271 matches
-
Ober, 148, 181, 205 Öko, 77, 181, 204 Platte, 181 Psycho, 181, 205 Rad, 181 Schirm, 92, 93, 181 Schwarz, 138, 181, 203 Weizen, 31, 92, 93, 181, 192, 202 Winkel, 181 Greacă εισιτήριο, 182 ντους , 182 πληροφορίες, 182, 202 Istroromână albire, 171 Italiană birra, 131 coca, 125, 190, 197 colonia, 160 fiasco, 144 fritto, 204 macinato, 177, 204 notes, 107, 122, 129, 161, 177, 191, 202 periodico, 161 terza, 141, 142, 177, 203 water (vater), 122, 156, 177 Latină *aboculis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în limba română, în „Omagiu profesorului și omului de știință Vladimir Zagaevschi“, Chișinău, 2003, p. 191-201. footnote> . Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au în vedere numeroasele și profundele asemănări între graiurile dacoromâne de tip nordic sau moldovenesc și de tip sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati ar
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu simultane cu formarea celor două grupuri de graiuri dacoromâne. Din româna comună vorbită În nordul Dunării. Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au În vedere numeroasele și profundele asemănări Între graiurile dacoromâne de tip nordic sau moldovenesc și de tip sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati ar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a vorbitorilor de limbă română după țara în care locuiesc (Sunt luați în calcul numai vorbitorii nativi) Sursa: Enciclopedia online WIKIPEDIA, accesibilă la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Limba româna, cu cele patru dialecte ale sale dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române sunt: * graiul bănățean
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Americii de Sud și dintre țările vest-europene. Limba română are patru dielecte: dialectul dacoromân, pe baza căruia s-a creat limba română literară și cu care se identifică însăși limba română în zonele menționate, dialectul aromân (sau macedoromân), dialectul meglenoromân și dialectul istroromân (acesta dispărut astăzi). Ultimele trei dialecte se vorbesc în sudul Dunării, de obicei în zone rurale, supuse deznaționalizării, și în localități dispersate. Elementul de substrat al limbii române este relativ unitar, fiind reprezentat de limba dacă, desigur cu variații regionale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceluiași verb auxiliar. În română, auxiliarul condiționalului este aș, ai, ar etc., care are unele forme apropiate de cele ale verbului a avea și, de aceea, au existat opinii ce au susținut că acesta ar fi de fapt auxiliarul. Dialectul istroromân și subdialectul bănățean oferă însă stadii intermediare care arată că originea auxiliarului de condițional este verbul a vrea (care este, de altfel, folosit și pentru a realiza timpul viitor): (v)reaș cînta, (v)reai cînta etc. În cazul infinitivului prezent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
naționalității lui Tesla planează o controversă puternică. Colonelul Corso îl considera sârb, Jan van Helsing îl crede croat, iar omenirea întreagă îl vede oricum dar numai cu origini românești nu. Tesla avea totuși sânge românesc, moștenit din genele părinților săi istroromâni, membri ai comunităților românești din Croația. A fost un inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oameni de știință ai sfârșitului de
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
în octombrie 1912, susținând, astfel, cauza națiunilor balcanice ce vizau eliberarea teritoriilor locuite de către conaționali și care se aflau sub dominația Imperiului Otoman. La începutul secolului al XX-lea România a încurajat afirmarea identității naționale a comunităților românești (aromâni, meglenoromâni, istroromâni) existente în peninsula Balcanică, statul român sprijinind apariția unui sistem de învățământ în limba română în regiunile locuite majoritar de comunitățile aromânilor, atât în statele naționale balcanice cât și în regiunile ce se aflau încă sub controlul Imperiului Otoman. Aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Îndepărtate ale românilor se află În Balcani, la distanță apreciabilă de frontiera sudică a României; sunt ultimii supraviețuitori a ceea ce a fost cândva romanitatea balcanică. Româna mai cuprinde — pe lângă limba română propriu-zisă, denumită de lingviști și „dacoromână“ — Încă trei dialecte: istroromâna, aproape dispărută, vorbită În câteva sate din peninsula Istria; meglenoromâna, cu vreo 15000 de vorbitori la nord de Salonic; și aromâna sau macedoromâna, care grupează un număr sensibil mai mare, poate vreo 400000.<endnote id="11"/> Asemănarea acestor dialecte cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prezintă cu serioase lucrări monografice de literatură bucovineană (P. Iroaie, „Pseudo kynegeticos-ul lui Al. Odobescu; Valeriu Cudla, T.V. Ștefanelli (18 VIII 1849-23 VI 1920) viața și opera; Gavril Ionescu, Simion Florea Marian, Viața și opera), cu eseul distinsului explorator al IstroRomânilor Traian Cantemir asupra numelui Cici și cu notele redacționale ale directorului Gh. Maxim-Burdujanu, distins elev al Școalei române de la Paris și autor al monografiei „O piatră pentru adevăratul monument a lui Ștefan O. Iosif, Brașov 1933. Iar tuscinci amintiții Tr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înscris apoi la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți. La recomandarea lui N. Iorga și-a întrerupt studiile un an, pe care l-a petrecut ca preceptor al tânărului Atta Constantinescu, la Abbazia, unde ia contact prima oară cu istroromânii și, totodată, poate să-și completeze cultura artistică. Din 1911, când își ia licența, funcționează ca profesor la liceul din Gura Humorului. Încă student fiind, în 1908, debutează cu o notiță în „Neamul românesc”. Ulterior mai colaborează cu note, scurte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
scrise între aprilie 1795 și decembrie 1796. Le publică I. Genilie, autor și al unei prezentări succinte, care îl arată bine orientat în chestiuni de literatură și de folclor. Un articol despre românii din Istria (cu exemple din poezia populară istroromână), un altul, statistic, despre populația Principatelor și un studiu de istorie al lui Dimitrie Gusti, dedicat bătăliei de la Racova (Podul Înalt), dintre Ștefan cel Mare și armatele otomane, completează sumarul. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288236_a_289565]
-
Ilaș (Soroca), Cecilia Oiescu (Edinești-Hotin), Sofia Pârjoi (Cahul), Florentin Iliescu (Athos), Nenov Teodor (Bolgrad), Pogurschi Elena-Tulcea (Maglenoromâni), Viorel Coman-Medgidia (Macedonia), Ioan Dan - Satu Mare (Transcarpatia), Vasile Tega - Canada (Aromânii), A. Turculeț (Albania), Constantin Mănuță (Herța), A. Dăscălu (Boian-Bucovina), Emil Rațiu - Roma (Istroromânii), Gheorghe Padiati (Grecia). Au colaborat Doina Azoicăi, Elena Boghițoiu, I. D. Adumitrăcesei, Petre Andrei, Maria Chiriac, N. Buciușcan, Lidia Gaizler, J. Butnaru, N. Barbăroșie, Livia Bejan, El. Vasiliu, V. Neștian, C. Buda, N. Chirilă, R. Duda, E. Cadiu (Brașov). O contribuție
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
două comunități de români din Croația nu se bucură de considerație și sunt pe cale de totală asimilare. Demersurile către autoritățile din Jieni și Sușnevița unde se află comunitatea Istro Românilor, ale ambasadorului României la Zogreb și ale Societății pentru Cultura Istroromânilor „Andrei Glavina” au rămas fără răspuns. Dealfel discriminarea față de români este generală. În Grecia a vorbi românește în public este un delict. În majoritatea țărilor balcanice, în zonele Ucrainene și republica Moldova românilor li se interzice chiar și afirmarea identității
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Mihail (București) Românii din Estul Europei; Prof. V. Macarie (Iași): Societatea româno-letonă „Dacia” din Riga, Ing. Octavian Căpățână (Cluj-Napoca): Despre situația românilor din Ungaria; Prof. Dr. Al. Andronic (Iași) Vlahio - Morlacii din Slovacia; Prof. Tr. Cantemir (Iași): Cultura spirituală a Istroromânilor; Dr. Doina Azoicăi (Iași): Însemnări din localitatea Jieni (Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural în Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
elaborate pe această temă servesc deoparte la susținerea purității unor rase, pe de altă parte spre a justifica oprimarea, discriminarea și în final asimilarea elementului romanic. Aceleași interpretări și ipoteze au fost emise în decursului timpului și în ceea ce privește meglenoromânii și istroromânii. Când nu se mai puteau susține argumentele aberante asupra macedoromânilor cum că ei ar fi fost după localizare geografică greci, bulgari, sârbi sau croați, problema a fost ignorată ca un domeniu care nu există. Dar această populație romanică a existat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în fața unui numeros public și a autorităților județene. 20-VIII Vizita colindătorilor de la școlile din Ermoclia- sudul Basarabiei. CAPITOLUL VII Cea mai mică și mai îndepărtate comunitate românească așezată în peninsula Istria, la Marea Adriatică, se stinge. Despărțiți de trupul daco- romaniei, istroromânii și-au purtat destinul din zorii istoriei și până astăzi într-o totală izolare. Arareori au pătruns în locurile lor de piatră și păduri știri despre frații lor din Carpați, Dunăre sau Balcani. Alte multe popoare de alt neam și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit în Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar într-o măsură și mai mare de cei români. Populația istroromână este catolică. Prima însemnare despre existența bisericilor datează din anul 1314 și se referă la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la cea din Valdarsa. În 1803 biserica din Susnevitza avea 340 enoriași iar cea de la Vilanova 341 credincioși. Legături cu țara pe linie religioasă au fost aproape inexistente. În anul 1928 s-a difuzat o cărticică de rugăciuni în limba istroromână de către revista „Făt frumos” din Suceava. Studii și observații sociolingvistice au fost realizate de mulți cercetători streini. P. Kandler (1846, 1848, 1849), Anton Covaci (1846), Carla Franceschi, Carlo Taglavini, August Kovacek, G. Weigand și mulți alții, iar dintre cercetătorii români
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
V.A. Ureche (1868(, Ion Maiorescu (1857), Simion Bărnuțiu (1852), Th. Burada (1890), Ștefan Nanu (1895), Leca Moraru (Cernăuți 1877), Traian Cantermir (Cernăuți 1934) (foto), Sextil Pușcariu și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, în special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Cantermir (Cernăuți 1934) (foto), Sextil Pușcariu și alții. De-o remarcabilă valoare este studiul lui Ion Maiorescu asupra răspândirii istroromânilor, situației demografice și sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, în special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare în aceste locuri a învățământului în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sociale, realizând o minuțioasă cercetare lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, în special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare în aceste locuri a învățământului în limba maternă. El reușește să Andrei Glavina școlarizeze în țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care înființează pentru prima dată o școală cu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare în aceste locuri a învățământului în limba maternă. El reușește să Andrei Glavina școlarizeze în țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o conduce în calitate de director al școlii și primar al comunei. El reușește să atragă atenția forumurilor internaționale sugerând căile de a asigura supraviețuirea conaționalilor săi. Moartea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
croații din Banat în număr de 4180 au școli, grădinițe de copii, asociații culturale, românilor din Croația nu li se permite nici dreptul la identitate națională. În 1994, la Trieste, un eveniment de mare rezonanță l-a constituit înființarea Asociației istroromâne „Andrei Glavina” condusă de un devotat militant pentru drepturile istroromânilor Dr. Petru E. Rațiu, rezident la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, în 1996 a editat în dialect un calendar și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de copii, asociații culturale, românilor din Croația nu li se permite nici dreptul la identitate națională. În 1994, la Trieste, un eveniment de mare rezonanță l-a constituit înființarea Asociației istroromâne „Andrei Glavina” condusă de un devotat militant pentru drepturile istroromânilor Dr. Petru E. Rațiu, rezident la Roma. Inimosul președinte a cerut la reuniunile și congresele internaționale sprijin pentru comunitatea din Istria, în 1996 a editat în dialect un calendar și difuzează trimestrial revista „Scrisoare către frații rumeri”. În martie 1995
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]