89,571 matches
-
urmărește configurarea raporturilor cu literatura universală, în cazul cărților populare. Definiția pe care o propune este una structurală (în condițiile în care exegeza anterioară se concentrase cu precădere asupra circulației acestor texte, folosite mai curînd ca pretexte pentru studiul evoluției istorice a mentalităților diverselor epoci); instrumentele metodologice sînt împrumutate din domeniille arhetipologiei, poeticii istorice și tipologiei compoziționale, domenii de la care, după spusele autorului, "cercetarea de față se revendică, și față de care se delimitează". Destinat mai cu seamă specialiștilor, volumul lui Mihai
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
o propune este una structurală (în condițiile în care exegeza anterioară se concentrase cu precădere asupra circulației acestor texte, folosite mai curînd ca pretexte pentru studiul evoluției istorice a mentalităților diverselor epoci); instrumentele metodologice sînt împrumutate din domeniille arhetipologiei, poeticii istorice și tipologiei compoziționale, domenii de la care, după spusele autorului, "cercetarea de față se revendică, și față de care se delimitează". Destinat mai cu seamă specialiștilor, volumul lui Mihai Moraru este, în ansamblu, un exemplu de erudiție și adecvare la obiect, amestec
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
altora, citîndu-i pe Todorov, Hannah Arendt și Edgar Morin, ajungeam la concluzia mult dezbătută între noi doi, că deși fiecare din cele două oribile flageluri care au zguduit secolul XX este unic în felul lui, cu trăsături caracteristice și semnificații istorice care nu pot fi întîlnite în altă parte, din punct de vedere moral și penal o crimă e egală cu altă crimă, a ucide un copil de chiabur nu e mai puțin grav decît a ucide un copil de evreu
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
dintre noi, vreau să zic a intelectualilor evrei din generația noastră, am fost atrași de comunism, de ideologia lui nobilă care promitea egalitatea în drepturi, încetarea oricăror discriminări de rasă, libertate pentru toți. Am fost atrași de el din rațiuni istorice pe care le cunoști și tu prea bine. Astăzi ne vine cumplit de greu să recunoaștem că ne-am înșelat, că am fost duși cu preșul, că în practica socială tot ce a fost înălțător și romantic s-a transformat
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
față de folosirea, de către vechii lor adversari, suedezii, a unuia din cele mai controversate episoade din istoria daneză. Fără a fi propriu-zis o istorie romanțată, dar apropiindu-se pe alocuri de acest gen, Vizita medicului de curte pornește de la un eveniment istoric care a marcat în mod decisiv istoria Danemarcei. între 1768 și 1772, Johann Friedrich Struensee, medic german de curte al regelui danez Christian al VII-lea, s-a folosit de influența pe care o avea asupra regelui (foarte probabil alienat
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
despre Struensee, liberal și ateu, acesta provine din Altona, unul din focarele iluminismului, primul porto-franco nordic. Soarta lui pare a fi semn că un regim care desființează orice sistem de reprimare a atacurilor dinlăuntrul său, e devorat de acestea. Informațiile istorice sunt folosite cu multă finețe, peisajele în care sunt plasate întâmplările au o încărcătură de sensuri tipică secolului al XVIII-lea. Enquist plasează prima scenă de dragoste dintre Struensee și Caroline Mathilde în "Coliba lui Rousseau" de la Ascheberg (construită pentru
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
Sebastian să-i arunce în față lui Eliade toate reproșurile sale (cu prisosință justificate de istorie) iar Eliade să se apere, să încerce să se explice, să fie forțat să-și recunoască greșeala - forțat de logica interioară a noii situații istorice și de propria sa conștiință. în acest scenariu ipotetic, nu-i deloc exclus ca Sebastian să-l fi absolvit pe Eliade așa cum Leo Baeck, fostul rabin al Berlinului și supraviețuitorul de la Theresienstadt, îl absolvise după razboi pe C.G. Jung pentru
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
poeziei. Chiar dacă ținem cont de faptul că, încă din titlu, suntem avertizați - în paranteză - că este vorba de un "metru antic", fapt care trebuie să ne atragă atenția că lirismul Antichității nu excela în figuri de stil, precum modalitățile lirice istorice care i-au succedat, - absența completă a tropilor este bătătoare la ochi. Numai că nici cititorul obișnuit, nici criticul literar nu se simt nici o clipă derutați de o atare ariditate, și nu refuză să se angajeze, dintru început, în dimensiunea
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
atitudinea dominantă, aceea de "frondă". Mai mult, în stilul tranșant binecunoscut, criticul făcea o delimitare necesară între literatura de tinerețe și aceea de după 1960 a poetului, exprimîndu-și cumva nostalgia după "junele nemulțumit din poezia anilor '40" și încheind călinescian: "rolul istoric al poetului acesta a fost și de el îi vom lega și pe mai departe numele". Un tablou real al atitudinilor critice ar fi trebuit să cuprindă această cronică, dacă am fi vrut să avem cît de cît o imagine
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
a semnalat ineditul construcției din Jurnal de campanie, iar în 1989 Nicolae Manolescu făcea o întreagă discuție în jurul aceleiași probleme, optînd pentru dispunerea cronologică. Eugen Simion discută despre opera lui Geo Dumitrescu în Scriitori români de azi urmînd aceeași linie istorică. Se pare însă că poetul nu e de acord cu o asemenea direcție de lectură. Ediția de acum e construită din nou aleatoriu față de anul scrierii poemelor. Una dintre ultimele poezii din volum e Libertatea de a trage cu pușca
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
474, că sînt multe alte lucruri demne de a fi semnalate în revista pomenită. Ancheta despre mass-media (pusă sub sugestiva întrebare: Scopul scuză mijloacele de informare în masă?), interviul dnei Chiper cu dl Mihai Pascu, secretarul nostru general de redacție, istoric prin formație, o pagină a dnei Magdalena Boiangiu, "perlele" de la Cu ochii în 3,14 și altele. Comentarii după o sinucidere suspectă Moartea suspectă a procurorului Cristian Panait a devenit un caz de mare interes pentru presa cotidiană. Unele ziare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
pogrom. Contează oare cu ce mijloace au fost uciși cei cîteva zeci de mii de evrei în timpul războiului, din ordinul Mareșalului? Contează că n-au fost gazați, ci lăsați să moară de frig și de foame în Transnistria? Dl Buzatu (istoric, cîndva) nu mai miră pe nimeni, în dorința d-sale de a-l spăla pe Mareșal de păcate. Dl Stoenescu, autor al unei cărți despre Mareșal și evrei, a fost destul de ambiguu. Vrînd să nu scape din vedere nuanțele, a
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
Mareșalului înfloresc ca ciupercile, ce înseamnă asta. Dl Cristoiu e obsedat de atributul care definește ordonanța. Ciudat este și că nici unul dintre participanți nu s-a gîndit că era obligatorie o discriminare de principiu, între o abordare politică și una istorică a rolului Mareșalului. Dacă dl Buzatu n-ar fi membru al unui partid naționalist, d-sa ar putea susține, ca istoric, ce vrea. Politic, poziția d-sale este inacceptabilă. România nu poate intra în Europa cu statuile Mareșalului în cîrcă
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
ci negativ, reprezentând o pierdere! Am făcut atâtea sacrificii, timp de peste un deceniu, ca să ajungem să o ducem, din punct de vedere material, mai rău decât înainte! Și cine e de vină? Spre dezamăgirea semnatarului acestor rânduri (simpatizant al partidelor istorice reînființate), dar cu îndreptățire și într-un mod convingător, Ilie Șerbănescu îi face responsabili de degradarea economiei pe toți cei care s-au succedat la conducerea României din 1989 și până în prezent. Din punctul său de vedere, nu contează culoarea
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
linia a doua, de linia a treia sau chiar mai de jos, care vin din descendența revistei "Cuvîntul liber" scoasă cu ideile și pe banii "Ajutorului roșu" și ai Moscovei bolșevice, ca și din descendența unor efemere publicații suprarealiste". Datele istorice alcătuiesc doar un pretext pentru atitudinea naționalistă ce nu șovăie a se dezlănțui. În continuare apare incriminat, din acest punct de vedere, I. Ludo, care în Răspîntia, "revista pereche a Orizontului lui Sașa Pană", s-a rostit în legătură cu "marile figuri
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
o dată pentru totdeauna, cu naționalismul șovin și cu antisemitismul românesc. Cîtă subiectivitate intră într-o asemenea atitudine se poate presupune mai ales după tragica experiență a deportărilor evreiești". De ce "subiectivitate", cînd deportările evreiești au avut un caracter de strictă obiectivitate istorică? Mai departe aflăm ceva stupefiant: ""Răspîntia" lui I. Ludo, ca și "Orizontul" lui Sașa Pană stabilesc liniile directoare ale epurării și condamnării literaturii române". Deci nu Comitetul Central, nu secția acestuia de propagandă, ci doi autori, de altminteri, cu totul
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
dinamic (bergsonian) se compun după legile simple ale calcului vectorial, avem un obiect secundar. Dacă ele constituie un sistem individualizat și subzistă de-a lungul timpului, vom avea o creatură a seriei principale... Individualitățile chimice, speciile chimice nu au caracterul istoric al individualităților biologice. Virusurile de ex. nu au o continuitate ereditară. În schimb, amândouă au o notă comună, esențială: au o formă proprie, persistentă, ce tinde să se reconstituie și să reapară când structura lor a fost alterată... Ceva în
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
a doua limbă de stat, naționalistul de la București vede rezolvarea situației prin anexarea Basarabiei la România. N-ar fi rău ca lucrurile să stea atât de simplu. Partea proastă e că actuala Republică Moldova nu corespunde sută la sută cu istorica Basarabie a lui Ștefan cel Mare. Ce s-ar întâmpla cu Transnistria? Dar cu părțile cu statut neclar aflate sub sfera de influență a Ucrainei? Evident că pentru eroul atâtora dintre procesele zgomotoase ale ultimilor ani astfel de chestiuni nu
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
idei demente. Ca să nu pun la socoteală că Vadim le dă - pentru a nu știu câta oară - idei egalilor săi întru iraționalitate de dincolo de Tisa. Să fie o întâmplare că Vadim și-a rostit prostiile tocmai la Cluj, în capitala istorică a Transilvaniei? Dacă nici asta nu e o invitație directă adresată lui Csurka de-a cere și el un arbitraj privind Ardealul, înseamnă că nimic pe lumea asta nu are logică! Zbieretele lui Vadim sunt departe de-a izbucni din
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
dintre iudeo-creștini, esenieni și montanism, urmărind elemente comune, de detaliu, identificabile și la Tertulian în De pudicitia. Analiza acestor mișcări gnostice, apocaliptice și eschatologice, îl conduce pe Marius Lazurca la stabilirea unor practici și fenomene recurente în comunități îndepărtate geografic, istoric și cultural, dovadă că un climat religios similar poate produce realități sociale asemănătoare. Cu un sumar tentant, cu studii erudite și originale, Archaeus e mai mult decît o revistă interesantă, e o revistă de care cultura română are absolută nevoie
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Roman sau mai știu eu unde. Neretrocedate la vreme foștilor proprietari, ele se părăginesc sub ochii nepăsători ai unor primari care n-au nici cea mai mică inițiativă. Am văzut străzi, care făceau altădată mîndria unor orașe, ale căror case istorice se părăduiesc, devastate de locatari ocazionali, cu tencuiala roasă, cu ferestre oarbe și obloane bătute în cuie. Fosta Stradă Regală din Brăila arată așa. Dar nici la Sibiu sau Oradea nu s-a întreprins în ultimii doisprezece ani aproape nimic
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
Eugenia Vodă Amen, de Costa-Gavras, e o "adaptare liberă" după "Vicarul", de Rolf Hochhuth. Faptul istoric central: în timpul celui de-al doilea război mondial, cînd camerele de gazare au început să funcționeze, Papa, din rațiuni diplomatice, a tăcut. Îmi aduc aminte cum, la începutul anilor '70, am văzut Vicarul, într-o seară, la Grădina Icoanei, în
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
aparatul Bisericii Catolice, anii '40 reprezintă continuarea secolului al XIX-lea. Hitler nu este un personaj plăcut, dar luptă împotriva lui Stalin, iar Biserica îi urăște în egală măsură pe comuniști și pe evrei..." Se pare că, de fapt, adevărul istoric e mai nuanțat decît această opinie tranșantă. Există volume de documente care atestă faptul că Biserica nu promova o tradiție de ură, cum susține scenaristul, iar Vaticanul n-a fost tăcut și absent față de ororile nazismului; Papa Pius XI, predecesorul
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
presupus, al kominterniștilor, puțin atenți la diferențierea etnică: "Redacții întregi erau ocupate compact de foști "ilegaliști", de tovarăși de încredere, de figuri apărute peste noapte, care nu numai că erau comuniști, dar eru precumpănitor altceva decît români. Este un fapt istoric acesta, care spune ceva. Kominternismul nu-i considera pe români apți și demni de încrederea muncilor "înalte", ideologice, de conducere. Ei erau, de obicei, simplă masă biologică, de reproducție și de producție. Iar închisorile politice și Canalul ofereau chintesența acestui
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
început de scriitorinc, de turnură (de contorsionare) benefică a discursului critic. Recenzia, cronica aplicată asupra unor cărți (care nu sînt de Cioran & comp.), acestea sînt salvările Dan C.-ului. Și nu recuperările unei generații pierdute în negura timpului, în cețuri istorice și ideologice. O carte de recenzii în care să fie vorba despre "celelalte cărți", doar în ea am putea găsi un Dan C. Mihăilescu valabil și, ciudat, mai puțin perisabil. Un cronicar de întîmpinare care face o muncă de istoric
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]