362 matches
-
NOSTALGIE Iubitul meu stăpân pe doruri împărătești În clipa inundată de lumini, ți-amintești? Când eu deveneam un punct destăinuit Văzduhul ne boteza sângele grăbit Și eu eram un cântec căzând în risipire Iar tu erai un strigăt ivit spre ispitire Tu erai un punct în taina ta desferecată În lumea punctelor găseam cărarea deodată Părea că ne-ntorceam spre cortul cerului Locul sacru, cuibul tainic al misterului Și mai departe, spre cosmice alintări Spre roditoare începuturi, mângâieri. Spre reîntorceri ades
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
palpită atins de plâns și dor. Să-mi spui acum Părinte de ce voiesc în taină Să zbor cât mai aproape de zorii noi ce vin? De ce îmi este sete de rouă și lumină, Iar ochii mei visează doar univers divin? Dar ispitirea aduce mânie-n vocea mea Și spun în jur cuvinte care lovesc și frig, Mă las târât în neguri și pătimire grea, Apoi când să te chem, putere n-am să strig. Te rog Părinte Sfânt, dă-mi îndrumarea Ta
AŞTEPT de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378730_a_380059]
-
tărîm; astron. orbită, traiectorie; minge de joacă v. alla [literele ṇ și ḍ sînt litere cerebrale] Luban (Poartă Luban-ului): sexul lubh vb. a dori foarte mult, a ispiti, a ademeni; lobha subst. pofta, dorința de posesiune; lobhana subst. ispitire Tharmas-samrahT, Zoa-Putere Părinte, Prolificul arhetipal; Trupul perceput de cele 5 simțuri; Circumferință (finitului și infinitului) samraj subst. rege al regilor, rege peste regi, rege suprem, suveran (germ. Oberkönig); formă de nominativ este [ samrat ], în care litera j se transformă în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și cu Udan Adan blakean. În acestea se intră prin muladhara cakra centrul rădăcina situat la nivelul sexului. În sanscrita există verbul lubh = a dori foarte mult, a ispiti, a ademeni; și substantivele lobha = pofta, dorința de posesiune, si lobhana = ispitire. Concordanță de sensuri este evidentă și relevanță pentru sistemul onomastic folosit de Blake. 289 Sfera spiritual-psihică, în care se poate intra în timpul somnului (lucru relatat pe larg de R. Steiner), despre care Blake spune: "fiecare [Fiica a Albionului]/ Are trei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și am fi văzut pe diavol, am fi scos copacul din rădăcină și am fi fugit cu tot cu el în spinare<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Viața Părintelui Cleopa, cap. 89, Edit Trinitas, 2002, p. 276. footnote>. Dar îi lasă Dumnezeu spre ispitire numai dacă au una din pricinile de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001, p. 175,176. footnote>. Dacă ar fi să exemplificăm și să alcătuim un scenariu al ispitirii diavolului, aceasta s-ar derula astfel: ispititorul diavol ne dă în minte gândul: „Ce ar fi să faci și tu păcatul (cutare)?” Acesta-i atacul prim sau momeala. Apoi urmează (dar n-ar trebui să fie îngăduit) dialogul nostru cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și am fi văzut pe diavol, am fi scos copacul din rădăcină și am fi fugit cu tot cu el în spinare<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Viața Părintelui Cleopa, cap. 89, Edit Trinitas, 2002, p. 276. footnote>. Dar îi lasă Dumnezeu spre ispitire numai dacă au una din pricinile de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001, p. 175,176. footnote>. Dacă ar fi să exemplificăm și să alcătuim un scenariu al ispitirii diavolului, aceasta s-ar derula astfel: ispititorul diavol ne dă în minte gândul: „Ce ar fi să faci și tu păcatul (cutare)?” Acesta-i atacul prim sau momeala. Apoi urmează (dar n-ar trebui să fie îngăduit) dialogul nostru cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și am fi văzut pe diavol, am fi scos copacul din rădăcină și am fi fugit cu tot cu el în spinare<footnote Arhim. Ioanichie Bălan, Viața Părintelui Cleopa, cap. 89, Edit Trinitas, 2002, p. 276. footnote>. Dar îi lasă Dumnezeu spre ispitire numai dacă au una din pricinile de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia, vol.V, Edit. Humanitas, 2001, p. 175,176. footnote>. Dacă ar fi să exemplificăm și să alcătuim un scenariu al ispitirii diavolului, aceasta s-ar derula astfel: ispititorul diavol ne dă în minte gândul: „Ce ar fi să faci și tu păcatul (cutare)?” Acesta-i atacul prim sau momeala. Apoi urmează (dar n-ar trebui să fie îngăduit) dialogul nostru cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim noi stăpânii lucrurilor și să nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Sunt trei trepte ale cugetului, parcă. În orice caz, sunt trei trepte ale creației, căci orice creație Începe de la ispită, trece printr-o iscodire a lucrului, pe toate fețele, și se Împlinește Într-o iscusire. Cine nu face trecerea de la ispitire la iscodire și apoi la iscusire dovedește că nu are «ispita răbdării», cum spunea Dosoftei. și dacă nu face așa, el nu capătă nici iscusenie, adică Înțelegere și pătrundere, de o parte, faptă măiestrită, de alta” (Creație și frumos În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
n. 128-131 = n. XX. XXVIII. XXIX. XXX). O omilie cristologică a lui Nestorios care vorbește despre Evrei 3, 1, ne-a parvenit prin corpusul de texte atribuite lui Ioan Hrisostomul (nr. V din ediția Loofs). Trei omilii despre cele trei ispitiri ale lui Isus (Matei 4, 3-9) din care Marius Mercator tradusese fragmente, au fost găsite într-un manuscris din corpusul pseudohrisostomic (și în traducere siriană tot sub numele lui Ioan Hrisostomul) și publicate de F. Nau. Fr. Loofs publică zece
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
des trois homélies de Nestorius sur les tentations de Notre-Seigneur et de trois appendices: Lettre à Cosme, Présents envoyés d’Alexandrie, Lettres de Nestorius aux habitants de Constantinople, Letouzey et Ané, Paris 1910 (retip. Farnborough 1969), 5-332. Omilii grecești despre ispitirile lui Cristos: ibidem, 335-358 (în greacă și latină). Epistolă către locuitorii din Constantinopol: ibidem, 370-377 (trad. fr. din siriană). Studii: L. Abramowski, Untersuchungen zum Liber Heraclidis des Nestorius (CSCO 242), Secrétariat du CSCO, Louvain 1963; L. Scipioni, Nestorio e il
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
compunerii acestuia. Din această cauză, pare că se poate spune doar că imnul nu poate fi posterior lui Roman Melodul și nici măcar posterior perioadei sale de tinerețe pentru că are elemente comune cu unul din primele imnuri ale acestuia, cel Despre ispitirea lui Iosif. Autorul e influențat de teologia conciliului de la Efes, cunoaște versiunea greacă a scrierilor lui Efrem și omiliile lui Basilius din Seleucia: acest lucru ne trimite încă o dată către cultura siriană; trebuie să fi fost compus în epoca dintre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1980; Leo Frobenius, Cultura Africii. Prolegomene la o teorie a configurării istorice, I-II, introd. Ion Frunzetti, București, 1982, Paideuma. Schițe ale unei filosofii a culturii. Aspecte ale culturii și civilizației africane, pref. Ion Frunzetti, București, 1985; Conrad Ferdinand Meyer, Ispitirea lui Pescara, pref. trad., București, 1984, Pajul lui Gustav Adolf. Amuletul, București, f.a.; Hugo von Hofmannsthal, Femeia fără umbră, pref. trad., București, 1986, Aventura mareșalului de Bassompierre, Pitești, 2002, Andreas, Pitești, 2003; Alfred Döblin, Berlin Alexanderplatz. Povestea lui Franz Biberkopf
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
nr. 128-131 = nr. XX. XXVIII. XXIX. XXX). O omilie cristologică a lui Nestorie care vorbește despre Evrei 3, 1, ne-a parvenit prin corpusul de texte atribuite lui Ioan Hrisostomul (nr. V din ediția Loofs). Trei omilii despre cele trei ispitiri ale lui Isus (Matei 4, 3-9), din care Marius Mercator tradusese fragmente, au fost găsite într-un manuscris din corpusul pseudohrisostomic (și în traducere siriacă, tot sub numele lui Ioan Hrisostomul) și publicate de F. Nau. Fr. Loofs publică zece
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
trois homélies de Nestorie sur les tentations de Notre-Seigneur et de trois appendices: Lettre à Cosme, Présents envoyés d’Alexandrie, Lettre de Nestorie aux habitants de Constantinople, Letouzey et Ané, Paris, 1910 (retip. Farnborough, 1969), pp. 5-332. Omilii grecești despre ispitirile lui Cristos: ibidem, pp. 335-358 (în greacă și latină). Epistola către locuitorii din Constantinopol: ibidem, pp. 370-377 (trad. fr. din siriacă). Studii: L. Abramowski, Untersuchungen zum Liber Heraclidis des Nestorie (CSCO 242), Secrétariat du CSCO, Louvain, 1963; L. Scipioni, Nestorio
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
compunerii lui. Din această cauză, pare că se poate spune doar că imnul nu-i este posterior lui Roman Melodul, și nici măcar posterior perioadei sale de tinerețe, pentru că are elemente comune cu unul din primele imnuri ale acestuia, cel Despre ispitirea lui Iosif. Autorul e influențat de teologia conciliului de la Efes, cunoaște versiunea greacă a scrierilor lui Efrem și omiliile lui Vasile din Seleucia: acest lucru ne trimite, încă o dată, către cultura siriacă; a fost compus probabil în ultimele decenii ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de mărturiile lui Pavel despre învierea trupurilor; a doua (15-24) insistă asupra identității dintre Dumnezeu‑Creatorul și Dumnezeu‑Tatăl pornind de la trei evenimente din viața lui Isus: vindecarea orbului din naștere (In. 5,14; V, 15-16), răstignirea (16,3‑20), ispitirea lui Cristos în pustie (21-24). Cea de‑a treia secțiune (25-36) vorbește despre Anticrist (25-30) și despre millenium (31-36). Pentru o analiză mai ușoară propunem schema următoare a fragmentului V, 25-30: Anticristul tiran eshatologic 25,1‑2 Diavolul vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
totdeauna și nu va afla niciodată, întrucât a respins metoda care i‑ar fi îngăduit să afle. Afirmațiile Scripturii referitoare la diavol fac parte, în concepția lui Irineu, din categoria afirmațiilor sigure, lipsite de orice ambiguitate, cel puțin în privința episoadelor ispitirii lui Adam și a lui Isus. De aici putem deduce că adversarul lui Dumnezeu va avea același comportament la sfârșitul lumii. Pe de altă parte, Irineu respinge viziunea pandemonică a lui Iustin, de care am vorbit deja. Pentru el, cosmosul
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Matei (25,41): „Atunci [Isus] va zice celor din stânga: «Duceți‑vă de la Mine, blestemaților, în focul veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui»”. În concepția lui Irineu, există două mari etape ale acțiunii diavolului în cursul istoriei: prima, de la ispitirea Evei în rai (V, 21, 1) până la ispitirea lui Isus în pustie (V, 21, 2‑22, 1). A doua, din momentul ispitirii lui Isus și până la cel al pedepsirii finale și definitive a diavolului. În prima etapă, acțiunea Adversarului se
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din stânga: «Duceți‑vă de la Mine, blestemaților, în focul veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui»”. În concepția lui Irineu, există două mari etape ale acțiunii diavolului în cursul istoriei: prima, de la ispitirea Evei în rai (V, 21, 1) până la ispitirea lui Isus în pustie (V, 21, 2‑22, 1). A doua, din momentul ispitirii lui Isus și până la cel al pedepsirii finale și definitive a diavolului. În prima etapă, acțiunea Adversarului se desfășoară în ascuns, cu o oarecare discreție datorată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]