684 matches
-
filosofic; necesitatea imperioasă de a struni energiile animale din om; inegala valoare a existențelor; ridicolul valorilor artificiale - cum ar fi orgoliul sportiv; critica necumpătării alcoolice; refuzarea tuturor formelor de atașament, oricare ar fi ele; desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, aceste istorioare arată toate că există o distanță mare între ideea de greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului îieri ca și astăzi) face din el un personaj cusurgiu, afemeiat, mâncău, băutor, amoral, imoral, necumpătat, trăind
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
figuri marcante, dacă nu pe aceiași anonimi: un efeminat, un cocoșat, un negustor de pește, un docher, un pleșuv sau niște pirați și, de fapt, aceeași mică lume a Atenei. Dușmanul comun rămâne Platon, Comandorul cu veleități piromane. Și multe istorioare puse pe seama unuia sau a altuia se clarifică în lumina contextului antiplatonician. într-un fel, lupta este dusă contra idealismului lui Platon în numele pretinsului său maestru, Socrate, omul liber, magicianul cuvântului, strălucitul vorbitor, faunul ironic care străbate străzile cetății ca
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Celsus scrie lucrarea Contra creștinilor, dar corabia păgână deja se scufundă... în acest timp, lipsit de griji, crezând încă în posibilitatea de a-i conduce pe oameni spre virtute făcând mai degrabă apel la rațiunea lor decât prostindu-i cu istorioare care le încurajează gustul pentru miraculos, Diogene din Oenanda comandă unor artiști mozaicari, zidari, sculptori acest proiect mirific: un zid lung de opzeci de metri, înalt de patru metri și gros de un metru. Este vorba de transformarea acestui edificiu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fabula într-un fel de conversație. "Excesul" sintactic pe care îl presupune folosirea dativului etic trimite la un exces mai radical, cel al enunțării narative referitoare la ceea ce este narat. Pretinzând că este doar un mijloc de a "transmite" o istorioară, de a o face plăcută, narațiunea lui La Fontaine inversează, în realitate, ierarhia tradițională: în prim-plan trece relația dintre narațiune și istorioara povestită. Numeroasele povestiri și morale din Fabule oferă în zadar privirii o lume violentă și nedreaptă, căci
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțării narative referitoare la ceea ce este narat. Pretinzând că este doar un mijloc de a "transmite" o istorioară, de a o face plăcută, narațiunea lui La Fontaine inversează, în realitate, ierarhia tradițională: în prim-plan trece relația dintre narațiune și istorioara povestită. Numeroasele povestiri și morale din Fabule oferă în zadar privirii o lume violentă și nedreaptă, căci enunțarea se bazează pe un limbaj sociabil, asociat unei depline arte de a trăi. Fabulele descriu un univers crud, dar îl și contestă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ele sunt „înturnate” în românește („în rumânie”) într-o vreme în care asemenea inițiative erau, la noi, cu totul răzlețe. Receptiv la tendințele iluministe ale epocii, O. nu se mărginește la fabuliștii din vechime (Esop, Fedru, Avian ș.a.) sau la istorioare mitologice, ci include și o seamă de parabole de rezonanță și cu tâlcuri strict contemporane. Strădania lui nu a fost numai una de tălmăcire literală. Căci, precizează el, „la fieștecare fabulă din jos o învățătură scurtă am adăugat”. Ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
ce dăruiește viață” 170 . Povestirile ei sunt diversificate, dovedind imaginație și bun gust, pun accent pe valoarea inteligenței umane, care nu este în mod obligatoriu legată de condiția nobilă sau de un statut social privilegiat. În prima zi rostește o istorioară prin care o femeie mândră și zeflemitoare primește o replică de la un bărbat matur și înțelept, care o iubea cinstit și pe care tânăra văduvă va învăța să-l prețuiască nu după aparențe, ci după noblețea inimii. Povestirea a doua
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
soțului prezența amantului. Iubitoare de competiție, Filomena se bucură atunci când are onoarea de a deschide seria istorisirilor din ziua a noua: „sunt foarte bucuroasă să fiu eu prima care să intru în bătălia asta pe câmpul liber și deschis al istorioarelor de astăzi” 201 . Aprecierea deosebită pe care o arată înțelepciunii, iscusinței și vicleniei feminine este subliniată și în a noua și a zecea povestire în care o văduvă de o frumusețe răpitoare reușește să se salveze de insistențele amoroase ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Oxford, un „intelectual” am putea spune. Lui i-a încredințat femeia moșie și bani, generozitate de care s-a căit apoi. Un episod semnificativ între cei doi este incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie de istorioare celebre, în care bărbați renumiți au avut de suferit de pe urma comportării nechibzuite a femeilor. Astfel de antologii circulau în epocă și erau chiar încurajate de Biserică, deoarece pledau pentru celibat și alegerea vieții monahale.393 Din vanitate și gelozie, femeia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ei puritatea și evlavia unui copil care învață un cântec religios și va fi convertit într-un martir. Târgoveața își descrie violența verbală față de soții ei, dezbate întrebările care o frământă, intră în conflict cu autoritatea vremii și spune o istorioară în care victoria revine abilității unei femei de a-și susține cauza.492 Stareța este mult mai feminină, pe când târgoveața ni se înfățișează oarecum virilizată și declarativ vicioasă, simbol al păcatului, al căderii.493 Maica Eglantina își propune să rostească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
and the English Comic Writers, edited by William Carew Hazlitt, George Bell and Sons, 1894, p. 49. 783 Autor pe care Chaucer îl laudă în precuvântarea povestirii prin intermediul naratorului său, diacul din Oxford, și de la care mărturisește că a preluat istorioara. 784 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 343. 214 Nezăbovind din zori și până-n sară.”785 Valter se dovedește mai înțelept decât toți, deoarece respectă ceea ce nimeni nu considera a merita o atenție deosebită: „Prețăluind-o cât e de smerită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de relaxare alături de o persoană pe care o îndrăgise între timp. Situații asemănătoare vom regăsi și în capodopera chauceriană. Povestea neguțătorului pare a fi un exemplu concludent a ceea ce reprezenta uneori căsnicia, mai precis un chin reciproc, deoarece nu doar istorioara inserată, despre bătrânul 875 Ibidem, vol. II, p. 86. 876 Ibidem, p. 88. 877 Ibidem, p. 181. 236 Ianuarie și infidela sa soție Mai, este o mostră a ceea ce nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
creionul." Prințesa oferea și repere metodologice. Prima idee era o lectură din Anatole France, "Cartea prietenului meu": Nu citi mai mult decât am însemnat eu. A doua parte a cărții nu este la fel de bună și ți-ai pierde timpul. Sunt istorioare care îți vor plăcea, sunt sigură, și vei vedea pe fiecare pagină urma creionului meu subliniind frumusețea stilului". A doua lectură promisă era primul volum al Memorialului de la Sfânta Elena al contelui de Las Cases 55. De altfel, tema Napoleon
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
le voi fi citit și însemnat cu creionul. Citește mai întâi Cartea prietenului meu, de Anatole France. Nu citi mai mult decât am însemnat eu. A doua parte a cărții nu este la fel de bună și ți-ai pierde timpul. Sunt istorioare care îți vor plăcea, sunt sigură, și vei vedea pe fiecare pagină urma creionului meu subliniind frumusețea stilului. A doua carte pe care ți-o trimit este primul volum al Memorialului de la Sfânta Elena 41, apoi ți le voi trimite
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
decenii, M. Dragomirescu afirma că sunt cele mai bune, după cele ale lui Gr. Alexandrescu, din literatura română. Sursa folclorică de care autorul a stat tot timpul aproape este vizibilă și în fabule, căci majoritatea ilustrează proverbe, pilde populare și istorioare cu conținut moralizator de largă circulație. C. avea conștiința contribuției unui scriitor la formarea limbii literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A mai cules lirică populară, publicată, în 1869-1870, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
al fabliaux-urilor din secolele al XII-lea și al XIII-lea, care provin majoritatea din Nordul Franței. Aceste scurte povestiri de 50 până la 1500 de versuri (în general octosilabice) sunt adesea taxate drept "pornografice" de specialiști pentru că în ele abundă istorioarele scabroase cu soți încornorați sau cele ușor delirante precum "aceea a unei singure femei care cu pizda ei slujea o sută de cavaleri din toate zările". Totuși nu descrierea precisă a activității sexuale constituie miezul povestirii; este vorba despre intrigi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
greșeli. De aceea sunt în stare să spună copiilor lor: "Am greșit", "Scuză-mă", " Am nevoie de tine". Părinții care nu-și cer scuze nu-și vor învăța copiii cum să abordeze aroganța. Părinții buni dau informații, părinții inteligenți povestesc istorioare Captați-vă copiii prin inteligența voastră, nu prin autoritate, bani sau putere. Știți care este termometrul care indică dacă sunteți agreabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii și prietenii acestora. Dacă le face plăcere să fie în preajma voastră
Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
C. și-a luat - cum observa Perpessicius - prezumțiile drept certitudini. SCRIERI: Viața lui Eliade, București, 1939; Mihail Eminescu, București, 1968. Ediții: M. Eminescu, Opere, I-IV, București, 1938-1939, Opera politică, I-II, București, 1941; Ion Creangă, Povești, amintiri. Anecdote și istorioare, București, 1939; G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, pref. Al. Piru, București, 1968, Restituiri literare, I-II, București, 1968. Repere bibliografice: Perpessicius, Eminesciana, București, 1971, 302-310; Piru, Varia, II, 134-135, 265-270; [Ion Crețu], DCL, II, 371-373; Bucur, Istoriografia, 391; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
Poate să fumeze una - nu mai mult. Și, înainte să-și dea seama, a devenit din nou dependent. Spălarea creierului e foarte eficientă și trebuie să fii conștient de efectele ei. Mulți fumători mai în vârstă își amintesc probabil de istorioarele polițiste cu Paul Temple difuzate la radio, foarte populare în Anglia după război. Unul din cicluri era pe tema adicției la marijuana, așa-numita "iarbă". Niște ticăloși vindeau fumătorilor țigări care conțineau "iarbă", fără ca ultimii să știe. Nu existau efecte
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Alte povești, snoave, anecdote și versuri, îngr. Paul Papadopol, București, 1933; Opere complete, îngr. G.T. Kirileanu și II. Chendi, introd. Const. Botez, București, 1936; Opere, îngr. G.T. Kirileanu, București, 1939; Povești, îngr. Giorge Pascu, București, 1939; Povești, amintiri. Anecdote și istorioare, îngr. Ioan Crețu, București, 1939; Opere complete, îngr. Lucian Predescu, București, 1940; Povești, îngr. Liviu Rebreanu, București, 1940; Opere complete, îngr. G.T. Kirileanu și Il. Chendi, introd. Const. Botez, București, 1942; Opere, îngr. și pref. G. Călinescu, București, 1953; Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
povestiri apărute, incepand cu 1913, în „Revista copiilor și a tinerimii”, publicație la care a lucrat și că redactor, P. le-a reprodus în volumele Pentru zilele de vacanță (1922), În lumea copiilor (1923) și Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii (1923). În perioada următoare i-au mai fost editate câteva cărți pentru copii - Nicușor (1931), Păsărica, draga mea (1932) și Găină cea moțata (1942). Fără un ecou deosebit au rămas alte două mici române, Povestea unei fete (1927
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Carte despre vremuri multe (1963) și Carte despre drumuri lungi (1965). SCRIERI: Din lumea celor obidiți, București, 1912; În seara de Crăciun, București, 1922; Pentru zilele de vacanță, București; 1922; În lumea copiilor, București, 1923; Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, București, 1923; Lumea celor necăjiți, București, 1924; Drumul morții, București, 1925; Povestea unei fete, București, 1927; Găină cea moțata și alte istorioare pentru copii, București, 1929; Familia Chiț-Chiț, București, 1931; Nicușor, București, 1931; Veșnicul învins, București, 1931; Păsărica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
Pentru zilele de vacanță, București; 1922; În lumea copiilor, București, 1923; Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, București, 1923; Lumea celor necăjiți, București, 1924; Drumul morții, București, 1925; Povestea unei fete, București, 1927; Găină cea moțata și alte istorioare pentru copii, București, 1929; Familia Chiț-Chiț, București, 1931; Nicușor, București, 1931; Veșnicul învins, București, 1931; Păsărica, draga mea, București, 1932; Tablouri în cărbune, București, 1935; Găină cea moțata, București, 1942; Simple întâmplări, București, 1943; În amintirea lor..., București, 1945; Cocarda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
În amintirea lor..., București, 1945; Cocarda roșie, București, 1946; Galantar, București, 1946; Lumea noastră, București, 1946; Noi în furtună, București, [1946]; Oameni și momente, București, 1946; Noi, în URSS, București, 1947; Drum spre pace, introd. Lothar Rădăceanu, București, [1947]; O istorioara cu șoareci, București, 1948; Zilele vieții tale, I-IV, București, 1949-1950; Lanțuri, I-IV, București, 1950-1954; Noi, la 77, București, 1952; Va veni o zi..., București, 1954; Așa a fost odată, București, 1955; Hans Christian Andersen, București, 1955; Că un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
despre vremuri multe, București, 1963; Întâmplări cu Bălcescu, București, 1963; Carte despre drumuri lungi, București, 1965; Povestiri vechi și noi, București, 1966; Prezente, introd. Teodor Vârgolici, București, 1968; Scrieri, I-VII, București, 1970-1974; Aducere aminte, București, 1972; Evocări, București, 1973; Istorioare alese, București, f. a. Antologii: Războiul, pref. Henri Barbusse, București, [1923]. Traduceri: Jules Verne, Comoara din Ostrov. Minunatele aventuri ale lui Antifer, I-II, București, 1913, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1922, Mathias Sandorf, I-II, București, 1923 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]