat intrând într-o biserică unde participa zilnic la sfânta liturghie, la rugăciunea vesperelor și a completoriului 2 care se cântau, simțind o mare consolare 3; la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ceea ce aduce folos, ca să fie primit, și ceea ce aduce pagubă, ca să fie dat deoparte. 212. A treia regulă. În ceea ce privește mâncărurile, trebuie ținută cea mai mare și mai strictă abstinență; pentru că, în această privință, atât pofta este mai neorânduită, cât și ispitirea mai tare. Astfel, abstinența de la mâncăruri, pentru a evita neorânduiala, poate fi ținută în două feluri: mai întâi, deprinderea cu mâncăruri mai puțin alese; iar dacă sunt alese, să fie în cantitate mică. 213. A patra regulă. Păzindu-se ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
orice artă și meserie, pentru a-i reda societății, capabili să-și câștige pâinea singuri. Dacă lumea catolică ar fi îndeplinit întru tocmai programul luminos al lui Don Bosco, pătura săracă și muncitoare nu ar fi cedat cu atâta ușurință ispitirilor satanei. Colegiile noastre masculine și feminine îi primesc cu precădere pe fiii burgheziei care plătesc, în timp ce sfinții, fără a-i neglija pe aceștia, își îndreptau atenția cu precădere spre cei săraci. Acum, în situația înfiorătoare de după război, care se resimte
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]