KorAP: Find »[drukola/base=istorie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...5835 >

145,869 matches

Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383

ora actuală, care credeți că ar fi prioritățile noastre?” Răspuns: „Nouă, românilor, ne lipsesc sintezele. Gândul meu merge deci în această direcție: ne trebuie o sinteză în care să apărem și noi, dar și ceilalți. Străinii își permit să emită istorii ale poporului român (cum e cazul rușilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar și polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce n-am face istoria lor?!” (subl.SI), (p.3) Deplânge și aici aceeași mentalitate de recul în fața luptei pentru

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
sinteză în care să apărem și noi, dar și ceilalți. Străinii își permit să emită istorii ale poporului român (cum e cazul rușilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar și polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce n-am face istoria lor?!” (subl.SI), (p.3) Deplânge și aici aceeași mentalitate de recul în fața luptei pentru adevăr, pentru susținerea istoriei noastre corecte și nu falsificate după placul străinilor. - Din câte știți care au fost personalitățile pe care le admira profesorul Ullea

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
cum e cazul rușilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar și polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce n-am face istoria lor?!” (subl.SI), (p.3) Deplânge și aici aceeași mentalitate de recul în fața luptei pentru adevăr, pentru susținerea istoriei noastre corecte și nu falsificate după placul străinilor. - Din câte știți care au fost personalitățile pe care le admira profesorul Ullea ? - Bizantiniștii V.N. Lazarev și André Grabar ocupau primele două locuri în ce privește lucrările specialiștilor străini. Pentru studierea arhitecturii moldovene din

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Părhăuți și Arbure (2012) și broșurile Un unicat în ortodoxie: Piatra de mormânt din biserica Sf. Nicolae Popăuți, 1492 (2002), și Datarea ansamblului de pictură de la Sucevița (2006). Înainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv în revista Institutului de Istoria Artei. - Om de o vastă cultură, profesorul Ullea a lăsat multe lucrări în manuscris pe care dvs. acum încercați să le puneți în valoare, ce cărți ați reușit până acum să tipăriți și ce lucrări mai sunt în manuscrise și

PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312

glume întârzie cât poți veștile rele prinde-ntre pumni umbrelele de cobre scuipă cu artă - provocat de iele prefă-ți saliva-n constelații sobre... ...cred c-a zburat un diavol peste case: am asurzit de fericiri și oase... ÎȚI SCAPĂ ISTORIA PRINTRE DEGETE - DOMNULE ȘEF îți scapă Istoria printre degete - domnule șef și dragă maestre: Istoria pare că face alergie la vocea ta triunghiulară - domnule șef de sector divin - responsabilule peste regalul venin ar fi mai bine să te retragi în

DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-ntre pumni umbrelele de cobre scuipă cu artă - provocat de iele prefă-ți saliva-n constelații sobre... ...cred c-a zburat un diavol peste case: am asurzit de fericiri și oase... ÎȚI SCAPĂ ISTORIA PRINTRE DEGETE - DOMNULE ȘEF îți scapă Istoria printre degete - domnule șef și dragă maestre: Istoria pare că face alergie la vocea ta triunghiulară - domnule șef de sector divin - responsabilule peste regalul venin ar fi mai bine să te retragi în pensia-ți stelară - apoi să-ți cauți

DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
provocat de iele prefă-ți saliva-n constelații sobre... ...cred c-a zburat un diavol peste case: am asurzit de fericiri și oase... ÎȚI SCAPĂ ISTORIA PRINTRE DEGETE - DOMNULE ȘEF îți scapă Istoria printre degete - domnule șef și dragă maestre: Istoria pare că face alergie la vocea ta triunghiulară - domnule șef de sector divin - responsabilule peste regalul venin ar fi mai bine să te retragi în pensia-ți stelară - apoi să-ți cauți - fără niciun indiciu - instanță tutelară - într-un simplu

DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
într-un simplu și curat ospiciu domnule șef al zbierândelor liniști tartare - se vede că ți-ai amenajat - în dos supozitoare - și acum simți acut nevoia de Gardian și de Mare - iar el - sumbru Gardianul Memoria (Valurilor) - este tocmai „coana” Istoria... Istoria asta - pe care ai drăgostit-o ca Prostul - iar ea și-a făcut de cap cu toți felcerii de noapte - cu toți camionagiii de seară - cu toți boschetarii din luna amară: da - numai așa a dat de unul - cel

DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
un simplu și curat ospiciu domnule șef al zbierândelor liniști tartare - se vede că ți-ai amenajat - în dos supozitoare - și acum simți acut nevoia de Gardian și de Mare - iar el - sumbru Gardianul Memoria (Valurilor) - este tocmai „coana” Istoria... Istoria asta - pe care ai drăgostit-o ca Prostul - iar ea și-a făcut de cap cu toți felcerii de noapte - cu toți camionagiii de seară - cu toți boschetarii din luna amară: da - numai așa a dat de unul - cel mai

DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
care ai drăgostit-o ca Prostul - iar ea și-a făcut de cap cu toți felcerii de noapte - cu toți camionagiii de seară - cu toți boschetarii din luna amară: da - numai așa a dat de unul - cel mai sinistru: Rostul Istoria asta care - domnule șef de marionete - ți-a fost leac și otravă - ți-a vândut trotinete - pe post de ostenite - dezarticulate majorete: totul - în fantazările tale jalnice de travestit în antracte nevralgice... ...by-by - domnule șef și maestru de călărie - fără de

DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
care - domnule șef de marionete - ți-a fost leac și otravă - ți-a vândut trotinete - pe post de ostenite - dezarticulate majorete: totul - în fantazările tale jalnice de travestit în antracte nevralgice... ...by-by - domnule șef și maestru de călărie - fără de pălărie: Istoria și-a ieșit din albie și din cămașa de forță - iar acum controlează biletele de autobuz - făcând abuz după abuz: cine a uitat să-și procure bilet pentru călătorie - capătă o invitație la Marele Circ - pe datorie... FĂRĂ MARI PRETENȚII

DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863

atunci, frunzele împletite din fel de fel de șuvițe și croieli tivite în modele au ascuns privirii tot ce natura umană primise în dar din măinile divine ale modelatorului. Au trecut ani, veacuri și epoci, femeia a rămas aproape aceeași. Istoria a început să-i comercializeze imaginea și ispitele și s-a creat o adevărată industrie în jurul acestui simbol al vieții. Modificări multiple au făcut din ea aproape tot ce se poate face și nu. Pe rând a devenit sclavă, prințesă

E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1453543721.html [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
ispitele și s-a creat o adevărată industrie în jurul acestui simbol al vieții. Modificări multiple au făcut din ea aproape tot ce se poate face și nu. Pe rând a devenit sclavă, prințesă, regină, proletară sau făptură modernă prin care istoria modei a izbândit copleșind-o în veșminte. Cu o putere izvorătă din ea știe ce materie orânduită, femeia le -a îndurat pe toate. Alături de opusul și egalul ei, bărbatul, a mers și la luptă, și la strânsul recoltei, a făcut

E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1453543721.html [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090

12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Al.Florin ȚENE Ioan Budai -Deleanu promotor al promovării limbii literare române 101 de ani de la trecerea în eternitate Partea I-a Se cunoaște faptul că fruntașii “Școlii Ardelene “ au fost preocupați pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea literatuirii române în acest areal. Alături de el

IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619

mine și pe soția mea, Beijingul și China ne-au cucerit prin patina istorică, prin originalitate și rafinament, prin puterea creației. Știai că, în Asia, China a jucat rolul civilizator al Imperiului Roman? Limba chineză, și nu numai limba, ci istoria și filosofia, literatura, dreptul, științele exacte, organizarea socială și de stat etc., au fost și sunt limba și scrierea civilizatoare și modele de progres ale Orientului Îndepărtat. Civilizația chineză este o insulă a comorilor. Anii aceia au însemnat pentru mine

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
mitice cu tentă filosofică și șamanică, ordonate și comentate de Confucius în jurul anului 500 înainte de Hristos. E o adevărată enciclopedie a începutului de civilizație a lumii. „Cartea Schimbărilor” pornește de la magie și divinație, îmbogățindu-se pe parcurs cu elemente de istorie, artă militară, politică, filosofie, matematică, medicină, poezie și cutume, primând latura etică, filosofică, de divinație. Eu citisem în țară în timpul studenției simple referiri la ea. În primii mei ani în China, nimeni nu îndrăznea să discute despre o carte socotită

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
însă sunt de acord că măcar cele numite în cadrul dialogului nostru merită calificativul de cărți de excepție și aș așeza pe raftul întâi Yi Jing, „Cartea Schimbărilor”. Mie mi se pare că paisprezece ani este puțin. Lucrez acum la o istorie a civilizației chineze și îmi dau seama că îmi lipsesc unele cărți de referință, aș avea nevoie încă de studiu în Biblioteca Beijing, care aduce cu un castel uriaș. Îmi mijlocești o bursă de studiu de câțiva ani? Doina DRĂGUȚ

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
Am scris până acum șase romane și am publicat trei. Putem vorbi altă dată despre statutul meu de prozator? Putem relua discuția și în privința traducerilor, dar propun să ne oprim aici. Sunt multe de spus despre fiecare carte în parte, istoria achiziționării ei, acceptarea pentru traducere, găsirea editurii, primirea aprobărilor, inclusiv de la cenzură, care, de la organismul numit „Direcția presei”, s-a răspândit în toate editurile. Era la editură un tovarăș, care dacă zicea „Nu!” sau zicea să se topească o carte

DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318

preoteasă dacică, poemele sale sunt învățături și incantații care pomenesc despre un popor drept și viteaz, un neam puțin mai tânăr decât Dumnezeu, dar plin de martiri și mucenici cum sunt și în jurul Bunului Domn. Poeta Maria Oprea este cronicarul istoriei și culturii noastre contemporane, vine în linie dreaptă din autorii domnești ai Letopisețelor și ai voievozilor pentru care pământul românesc era singura Evanghelie. Are în spiritul său un vuiet care ne cheamă să ne întoarcem cu fața spre icoanele din

SĂRBĂTOAREA POEZIEI ÎN APUSENI! AZI LA ZDRAPȚI! by http://uzp.org.ro/sarbatoarea-poeziei-in-apuseni-azi-la-zdrapti/ [Corola-blog/BlogPost/94026_a_95318]
Corola-blog/BlogPost/370918_a_372247

cu Luceafărul, Rafael cu Madona Sixtină, Lev Tolstoi cu Război și pace, Byron cu Child Harold și exemplele pot continua. Subliniem faptul că aceste culmi artistice nu anihilează sau nu estompează semnificația celorlalte opere, aparținând aceluiași creator. Realitatea, consemnată de istoria literaturii universale, ne arată că de multe ori, opera de proporții mai mici, dar cu o mare forță de concentrare și exprimare, atârnă greu în cântarul valori, germinând ideile mari, habitudini și principiile estetice de bază ale artistului ajuns la

PARTICULARITĂŢILE MANIEREI ARTISTICE ALE MARILOR OPERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/Particularitatile_manierei_artistice_ale_marilor_opere.html [Corola-blog/BlogPost/370918_a_372247]
Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912

cu mine, apoi ca o parte din mine, independentă, și, în fine, ca o parte care rămîne pentru totdeauna, dincolo de existența mea, în lume, pentru lume. Tot astfel este un efect al luptei cu timpul care curge implacabil, ireparabil. Studiind istoria timpului, în general, strategia și arta militară, apoi dreptul, în special, am găsit această formă ideală prin care am instituit prin testament din viață ca o instituție cu personalitate juridică, de drept privat, recunoscută de stat ca avînd un patrimoniu

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
pe la 387 înainte de Christos, cînd termenul denumea locul și acțiunile din grădinile lui Akademos, de lîngă Atena, acolo, se afla doar un parc. Platon a fondat o asociație în care tinerii dornici de învățătură puteau dezbate liber diverse teme de istorie și filosofie. Unii profesori, specialiști, predau tinerilor - copii ai unor oameni de seamă ai cetății, lecții de retorică și de științe exacte. Învățămîntul, la început, a fost particular, apoi a devenit și o obligație asumată de cetate pentru locuitorii fruntași

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
a timpului - filosofiei, conștiinței temporale, a dacoromânisticii - ca știință despre conștiința națiunii dacoromâne, a acțiunilor și inacțiunilor acesteia de la începuturile ei pînă în viitorii posibili și dezirabili, a comterristicii - ca știință a problemelor globale (internaționale) percepute din perspectiva dacoromânisticii, a istoriei, a științei conducerii-managementului, a dreptului, a sociologiei, științelor sociale în general, a economiei, a tehnicii, a strategiei și artei militare, a lingvisticii și educației permanente. În baza ideii din 9 mai 1985, ca un ecou în timp al cunoașterii zamolsiene

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
dacoromânești sub aspect etnic, cultural, lingvistic și religios, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt ei în momentul de față. Ca instituție autonomă în cadrul Fundației Academia DacoRomână ”Tempus DacoRomânia ComTerra”, în care problemele de știința conducerii, de drept, filosofia, istoria, lingvistica, artele, tehnica, creativitatea, în general, sunt la ele acasă, A.D.R. desfășoară acțiuni publice prin manifestări săptămînale, joia după amiaza (de regulă, după orele 16) în locuri prestabilite. Aceasta privește și latura universitară, prin sesiuni de comunicări și dezbateri

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
a Academiei Domnești de București, 1694. Desigur că le suntem datori Hestiei - care a predat Legile Belagine lui Zamolse înainte cu 10 000 de Christos, lui Pitagora, Socrate, Platon și Aristotel, dar mai presus de toate și de toți, toată istoria îi este datoare lui Zamolse pentru că el a creat această școală a nemuritorilor în DACOROMÂNIA, reușind o unificare spirituală a dacoromânității cu 10 000 înainte de Christos, mai înainte de marile catastrofe din anii 7 500 î.Chr., pregătind spiritual (re)unificarea

FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]