655 matches
-
unul lângă celălalt. Se întâmpla de multe ori ca el să înceapă o frază, iar ea să o termine. Glumeau tot timpul, se tachinau fără încetare, iar casa lor era plină de râsul lui Marin și chiotele Aurorei. Erau extrem de istoviți unul de altul, dar niciodată plictisiți... “7 iunie ’55 Aurora dragă, iubita mea,(...) Te-am sărutat la stația de tramvai de două ori, întocmai ca în copilărie, când plecam la câmp înfricoșat de soare și beam dinainte apă multă. Dar
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > BARZA Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Fânul mă-mbată în nemișcarea-mi treaza, Soarele-mi brăzdează trupul istovit, Din înălțimi o barza ușor pe cuib planează Și mă salută iute cu-n prelung plescăit. O rog să-mi spună sincer de ce m-adus în lume Și ce ursite-n cale iute s-au năpustit, De ce am case-n
BARZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357009_a_358338]
-
asaltate ( de multe ori) de neliniști, “pe cărările îndoliate de necăutare”... structura reflexivă, interogația făcându-și loc în arta scrierii. Viața este un “drum” cu mai multe ramificații și cărări ascunse “ochiului” neinițiat! Faci un popas la marginea unei ore “istovite” și te întrebi: “Quo vadis?”... Răspunsul nu va veni ușor. Liberă și nestăvilită, Bombonica Curelciuc antrenează, în zborurile sale imaginare, gânduri fecunde și îndrăznețe. Mânuirea cu subtilitate a metaforei ne arată o poetă care își asumă accentele înnoitoare, estetica scrierii
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
nu știu dacă va avea timp poate poimâine - până atunci clipele curg după un ritm prestabilit pentru marele univers suntem mereu parteneri indiscutabil e singurul care ne cunoaște ne recunoaște ne urmărește cursul ne află toate secretele când suntem prea istoviți simțim cum ne cheamă dar nu cum ar crede unii spre moarte , ci doar pentru a ne pune pe umeri povara unui nou început. Referință Bibliografică: Scara vieții / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 274, Anul I
SCARA VIEŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355610_a_356939]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > IZOLAREA Autor: Vasilica Ilie Publicat în: Ediția nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului În aerul acela închis, stătut, până și păianjenii rămăseseră inerți. Atârnau de pânze, istoviți, în așteptare, ca și cum nu mai aveau loc unde să și le brodeze și își proiectau altă strategie. În cameră nu se mai văruise de câțiva ani de zile iar pereții erau afumați de la mașina de gătit veche, dotată cu o
IZOLAREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356067_a_357396]
-
peste 20 de bilete. Era roșu, transpirat, abia răsufla...Voia să-mi explice despre clădirile pe lângă care treceam, dar mereu era întrerupt: „Și mie, amândouă!”, „Mie, numai unu!” La prima stație l-am prins de mână și-am coborât. Eram istoviți...de propriile emoții și gânduri, de căldură și înghesuială. “E ora la care se-nchid ștrandurile și toți vin spre casă!” mă lămurește L., reușind să respire...în sfârșit. “Mergem o parte din drum pe jos ... ca să-ți mai arăt
ETAJUL IX, ORADEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356140_a_357469]
-
Între arbore și fruct am găsit silabe și... fluiere din oasele unei păsări, care va lăsa vremea să se apropie de sângele meu... Ce facem noi când fiecare fragment de amintire va rămâne îmbibat de speranțe și fantezii, ridând tristețile istovite? Avem vreo vină...?! Ce facem noi...? Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: CE FACEM NOI? / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2066, Anul VI, 27 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CE FACEM NOI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370038_a_371367]
-
demni am rămas, chiar de suntem săraci! SUNTEM... Suntem vremelnici pe acest pământ - Suflete caste pe altar de fluturi Sau poate frunze rătăcite-n vânt În toamnele brumate de pe ciuturi, Fulgi osteniți când dorurile curg În ierni pustii, și ele istovite, Jariști de gând roșite de-un amurg Al viselor în hăuri prăbușite Ne agățăm de-un fir de busuioc Păstrat în sân parcă de-o veșnicie, Ca-n veri ce ard tăceri în maci de foc Să respirăm nădejdi pe la
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf: -‘’ De mă tată, să fi avut și noi un petec de pământ al nostru, n’am mai fi fost nevoiți să ne rupem oasele pe la alții! Poate o da Dumnezeu
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
viețuiască pocnește de ger. E ultima amintire a toamnei. Ieri, înainte de a crea stelele, am găsit atâta armonie în toamnă și strălucire în cerul ei, pentru că fiecare frunză îmi șoptea despre fericirea de odinioară. Astăzi fiecare parte a trupului meu istovit vorbește asemenea frunzelor de ieri despre stelele rătăcite departe, despre fericirea de odinioară, despre chipul primăverii, despre ochii verdelui și galbenul vieții. (Se apropie de birou.) Laptopul, portalul meu spre alte lumi. (Îl atinge, pe urmă își retrage mâna speriat
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
Humbaba, ce locuia in pădurea Cedrilor, dacă, în cheile munților, ai omorât lei, dacă ai prins și ai ucis Taurul coborât din ceruri, de ce ți-s obrajii scofâlciți și plecată ți-e fața, de ce ți-e inima îndurerată și chipul istovit? De ce ți s-a cuibărit spaima în măruntaie? Pe chip ți se vede că ai străbătut cale lungă, fața ți-e arsă de ploi și de vânt, de ce rătăcești prin pustiu?” Ghilgameș îi răspunde îndurerat:: „...e pentru că prietenul meu la
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf: -‘’ De mă tată, să fi avut și noi un petec de pământ al nostru, n’am mai fi fost nevoiți să ne rupem oasele pe la alții! Poate o da Dumnezeu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
maică-si, el cu tată-său, ba la coasă, ba la prășit sau copăit, ba la cules pe la alții, că ei n-aveau pământ, vorba aia: nici să arunce după câini. De multe ori, seara, cand se întorceau de la muncă, istoviți ca vai de mama lor, taică-său zicea cu năduf:-‘’ De mă tată, să fi avut și noi un petec de pământ al nostru, n’am mai fi fost nevoiți să ne rupem oasele pe la alții! Poate o da Dumnezeu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cu una cu alta, câștiga destul cu ce să ne susținem eu și familia până să termin studiul dreptului.” (Opere, V, p. 467) „Sunt o ființă foarte complexă! Caprițioasă și statornică; impresionabilă ca un copil incult, blazată ca un filozof istovit, mahalagioaică și aristocrată; aici primitivă, aici ultra-rafinată, iau în glumă împrejurările cele mai grave și sunt gravă față cu cine știe ce nimicuri. Mă înnebunesc după evenimente de senzație, vesele sau funebre, parade, accidente, crime, sinucideri, scandaluri...[... ] Îmi trebuiesc dimineața cum deschid
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
plaiul însorit, E-o apăsare de mormânt și neputință Ivită-n suflet și în gând. E-o oboseală palidă în casă E-o minte leneșă, trândavă, E-o apatie peste noi, E-o cobe moartă între sori. E plânsul erei istovite, De valuri de angoasă bântuită, E-o lehamite de păcate, De nori și soare și de fapte. Elena Trifan Referință Bibliografică: MAL DE SIÈCLE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1185, Anul IV, 30 martie 2014. Drepturi de
MAL DE SIÈCLE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353723_a_355052]
-
așezat-o în cale. Am să iau tristețea copilăriei noastre și am să fac o perdea cu inimi de foc iar din cenușă să fie covorul acesta numit frângere de viață, să ne lege prin nume de noi. Mai coborâm, istoviți, în preajma lucrurilor căutând cu disperare firescul. Nimic nu e firesc și nici normal atât cât noi să înțelegem. Pitim omul din noi prin cuvânt. Pitim iubirea crezând că o alta e mult mai bună, pitim ochii în pietre considerând, mai
TRATAT DE SINGURĂTATE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354672_a_356001]
-
emoții nedeslușite, iar curiozitatea o împingea înainte, tot mai aproape de el. Stropii de pe coama lui aveau sclipiri diamantine. Copila nu mai văzuse asemenea minune față de care simțea o ciudată atracție. După câtva timp a plecat, promițându-și că va reveni. Istovită, a ajuns acasă și a căzut într-un somn adânc. În vis, i-a apărut ființa pe care o admirase la cascadă. Aceasta i-a spus: - Sunt Inorog, să nu-ți fie frică de mine. Sunt o creatură divină și
LEGENDA INOROGULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347104_a_348433]
-
Și pentru tine și cei dragi ție, toate cele bune! cu tot dragul, Vali" Nici de Paste un mi-am făcut timp să o văd. I-am scris în loc să o îmbrățișez: "Dragă Valy, Iartă ceea ce este de iertat unei prietene istovite și primește din parte-i o caldă îmbrățișare de Paste și urârea de a petrece sărbătorile cu sănătate, bucurii și umor. Hristos a înviat! Te pup de o mie de ori. Mirela" N-am mai primit răspuns la această tardivă
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]
-
au fost prezente numai zece persoane. În 2009, după 160 de ani de la deces, celebrul poet a avut, în sfârșit parte, de o ceremonie funerară fastuoasă, bine meritată. Și mi-am amintit poezia CORBUL: „Stând, cândva, la miez de noapte, istovit, furat de șoapte/ Din oracole cețoase, cărți cu tâlc tulburător,/ Piroteam, uitând de toate, când deodată-aud cum bate,/ Cineva părea că bate - bate-n ușa mea ușor./ E vreun trecător - gândit-am - și-a bătut întâmplător. Doar atât, un trecător
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
a le povesti visul. Iar în timp ce le povestea, celelalte doamne, însetate de aromele visului ei, începură să se înfrupte din merele mari și gustoase împărțite prin sala congresului. - Azi-noapte Soarele uriaș strălucea neîncetat, iar pământencele nu mai cunoșteau dulceața odihnei. Istovite, unele de prea mult întuneric și singurătate, altele de prea multă lumină și căldură, i-au cerul batrânului Soare uriaș să le dea noaptea cu împrumut sau măcar o noapte mai lungă să poată dormi fiecare femeie pe săturate. După
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Niciodată nu m-am gândit la tine, Moarte, M-am gândit să mor într-o zi Domol, să simt o sabie A verbului tău din spate, Dar de unde să mi-o iau Pe astă femeie istovită, bătrână, Să-mi vină cu coasa asupra mea, Să-mi spună, șuierând: "Eu sunt stăpână?!.." Niciodată nu m-am gândit la tine, Moarte, Se rotesc visele tale curbate, În jurul meu, Cum de-ai știut, că mă gândesc la tine Acum
NICIODATĂ NU M-AM GÂNDIT LA TINE, MOARTE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357716_a_359045]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ANOTIMP Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului anotimp toamna își despletea copacii și își răsfira ploile peste trupurile noastre istovite și cuminți îmi spuneai zâmbind că gustându-mi sângele n-ai să mai poți muri liniștit dar nici n-ai să mai poți trăi fără mine cu un singur gest mi-ai desfăcut pumnul strâns linia vieții mele adânc încrustată
ANOTIMP de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359017_a_360346]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RESEMNARE, DE AUREL CHIRA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 396 din 31 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Aurel Chira RESEMNARE De-aș fi o frunză, te-aș mângâia când vântu-adie Pe-obrazul istovit, ca și un puf de păpădie. De-aș fi copac, ți-aș ține umbră în arșița fierbinte, Când, gânduri cu ce-a fost, îți vin mereu în minte. De-aș fi pădure, ți-aș face o cărare cu mușchi și
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?/ Când miezul alb al zilei în umbre s-a-nvelit/ Și-n templul sfânt cu zgomot s-a rupt catapeteasma/ Sub Cruce, prohodirea de ce-și varsă mireasma,/ Din ochii arși de lacrimi, din trupul istovit?/ De ce să-I strangeți brațul cu patimă la sân?/ Și giulgiul nou, copile, de ce-l roșiți în jale?/ Și vă răniți genunchii în pietrele din cale/ Și pentru cine-aprindeți făclii de dor păgân?/ Priviți spre cer, surioare. Cu trupul prea
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-o privind cerul albastru și stelele care plângeau de mila oamenilor condamnați să trăiască în asemenea condiții. Raiul de la reședința comandamentului diviziei dispăruse, aici nu era viață, era un mormânt sinistru din care nu se auzeau decât sforăiturile unor ființe istovite. Am avut un noroc fantastic, fiindcă undeva mai în spatele dormitorului, cam pe la cinzeci de metri, am văzut cum dintr-o conductă, care trecea peste pământ, țâșnea un jet de apă. Am alergat într-un suflet spre apa dătătoare de viață
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]