735 matches
-
sau Tzvi Menahem ben Shlomo Pineles (21 decembrie 1806, Tysmienica- 6 august 1870, Galați) a fost un rabin, om de afaceri, scriitor și cercetător al Talmudului, activist al societății Alianța Israelită Universală, tatăl lui Samuel Pineles. s-a născut la Tysmienica, în Galiția, dar în continuare familia lui s-a mutat la Brody, loc unde a primit educație religioasă hasidică, dar s-a alaturat și cercurilor iluministe Haskala din jurul lui Nahman
Herș Mendel Pineles () [Corola-website/Science/316712_a_318041]
-
dovedit opiniei publice pe ce treaptă socială inferioară se aflau evreii și cum erau violate drepturile lor elementare. În fruntea fondatorilor s-a aflat Adolphe Crémieux, politician evreu francez, care era președintele Consistoriei centrale evreiești și a fost președintele Alianței Israelite Universale până la moartea lui, în 1870. Ca să sprijine emanciparea evreilor, a fondat școli pentru copii evrei, școli moderne în care lecțiile erau predate în limba franceză. Prima școală a fost fondată în anul 1862 în Maroc. În anul 1870, în
Alianța Israelită Universală () [Corola-website/Science/316735_a_318064]
-
Israel, a fost fondată prima școală agricolă evreiască, Mikve Israel. În anul 1884, la Haifa, a fost fondată o școală în care se învăța de la grădiniță până la bacalaureat. În 1890 s-a deschis prima școală la Tripoli, în Libia. Alianța Israelită Universală a înființat sute de școli, în special în țările în care existau comunități evreiești mai puțin dezvoltate. În anul 1912 existau în Maroc 14 școli, iar în Imperiul Otoman 72. Fruntașii acestei organizații se străduiau să convingă guvernele țărilor
Alianța Israelită Universală () [Corola-website/Science/316735_a_318064]
-
s-a făcut cunoscut mai ales prin cercetările asupra literaturii ebraice medievale, mai ales a scrierilor și vieții lui Avraham Ibn Ezra. Fleischer a avut diplomă de rabin și ca profesor de ebraică, a înființat și condus o școala elementară israelita la Timișoara. Yehuda Leib sau s-a născut la Székesfehérvár în Ungaria, în timpul regimului austro-ungar, ca unul din cei șase copii ai lui Yaakov Tzvi Fleischer și ai soției acestuia, Mária (Myriam), fiica a rabinului Baruch Bernhard Eckfeld. Fleischer a
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
rabinului Baruch Bernhard Eckfeld. Fleischer a studiat la Seminarul rabinic din Budapesta, pe care l-a absolvit cu diplomă de rabin.În cursul anilor el a activat ca profesor de ebraică, înființând și conducând începând din 1918 o Școala elementară israelita în cartierul Josefin din Timișoara (care în anul 1928 a beneficiat de o nouă clădire construită prin donațiile comunității evreiești ortodoxe). Ulterior el a fost și profesor de ebraica la Liceul israelit din oraș. Fleischer a făcut numeroase cercetări și
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
și conducând începând din 1918 o Școala elementară israelita în cartierul Josefin din Timișoara (care în anul 1928 a beneficiat de o nouă clădire construită prin donațiile comunității evreiești ortodoxe). Ulterior el a fost și profesor de ebraica la Liceul israelit din oraș. Fleischer a făcut numeroase cercetări și a publicat articole în domeniul literaturii evreiești medievale, mai ales cu privire la operă și viața poetului, filologului, matematicianului și astrologului Avraham Ibn Ezra, de asemenea a scris comentarii biblice care au apărut după
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
1948 în urmă hotărârii autorităților comuniste române de a interzice învățământul privat și confesional, școala elementară evreiască condusă de Fleidcher a fost și ea închisă. a fost căsătorit cu Cilla Serena, născută Witmann, care a predat și ea la scoala israelita. Perechea a avut trei copii:Baruch Tovyahu, Ezra Fleischer, care a devenit cunoscut că filolog, ulterior profesor la Universitatea Ebraica din Ierusalim, cercetător al poeziei medievale ebraice din Spania, poet și în vremea regimului comunist, deținut sionist, de asemenea Myriam
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
să recunoască oficial două curente separate ale iudaismului în Ungaria și să acorde fiecăruia independența completă în conducerea comunităților din fiecare localitate, fără să impună o conducere pe țară. Eötvös i-a atras atenția ca legea recunoaște o „singură religie israelită”.La votul care a avut loc la sfârșitul discuțiilor au fost adoptate deciziile majorității progresiste. Între altele s-a luat hotărârea ca toți evreii adulți să poată lua parte la alegerile pentru congres, în schimb, slujbașii comunităților nu vor avea
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
vedea din dorința lor de a-și trimite copiii în școli frecventate de copiii neevrei. Președintele Parlamentului, Kálmán Ghyczy a întrebat dacă era neapărat „necesar să se convoace acest Congres și să se provoace astfel o dezbinare între concetățenii noștri israeliți? Este acceptabil ca în chestiuni religioase, majoritatea să-și impună voința cu forța asupra minorității?” . Litigiul a fost adus în fața unui comisii, care a conchis ca fiind vorba de o chestiune religioasă, statul nu-l poate rezolva prin metode coercitive
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
întregul regat s-a adunat la Pesta la 9 august 1870. Dezbaterile s-au desfășurat și ele cu repeziciune și s-au încheiat la 24 august. S-a convenit asupra întemeierii unui corp administrativ temporar numit „Comitetul Executiv Autonom al Israeliților credincioși ortodocși din Ungaria și Transilvania” („A magyarországi és erdélyi izraelita autonom orthodox hitfelekezet közvetítő bizottsága”), sub conducerea lui Ignác Reich din asociația „Shomrey Dat”. Comitetul urma să fie înlocuit în curând de o conducere permanentă. La adunarea lor delegații
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
144.000 sunt evrei recent convertiți că evangheliști și trimiși să aducă pe păcătoși înapoi la Iisus Cristos în timpul perioadei necazului de șapte ani. O altă interpretare este că cei 144.000 reprezintă o versiune mai mare a vechii armatei israelite trimisă la sfârșitul perioadei Marelui Necaz pentru a ucide pe cei nelegiuiți. Preteriștii cred că cei 144.000 sunt evreii creștini pecetluiți pentru salvarea de la Distrugerea Iersualimului din anul 70. Misionarul Tim LaHaye, în comentariile sale "Revelation: Illustrated and Made
144000 (număr) () [Corola-website/Science/322924_a_324253]
-
Mânase și a avut cel putin o fiică, Dina. Povestea cu cele douăsprezece triburi începe atunci cand Iacob și familia lui au plecat în Egipt, numărând „ 70 de suflete". În curând, numărul lor a crescut semnificativ, fiind cunoscuți că și „poporul israelit”. După moartea lui Iosif, unul din fiii lui Iacov, care devine guvernator al Egiptului i-a asuprit pe israeliți, silindu-i la munci împovărătoare. Dumnezeu și-a adus aminte de legământul Sau cu Avraam, cu Isaac și cu Iacob, și
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
devine guvernator al Egiptului i-a asuprit pe israeliți, silindu-i la munci împovărătoare. Dumnezeu și-a adus aminte de legământul Sau cu Avraam, cu Isaac și cu Iacob, și i S-a arătat lui Moise care a salvat poporul israelit, ducând-i în „Țară făgăduita". La acel moment, se estimează a fi fost aproximativ 600.000 de bărbați. Pe Muntele Sinai, Moise primește Tablele Legi, iar după 40 de ani, israeliții ajung în Canaan, în frunte cu Iosua. După cucerirea
Triburile israelite () [Corola-website/Science/303345_a_304674]
-
cabalist Nissim Alkalai.La vârstă de 17 ani a primit autorizația de rabin. La început a fost rabin la Ruse, unde a predat la „meldar” (Talmud Torá), școala primară tradițională, fiind totodată profesor de ebraica la Scoala „Alliance” (a Alianței Israelite Universale). Unul din elevii săi în acei ani a devenit cunoscut că istoricul Solomon Abraham Rosanes.. În vremea aceea Bejerano a invatat limbi străine - engleză, franceza și germană. În cursul Războiului ruso-turc din 1877-1878, care s-a desfășurat pe pământul
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
necesității adoptării oficiale a pronunțării sefarde a ebraicii. Bejerano a publicat articole în gazetele contemporane în limba ebraica -„Hamaghid”, „Hatzofe”, „Hahavatzelet”, de asemenea în ziarele de limbă ladino Telegrafo și „El Tiempo”. A scris și în gazetele evreiești („Egalitatea”, „Revista israelita”) și românești („Adevărul”, „Albina”) din România Istoricul francez Ernest Renan a laudat traducerea în ebraică făcută de Bejerano cărții „Religia naturală” de Jules Simon Bejerano a fost activ și în cadrul societății de difuzare a limbii italiene „Dante Alighieri”. După anul
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
În 1941, după încheierea studiilor rabinice la Budapesta, dr. Ernest Neumann a venit la Timișoara, unde, începând din 3 aprilie 1941, a fost angajat al comunității evreiești timișorene. Inițial, îndeplinea două funcții: preda religia opt ore pe săptămână la liceul israelit și avea totodată funcția de rabin la Templul din Fabric, ca urmaș al lui "Iacob Singer (1867-1939)", care fusese timp de decenii prim-rabinul templului. Neumann s-a căsătorit în 9 mai 1948. Soția sa, Edit Fuchs, originară din Sighetu
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
9 din sectorul 3. a fost inclus pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1983, . Construirea templului s-a făcut la inițiativa lui Isaac Leib Weinberg, un evreu polonez din București, unul dintre liderii organizației "Comunitatea Cultului Israelit Modern" din București. El a propus construirea unei sinagogi mari și impresionante cum aveau marile capitale ale Europei - Viena, Dresda sau Paris. Templul Coral este o replică a Sinagogii Tempelgasse din Viena, cunoscută și ca Templul din cartierul Leopoldstadt, construită
Templul Coral din București () [Corola-website/Science/316396_a_317725]
-
cercuri religioase creștine din Londra pentru a accelera emigrația evreilor în Palestina. Totodată a acționat pentru trimiterea de ajutoare refugiaților evrei aflați în Galiția (care aparținea atunci Austro-Ungariei cu sprijinul fondului Mansion House Relief fund al primăriei Londra. Spre deosebire de Alianță Israelita Universală (Kol Israel Haverim), care încuraja emigrația evreilor din estul Europei spre Statele Unite, Oliphant îi sfătuia pe evrei să plece în Palestina și a încercat să convingă în acest spirit și pe purtătorii de cuvânt ai Alianței Israelite. În 1882
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
Spre deosebire de Alianță Israelita Universală (Kol Israel Haverim), care încuraja emigrația evreilor din estul Europei spre Statele Unite, Oliphant îi sfătuia pe evrei să plece în Palestina și a încercat să convingă în acest spirit și pe purtătorii de cuvânt ai Alianței Israelite. În 1882 a plecat iar, cu Alice, în Orientul Apropiat. Mai întâi la Istanbul, unde au stat la Therapia. Reluând negocierile cu otomanii, a reușit să atragă interesul ministrului turc al afacerilor externe, Said Pasă, care voia să lege planul
Laurence Oliphant () [Corola-website/Science/328032_a_329361]
-
o familie de intelectuali evrei din București, originari din Polonia, ca fiu al Perlei (Pepi) și al lui Naftalí C. Popper (1820-1891). Tatăl său, ziarist și profesor de liceu, cunoștea mai multe limbi și, printre altele, a înființat prima școală israelită din București, cu o programă avansată pentru acea epocă. Conform dorinței majorității ortodoxe evreiești, limbile de predare erau idiș, română și germană. Ca ziarist, tatăl său a editat săptămânalul bilingv româno-idiș "Timpul", de factură liberală, care a funcționat doar trei
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
pâinii” simbolizează existența unui adăpost și siguranța materială, către Șesul Moabului (Sdé Moav), nume care avea în ochii evreilor conotații negative de adversitate (Regatul Moavului este menționat în Biblie și în surse arheologice - Stela lui Meșa - ca unul din dușmanii israeliților) și lipsă de siguranță. Absența pâinii la Betleem și reapariția ei (כִּי פָקַד ה' אֶת עַמּוֹ לָתֵת לָהֶם ל
Cartea lui Rut () [Corola-website/Science/321047_a_322376]
-
F. Albright arată că pronunția denumirii a rămas aproape identică după 3500 de ani, dar cu înțelesuri diferite: "'Templul zeului Lakhmu' în cannanită, 'Casă Pâinii' în ebraică și aramaica, 'Casă cărnii' în arabă". Descoperiri arheologice ce confirmă Betleemul ca oraș israelit au fost făcute și în 2012 în situl arheologic de lângă Ierusalim, numit Orașul lui David, sub forma unei "bulla"( sigiliu imprimat în lut uscat) în vechea ebraică, cu inscripția “Din orașul Betleem către Rege”, indicând că era folosit pentru a
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]
-
gamă variată de documente, deoarece stagiarii treceau de la un birou la altul pentru a-și definitiva formarea. Acest raționament al avea să se dovedească a fi fals. A fost identificat vinovatul ideal: căpitanul Alfred Dreyfus, politehnist și artilerist, de confesiune israelită și de origine alsaciană, provenit din meritocrația republicană. La începutul afacerii, s-a insistat mai mult pe originile alsaciene ale lui Dreyfus decât pe apartenența sa religioasă. Acestea nu erau însă deloc excepționale, întrucât ofițerii originari din estul Franței erau
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
polon "Czetalnia Polska", Corul doamnelor române "Eusebie Mandicevschi"), 4 asociații sportive și de vânătoare, un cinematograf, precum și 7 organizații de binefacere (Societatea Doamnelor Române, Societatea Doamnelor Catolice, Societatea Doamnelor Evanghelice, Societatea "Paupertatea", plus 3 societăți de binefacere evreiești: Societatea Doamnelor israelite, Societățile israelite "Armuth" și "Jad Haruzim"). În acea perioadă, Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale și avea un oficiu județean în orașul Storojineț . Până în 1940, populația orașului era formată din români și evrei, restul minorităților având procente
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
Polska", Corul doamnelor române "Eusebie Mandicevschi"), 4 asociații sportive și de vânătoare, un cinematograf, precum și 7 organizații de binefacere (Societatea Doamnelor Române, Societatea Doamnelor Catolice, Societatea Doamnelor Evanghelice, Societatea "Paupertatea", plus 3 societăți de binefacere evreiești: Societatea Doamnelor israelite, Societățile israelite "Armuth" și "Jad Haruzim"). În acea perioadă, Casa Asigurărilor Sociale din Cernăuți dispunea de servicii medicale și avea un oficiu județean în orașul Storojineț . Până în 1940, populația orașului era formată din români și evrei, restul minorităților având procente mai mici
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]