237 matches
-
familiei Sprague. De data asta eram cu Fordul fără însemnele poliției pe care-l foloseam când mă deplasam pe teren în calitatea mea de tehnician criminalist. Pierdusem noțiunea timpului, dar știam că, cu fiecare secundă care trece, sunt tot mai ispitit să bat la ușă sau să dau buzna drept înăuntru. Imaginația mea mi-o înfățișa pe Madeleine în pielea goală, iar pe mine dându-i gata pe ceilalți membri ai familiei Sprague cu niște poante spirituale. Apoi aleea se lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sfârșim În general Într-un butoi. Ne lovim unul de celălalt fără să știm și ne pierdem unii de alții În Întuneric, fără să vedem nimic mai mult decât o licărire Îndepărtată de strălucire divină. Fima aproape că se lăsă ispitit s-o Întrebe pe patroană cine era domnul din spate și de când stătea acolo, pierzând timpul, irosindu-și comorile vieții lângă masa acoperită cu mușama În carouri verzi și albe. Până la urmă hotărî să se mulțumească numai cu o Întrebare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
este fideist, adică are o credință, în Cel pe care îl preamărim în chip întreit, în Sfânta Treime, Cea care este Una și în veci nedespărțită: Tatăl și Fiul și Sfânt Duhul Său, Cel de Viață Dătătorul, Amin Pe când altul, ispitit fiind de cel viclean, de vrăjmașul fără de nume, are nebuneasca năzuință și ambiție de a crede că nu ar fi deasupra omului și a toată firea, Cel Nevăzut, Atoatefăcătorul și Atoatedătătorul Voia aiurită a acestui fel de om este să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spună, nu ne mărităm cu cine vrem, puteam eu să fiu nevasta acestui om, dar atunci cine ar mai fi luat-o pe surioara mea mai mare? Tata se simțea bine cu această dragoste a cumnatei, dar nu se lăsa ispitit să-i răspundă, cum auzea că se întîmplă în alte case. Îi ajungeau, se pare, acele clipe când mama, încă în casa părinților ei, îl întîmpina plină de viață și de afecțiune. Afecțiunea rămăsese, dar strălucirea ei de atunci se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și care nu întîrziau să-și ceară "răsplata". Cine te-ar auzi vorbind, îi spunea atunci tatăl meu, ar crede că neamurile tale de-acum și cele nouă din urmă au fost niște sfinți!" Tata nu era sarcastic și nici ispitit să facă speculații de acest fel, dar ceva nu-i plăcea din spusele mamei. "Ceea ce spui tu, continua el, e de o prostie nemaiauzită. Ai tăcut atâția ani ca să înceapă mintea ta să cadă în doaga babelor. Ia vezi! Mie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
după ce îi mâncase averea, îmi apărea drept una din acele istorii pe care le poți auzi într-o anumită lume, ca o parabolă, foarte adesea o invenție populară menită să apere codul moral de dezordinea de care se simt adesea ispitite unele vlăstare rele din naștere. Istorie veche, maniheistă, fiul cel bun... fiul cel rău... Iar "strelitul"' Pantelimonescu - un naiv, adept al unei secte ale cărei precepte religioase nu puteau fi decât o frână pentru firea lui complexată (aflasem că citise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
costum, o flanelă groasă, bocanci și să nu te prind că îți cumperi și o ridiculă căciulită cu moț, ai frizura deasă, n-o să răcești, bizuie-te pe mine... Gata, sâmbătă la prânz plecăm..." Am spus mai înainte că sânt ispitit să-mi închid caietul. Nu! De ce? Îl voi continua până la consumarea nenorocirii pe care am întîlnit-o în timpul acestei excursii; apoi mă voi opri când, odată cu condeiul, va cădea, cum spune poetul, și mâna care a scris. ...Învățasem să schiez încă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ar fi posibil, deoarece artele s-au născut din neliniștea originară, din plânsul originar. Respingerea radicală a culturii ar vrea să însemne respingerea Răului Radical, dar, teribilă ironie, ea evocă, mai degrabă, oroarea nazistului de cultură, cel care se vedea ispitit să scoată pistolul la auzirea cuvântului cultură. Zerzan nu are conștiința că identificând în simbol Răul Radical (Radical Evil), el trece, de facto, în zona diabolicului, de partea diavolului, cum ar spune Denis de Rougemont. El refuză constatarea elementară că
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și cadrelor didactice. Prin rezolvarea lor se realizează și importante sarcini formative ale procesului de Învățământ: antrenează operațiile gândirii, dezvoltă atenția, spiritul imaginativ-creativ și de observație, formează deprinderi de lucru corect și rapid etc. Consider că mulți se vor simți ispitiți să-și verifice gândirea cu ajutorul acestor probleme, și chiar În acele cazuri În care nu vor reuși să le rezolve decât cu ajutorul indicațiilor de la „Soluții”, tot vor avea de câștigat. 1. CLASAMENTUL La un concurs de alergări ordinea sosirii a
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
multor altora! - și, după un timp, când suntem asaltați de nevroze, depresii și o altfel de singurătate, cea În care cresc iute bălăriile maniilor, ale bolilor psihice, observăm abia că am făcut o „afacere” nu foarte rentabilă! Lăsându-ne conduși, ispitiți, seduși de acei „ucenici vrăjitori” ai unei Tehnici din ce În ce mai prodigioase, inventive - ca un scop În sine, comerciale și egolatre, părăsindu-ne vechile habitudini, cele pe care le cultivaseră creatorii noștri și ai spațiului de civilizație În care ne-am născut
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
român soarta pare a fi lucrat de-a piezișul și ar trebui să dezlegăm un hățiș de cauze, care și astăzi mai încorsetează spiritul critic. Se pare că geniul eminescian i-a derutat, mai întâi de toate, pe criticii români, ispitiți ei înșiși de modelul cultural europocentric, înclinați fiind să-și judece propriile valori prin referențiale "exogene"" (p. 59). Astfel, eminescologia tradițională punând accent pe comparatismul sursologic I-a etichetat pe Eminescu drept "romantic întârziat", ori "ultimul mare romantic". Consecința se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bine zis o derulare a ei - cantitativă și calitativă poate prea rapidă. Închei, pentru a vă scuti de barbaria monopolizării acestui microfon; cea mai mare dintre toate... 2. Dreptate Recunosc că am renunțat cu greu la ispita - eu să fiu ispitit? - de a vorbi despre mine. E totuși litera mea, nu a „ăluia“, câtă vreme v’am dat alfabetul ca să scriți numai „drăcării“. O las pe altă dată, când veți fi mai obișnuiți cu mine. Și, cum e o așa mare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
noi - pentru știință, nu pentru Natură -, respectiv să pui Întrebări Naturii, consemnând răspunsul. Asta Înseamnă experiment, a pune o „fărâmitură“ din Natură În fața unor situații noi, la care ea, reacționând, „să-și dea arama pe față“. Dar, vedeți voi, stimați ispitiți, așa nu afli decât ceva, o câtime din ceea ce există și doar un știut. Cercetătorul nu poate crea ceva cu totul nou, el Însuși fiind o „fărâmitură“ a Naturii. Și dispune doar de un limitat și mic laborator. Natura, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bună și, culmea, lipsită de păcate, chiar dacă „orice e bun pe lume e ilegal, imoral sau Îngrașă“; tot un păcat și ăsta, Îngrășatul, căci e o abatere de la normă, o excepție, prima condiție a păcatului..., societatea nu s’ar lăsa ispitită. Ea iubește bionica, ceva născut tot din cercetare și, precum planta Își sacrifică rădăcinițele trimise Întru cercetare chiar În locuri improprii, societatea noastră Își sacrifică cercetătorii. 29 septembrie 2003, ora 13,39 11. Călătorie Mă obsedează o noțiune, entropia, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de robi; Însă Ivan al III-lea, țar al Rusiei În 1460-80, adună o armată de mercenari, porni Împotriva lor și Îi Împinse Înapoi spre Boristen. Atunci Țiganii folosindu-se de Înfrângerea aceasta, obosiți și plictisiți de vieața lor zbuciumată, ispitiți poate și prin clima și prin rodnicia pământului se răspândiră, formând grupuri mici sau mici triburi, În Basarabia mai Întâiu și mai pe urmă În Moldova și Munteniaunde de grab necăjiți și urmăriți fugiră spre munți. Alții se duseră În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și strămoșii mi-a dat întotdeauna conștiința puterii și a dreptului de a mă considera slujitor al aceluiași altar al dragostei de Adevăr. Credința că exist tocmai cu acest scop m-a ajutat să nu abdic, să nu cad. Când, ispitit sau înșelat în cuget, alunecam sau pierdeam echilibrul spiritual, credința în misiunea mea mă făcea să văd adâncul prăpastiei care mă aștepta, de unde nu este ieșire. Mulțumesc lui Dumnezeu că „de certat m-a certat, dar morții nu m-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
roșu spaniol, ca s-o iau acasă. Am cercetat lista de bucate, destul de nesatisfăcătoare, însă cum eram tare flămând, am dat să intru în restaurant, dar m-a oprit un chelner, pentru că nu aveam cravată. O clipă m-am simțit ispitit să le spun cine sunt, dar n-am făcut-o; n-au decât să descopere singuri, mai târziu. Am surprins într-o oglindă o reflecție a înfățișării mele: îmi vârâsem poalele cămășii înapoi în pantaloni, dar arătam ca un vagabond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
că de multe ori slăbiciunea firii noastre ne împiedică să simțim ajutorul Tău, primește și puțină noastră rugăciune: Iisuse, Care dai celor ce poartă crucea bolii deznădejdea în puterea Ta și nu în puterile firii, miluieste-ne; Iisuse, Care celor ispitiți le dăruiești mucenicească răbdare, ca să nu hulească numele Tău, miluieste-ne; Iisuse, ca să ne învrednicim de cunună și nu de osânda, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce ne-ai îndemnat să îi cercetăm pe bolnavi, miluieste-ne; Iisuse, Care nu te
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
acceptă că pe o fatalitate. Suntem în situația, inpatimirii, 29 cînd greșeală se transformă în patimă, omul este orbit și nu mai poate renunța la: fumat, droguri, beție, hoție. Deznădăjduit omul, este cuprins de diavol (la început a fost doar ispitit) cel poate acapara în totalitate și este condus spre cel mai grav păcat, sinuciderea, în care asistăm la moartea trupului prin autoviolenta și a sufletului prin rătăcire (aici iertarea nu există). Clasificarea păcatelor Privitor la ierarhizarea și clasificarea păcatelor. Există
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
au pus-o în 1995 studenții de la Cornell University: „De ce voi românii vă urâți copiii?”. Gail Kligman a răspuns în locul nostru, cu luciditate, cu simpatie comprehensivă și cu empatie asumată. A răspuns academic și simplu, pentru cercetători, pentru politicienii mereu ispitiți să controleze statal facultățile reproductive ale femeilor, dar și pentru un public mai larg care vrea să știe cu ce fel de lume a fost contemporan: „Cazul României trebuie să fie viu în mintea celor ce ar încerca să interzică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lucrări, să luăm un text scris făcut pentru a fi rostit, o tiradă (actul III, scena 7, versurile 998-1019) a Iuniei din Britanicus de Racine: T54 Să tac spre-a vă salva. De cîte ori, O CERURI, nu fost-am ispitită v. 1000 Să-ți strig cu disperare cît sînt de chinuită. De cîte ori suspinul în piept mi-l sugrumam Și-ți ocoleam privirea, deși ți-o căutam. Ce chin să taci văzîndu-l pe cel care-l iubești Cum suferă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
deja mai înainte, structurat de mărcile lingvistice emotive și de conectorii cuplați cu indicațiile prozodice (cuplurile de rimă plată, structura metrică a versurilor). T54 Să tac spre-a vă salva. v. 999 De cîte ori, O CERURI, nu fost-am ispitită Să-ți strig cu disperare cît sînt de chinuită. De cîte ori suspinul în piept mi-l sugrumam ) Și-ți ocoloeam privirea, deși ți-o căutam. Ce chin să taci văzîndu-l pe cel care-l iubești Cum suferă și geme
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nul meu, scriitorul și editorul Boris Crăciun, din struguri culeși din via de la Tomești a Anei, și ea editor de carte. Dar, să ne întoarcem acolo de unde am vrut să pornim și nu am mai reușit, pentru că ne-am lăsat ispitiți, eu în primul rând, de tot felul de alte povești, interesante și ele. Vă îndemn, deci, să ne întoarcem la Branceilles, unde prietenul Henri a avut inspirația să ne ducă. Ca toate poveștile, și cea legată de istoria viilor și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Virgil Cândea și Paul Simionescu, datorită cărora s-a apropiat de literatura patristică și de filosofia creștină. Deși își subliniază progresele atât în plan teoretic, cât și în plan practic și consideră că era "în realitate apt pentru botez", șovăia, ispitit fiind de diavol "cu frica, smerenia, slăbiciunea". Avea însă să vină șocul care-l determină să ia hotărârea. La începutul anului 1960 e arestat și judecat în cadrul "lotului mistico-legionar Constantin Noica-Constantin Pillat", fiind condamnat la doisprezece ani de muncă silnică
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ieși învingătoare aceasta din urmă (...) Interpretarea Luceafărului se cade să fie făcută mai cu nepărtinire și părăsind teza sumară și greșită, cum că numai trupul e solicitat de alte trupuri ori de pneumă. Limpede e că și înălțimile se simt ispitite de lume și o doresc, îi dau târcoale circumterestre, o pețesc. (...) Fiecare protagonist al scenariului trage firește spuza pe turta lui și-și cheamă partenerul în locurile unde se simte (și este) la el acasă. Fascinația celuilalt (celeilalte) se afirmă
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]