218 matches
-
ivală la alegerea de deputat a ținutului Fălciu” și deficiențe la „paza liniștii și a bunei orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor la Tribunal”. La 11 august 1847, în adresa Secretariatului de Stat nr. 1645 către
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau de resortul ospiciilor organizate, pe când bolnavii mai liniștiți erau îndrumați și la alte mănăstiri, în special, cum am amintit, la mănăstirea Râșca. Avem în prezent mai multe informații despre asistența alienaților la mănăstirea Râșca. Astfel, la 21 iulie 1852, Isprăvnicia Ținutului Suceava adresează un raport Departamentului treburilor din lăuntru, din capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe", iar departamentul dispune "predarea acestuia la mănăstirea Râșca și a se curarisi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din lăuntru, din capitală (Iași), în care înștiințează că "Domnia sa Aga Iorgu Cananău, fiind atacat la minte pricinuiește mai multe necuviințe", iar departamentul dispune "predarea acestuia la mănăstirea Râșca și a se curarisi cu doctor acolo până la vindecare". Față de aceasta, Isprăvnicia Sucevei intervine din nou, motivând că "D-sa Aga Cananău, după încredințarea fizicului ar avea rădăcina (răului) chiar în constituția trupească pentru care urmează nevoe de o cură îndelungată trupească", solicitând internarea sa într-un spital, "făcându-i poftire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
doar o concepție, iar acțiunea de reformare morală se reducea de fapt la regimul de viață de mănăstire. De altfel, în această categorie au intrat numai femeile, pentru care nu au existat, mult timp, case de recluziune. Aflăm astfel că Isprăvnicia Piatra Neamț care "trimetea femeii Zamfira (sic) pentru rele și desfrânate purtări la o mănăstire pentru canonisire"; aceeași instituție aduce la cunoștință Departamentului treburilor din lăuntru că "pe ulițele din Târgul Piatra nemernicind o femeie lipsită de minte și cu necuviincioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
3 V. Râșcanu, Gh. Gh. Năstase, Șt. Bârsan, Gh. Băileanu, Istoricul spitalului orășenesc de adulți din Iași, vol. I, București, 1956, pp. 30-122. 4 P. Pruteanu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, 1957, p. 19. 5 Arhivele Statului Iași, Isprăvnicia de Neamț, dosar 74/1829. 6 Idem, Secretariatul de Stat, dosar nr. 943/1842. 7 P. Pruteanu, op. cit., p. 15. 8 Gh. Crăinicianu, Literatura medicală românească, București, 1907,p. 25. 9 L. Wasserman, Neculae Kiriacopol, un popularizator al obstetricii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ridicat./ Moldov-a ajuns la sapă :/ Vor s-o duc-acum la groapă !/ Fete românești/ Roabe ovreiești,/ Cele boierești/ Tot ca slugi grecești !” <endnote id="(23, p. 548)"/>. Într-o circulară din 1836 emisă de Sfatul Administrativ al Moldovei se cere ca „isprăvnicia” și „zapciii” „să urmezi o di aproapi privighire” pentru a-i ține sub control pe evreii care angajează moldoveni creștini. Atunci când În cataloage se con semnează „feti di creștini ci să află slujând pi la jâdovi”, acuzația de corupere sexuală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cam pe atunci au mai venit și circa 12-20 de familii de nemți, poloni și evrei, care au făcut mori și prăvălii, ori crâșme. Nu mult de la Unirea Principatelor, Cuza a dat ordin pentru reforma administrativă și prin lege, în locul isprăvniciilor și a ocoalelor s-a format satul, unitatea administrativă cea mai mică. Comuna era formată din două sau mai multe sate, fiind prima treaptă administativă, condusă de un primar ce se supunea altor erarhii administrative mai înalte: plasa și județul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cam pe atunci au mai venit și circa 12-20 de familii de nemți, poloni și evrei, care au făcut mori și prăvălii, ori crâșme. Nu mult de la Unirea Principatelor, Cuza a dat ordin pentru reforma administrativă și prin lege, în locul isprăvniciilor și a ocoalelor s-a format satul, unitatea administrativă cea mai mică. Comuna era formată din două sau mai multe sate, fiind prima treaptă administativă, condusă de un primar ce se supunea altor erarhii administrative mai înalte: plasa și județul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
rest, se îngrijește să etaleze un fel de viață mai „subțire”, cu recuzită, obiceiuri și figurație potrivite cu noile lui cinuri. Pragul ultim al ignominiei lui Păturică este imaginat de autor a fi trădarea și uciderea lui Tudor Vladimirescu în schimbul isprăvniciei pe două județe. Dar roata norocului intră impetuos pe panta ei declinantă odată cu revenirea în scaunul țării a unui domn pământean, care face dreptate și pedepsește aprig pe ticălos, tot atunci aflându-și cuvenitul sfârșit chera Duduca, chir Costea Chiorul
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Șerban Cantacuzino, i-a fost sol lui Brâncoveanu, în 1689, la austrieci, tot Brâncoveanu l-a făcut mare vistier (rang pe care l-a deținut din 1694 până în 1703), i-a încredințat în două rânduri (în 1695 și în 1700) isprăvnicia scaunului Bucureștilor, înălțându-l, în fine, în 1704, în funcția de mare logofăt. După 1710 nu mai apare în documente. G. a fost unul dintre acei mari boieri cărturari care, împreună cu oameni ai Bisericii, au zidit faima culturală a deceniilor
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
Să aibă de-a pururea două condici statornice în cancelarie, trecând în cea dintâi toate rânduielile ce se vor face în ținut cu porunca de aice și în cea de a doua toate cărțile de poruncă ce vor merge la isprăvnicie, și răspunsurile ce se vor face pe acele cărți, cum și ce săvârșire va lua fiște care poruncă și made având păzite și toate cărțile de porunci i tabele și isvoadele cum și orice scrisori vor veni la isprăvnicie, ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la isprăvnicie, și răspunsurile ce se vor face pe acele cărți, cum și ce săvârșire va lua fiște care poruncă și made având păzite și toate cărțile de porunci i tabele și isvoadele cum și orice scrisori vor veni la isprăvnicie, ca ori și când se va cere vreo înștiințare pentru orice pricini, fiind păstrate cărțile și trecute în condici să se poată face răspunsuri cu toată lămurirea și asemenea, când se vor schimba dregătorii să se poată da lămurire de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lucrare se va depărta apoi din slujba săvârșirei și mai mult nu se va amesteca." Sameșii îndeplineau și alte îndatoriri iar de strângerea birului se ocupau zapcii, căpitarii de mazili, la târguri așa numiții căpitani etc. Sumele se adunau la isprăvnicie, la sameșul târgului. După aplicarea Regulamentului Organic, sameșul avea direct grija strângerii dărilor, ajutat de privighetorii de ocoale. Alt dregător care se ocupa de veniturile domnești era marele cămăraș, însărcinat cu colectarea veniturilor domnești private. Încă din timpul lui Ștefan
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de anumite avantaje. Lor li se stabilea o dare fixă, de obicei mai mică decât a celorlalți dajnici, erau scutiți de havalele și podvezi și nu erau supuși regimului cislei. În schimb, ei erau puși să îndeplinească anumite slujbe la isprăvnicie, la sameșie ori la casele boierești: tăiat lemne, îngrijit vite, păsări și casa, aduceau apă, executau sau reparau drumurile și podețele, supravegheau cum se lucrează pământul. Uneori erau însărcinați chiar de isprăvnicie, cu măsuratul pământului ori cu cercetarea neînțelegerilor între
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei erau puși să îndeplinească anumite slujbe la isprăvnicie, la sameșie ori la casele boierești: tăiat lemne, îngrijit vite, păsări și casa, aduceau apă, executau sau reparau drumurile și podețele, supravegheau cum se lucrează pământul. Uneori erau însărcinați chiar de isprăvnicie, cu măsuratul pământului ori cu cercetarea neînțelegerilor între locuitori. Mazilii, când erau împuterniciți să execute ordine ale autorităților, se numeau zapcii. Când, prin alegerea locuitorilor satului, cineva era desemnat să reprezinte răzeșii în fața autorităților satului, ocolului sau isprăvniciei, purtau numele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar de isprăvnicie, cu măsuratul pământului ori cu cercetarea neînțelegerilor între locuitori. Mazilii, când erau împuterniciți să execute ordine ale autorităților, se numeau zapcii. Când, prin alegerea locuitorilor satului, cineva era desemnat să reprezinte răzeșii în fața autorităților satului, ocolului sau isprăvniciei, purtau numele de vechil de mazili. A fi mazil era un privilegiu, se înțelege. Chiar și fii de mazili erau favorizați la plata dăjdiilor. Adesea plăteau dajdea stabilită pentru tatăl lor, mazil sau fost mazil. S-a înțeles, credem, că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acești dregători să nu mai existe, nefiind de altă treabă decât doar să jefuiască satele. Cum și atunci poruncile domnești nu aveau ascultare, căpitanii de mazili au continuat a exista până la Regulamentul Organic. Că așa a fost, dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului Tutova către Căpitanul de Mazili a Ocolului Tutova" din 10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei - Istorie veche", Vasile C. Nicolau, 1913, p.196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut arătare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dovadă stă „Poronca isprăvniciei ținutului Tutova către Căpitanul de Mazili a Ocolului Tutova" din 10 februarie 1872 („Priviri asupra vechii organizări administrative a Moldovei - Istorie veche", Vasile C. Nicolau, 1913, p.196): „Domnul poroșnic Enachi Borș, din Obârșeni, venind la isprăvnicie a făcut arătare că poroșnicul Vasile Solomon ar fi zis ca să meargă la facerea herestelei cu dânsul și jeluitorul a arătat că are vadea de judecată la luminatul Divan cu paharnicul Neculae Sion și cu serdarul Teodor Carp ca la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prevedea legea pentru emanciparea pământurilor posedate de clăcași și răscumpărarea sarcinilor acestora. Încă de pe la 1833 sunt menționate raporturi de neînțelegere dintre arendași și locuitorii clăcași de pe diferitele moșii „împosesuite", față de care la 1 februarie 1833 Departamentul treburilor din lăuntru informa Isprăvnicia din Vaslui despre jalba „lăcuitorilor" că anume posesorii, banul Enachi Stamati și Alecu Ciure i-ar fi asuprit cu lucrul boierescului, i-ar fi strămutat din locurile de hrană pe care le aveau din „învechime" și pe care pârâții le-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
le aveau din „învechime" și pe care pârâții le-ar fi dat, cu bani „pe la lăturași", iar „jăluitorii" fuseseră nevoiți să-și caute locuri pe alte moșii; că locuitorii ar fi fost bătuți iar arăturile lor luate. Cercetarea trimisă la Isprăvnicie n-a avut sorți de rezolvare nepărtinitoare. Înainte de legea de la 1864 situația proprietății rurale în România era următoarea după unele surse: teritoriul cultivabil se întindea pe 7 milioane hectare, repartizate pe proprietari: un milion hectare aparțineau moșnenilor sau răzeșilor, încă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doilea, sântem în șleahul cel mare, fiind și stanții în satul nostru ținem moscali mai în toate zilele cu cele trebuincioasă alimentării și povezile ce le purtăm precum și doi radavoi, unul străjăr pământesc - 300 lei pe an, și unul a isprăvniciei - 600 lei pe an, cu Măcreștii și Glodenii Cuzii. Pentru care plecați ne rugăm Înălțimii Voastre ca să fie poruncă către locul cuvenit spre a fi puși la cale și va rămâne în veci pomenire". Ajunsă la vistierie, jalba a fost
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu Măcreștii și Glodenii Cuzii. Pentru care plecați ne rugăm Înălțimii Voastre ca să fie poruncă către locul cuvenit spre a fi puși la cale și va rămâne în veci pomenire". Ajunsă la vistierie, jalba a fost trimisă în copie la Isprăvnicia ținutului Vasluiului la 11 decembrie 1834, cu recomandarea „să cerceteze înconjurările jăluitorilor și să-i pui la cali potrivit cu așăzământul", fără a se ști care au fost urmările rezolvării jalbei respective. Birul în Moldova este cel mai vechi impozit și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satului, judecătorii sătești și se executau și lucrările de interes public în localitate. Gestiunea cutiei obștii era încredințată unui comitet format din șase persoane: vornicul, preotul și 4 săteni aleși. Sarcina strângerii birurilor revenea vornicului care depunea sumele încasate la isprăvnicie. Apoi dintre mazili era aleasă o persoană care s-a ocupat de strângerea birului în numele vornicului. Ea se numea dajdier și nu era plătită. După 1864 în fiecare comună exista un casier comunal, numit mai târziu agent fiscal, iar la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în ogoare și fânețe, gâlcevi și vătămări ușoare dintre și între persoane, neînțelegeri între vecini, dar și între soț și soție ori copiii lor. Litigiile pentru pământ, tâlhăriile, omorurile etc. se judecau la Divanul domnesc, iar mai târziu și la isprăvnicie. Judecarea împricinaților era publică și la ea luau parte și bătrânii satului, ca un fel de observatori și sfătuitori. Se urmărea împăcarea părților aflate în conflict. După cum s-a mai spus, se aplicau și pedepse, chiar și bătaia. După 1830
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]