2,990 matches
-
fără a o termină însă: Dell'Accrescimento e Decadenze dell'Impero Othmano o sia Epitome dell'Istoria Turcă. Parte prima... Originalmente scritta în Latino da Demetrio Cantemir, Prencipe di Moldavia, già tradotta în Inglese da Nicolò Tindal, ed oră în Italiano da Antioco Principe Cantemir, Figlio dell'Autore (p. XXXVIII)5. Tot astfel ni se semnalează existența transpunerii independente a unor părți din opera cantemiriană în cadrul unei Istorii universale engleze, în mai multe volume (Londra, 1736-1765, și alte ediții), cu o
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
decurs de un deceniu - între 1734/5 și 1745 -, a celebrei opere cantemiriene în ediții somptuoase, de referință, în trei limbi de circulație internațională - engleză, franceza și germană. Și, dacă la această adăugăm tentativă redării, tot cam pe atunci, în italiană, transpunerea rezumativa în rusă (1828), traducerea în română (1876-1878) și cea în limba turcă (1979), avem imaginea completă a difuzării Istoriei Imperiului Otoman de la Londra, Paris și Hamburg până la București, Moscova și Ankara. Reproducerea în facsimile a textului original latin
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
dispreț", iar un context tipic pentru condescendant e "un surîs ironic și condescendent" a trad. n.). Ideea de asumare voluntară a unui comportament amabil față de un inferior e puternică și în engleză, în familia lexicala a verbului condescend, iar în italiană, în explicația cuvîntului condiscendenza, apar referiri la bunăvoință, indulgenta etc. La noi, abuzul semantic a fost semnalat de Valeria Gutu Romalo (Corectitudine și greșeală, București, 1972, p. 156) și a fost criticat de mai multe ori de Al. Graur, de
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
Double D, Body & Soul, Boysonic, Fan D, MB&C, Dr .Beat, No Comment; denumirile sînt totuși legate de multe ori, printr-un joc de cuvinte, de nume, de termeni sau de expresii autohtone. Nici tradițiile unor inflente latino-romanice (cuvinte din italiană și din spaniolă) nu sînt abandonate; dovadă formațiile denumite Sotto inteso, Capuccino, La Familia, La Primera, El Negro. Și chiar dacă un nume că Genius e luat din engleză, originea lui latină și transparența romanica îl fac un bun exemplu de
Nume muzicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17607_a_18932]
-
mănăstire, mai merg, ca să fiu sinceră, și pentru cozonacii, atât de pufoși și de înmiresmați, cum nicăieri nu am întâlnit. L.V.R.: Din câte știu, domnule Calciu, ați făcut și traduceri din română în alte limbi. Alexandru Calciu: Mai puține în italiană și mai multe în spaniolă, patru poeți români având de acum o versiune spaniolă pentru un volum ad-hoc, unul dintre ei, mai precis o poetă, realizând chiar o a doua ediție... L.V.R.:Doamnă Zaira, n-aș vrea să încheiem discuția
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
Crișan” din Alba Iulia se predau cursuri de limba italiană intensiv, consilierul județean Rodica Andronescu a propus implicarea elevilor de liceu în traducerea ghidului turistic, mai ales că aceștia au deja la activ o broșură despre meleagurile noastre, tradusă în italiană.
Ghidul turistic al judeţului Alba va fi tradus în italiană () [Corola-journal/Journalistic/24691_a_26016]
-
cu certitudine de la premisa că afirmația sa e complet adevărată, dar numai atunci când o întoarcem pe dos. În plus, mai este cunoscut faptul că Bernhard i-a apreciat mult pe Kant și Schopenhauer, dar mai mult traduși în engleză și italiană decât în germana originală, fiindcă aceste variante străine i se păreau mai elegante, eliberate de exprimări greoaie inutile tipice limbei germane. Aceeași întrebare l-a preocupat și pe Goethe, iar concluzia la care a ajuns, nu era prea bună pentru
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
Rodica Zafiu Substantivul masculin fan e înregistrat în DEX (cu definiția "admirator entuziast, pasionat, al unei vedete, al unei mișcări artistice; simpatizant"); cuvîntul provine din engl. fan (abreviere din fanatic) și a intrat și în alte limbi (franceză, italiană ș.a.), o dată cu răspîndirea anumitor manifestări ale culturii de masă moderne. în româna actuală, mai ales în limbajul publicistic, îl găsim în mod curent, folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor și
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
au avut, în impunerea acestor conotații, celebre tablori precum cele ale lui Ingres și Delacroix. Cuvîntul a trecut cu sensurile moderne din franceză ("sclavă din harem", "concubină a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR, de la Bolintineanu ("Albe odalisce se cobor pe mare/ Pline de plăcere, din al lor serai") pînă la
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
obraz. Apoi, eu nu sunt înzestrat pentru limbile străine. E adevărat că vorbesc și scriu curent în germană, dar nu sunt propriu-zis bilingv pentru că n-aș putea să scriu texte literare în această limbă. În schimb, nu vorbesc deloc engleza, italiana, spaniola, nici un alt idiom. Părinții mei mi-au reproșat întotdeauna că nu vorbesc corect germana. Aveam 14 ani când a izbucnit cel de al doilea război mondial și 15 când nemții au invadat Franța. În timpul, celor patru ani de ocupație
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
o ediție critică. Am ales împreună cu ea acest manuscris destul de mare, apoi a transcris textul, a făcut un studiu lingvistic, unul literar și pînă la urmă a ieșit o carte groasă, de 600 de pagini, care include și traducerea în italiană a textului. Această ediție critică, publicată în colecția Departamentului, a avut recenzii foarte bune. A ajuns volumul și în mediile universitare din România? Prea puțin, fiindcă și la noi cărțile sînt scumpe și doar ce dăm noi, pe cale directă, colegilor
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
am simțit nevoia să diversificăm materialele publicate, astfel încît ea a devenit o publicație de românistică în general. Bineînțeles că e o revistă specializată, dar se adresează și celor care nu știu limba română, de aceea traduc toate textele în italiană. E un efort considerabil, dar și satisfacția e pe măsură. De cine e finanțată "Románia Orientale"? Revista e proprietatea Universității "La Sapienza" din Roma care o plătește în întregime. Apărînd sub egida Universității, are un statut de seriozitate academică și
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
veac o parte dintre noi să se adune cu această ocazie în „lumea umbrelor". Un singur profesor dintre foștii noștri dascăli a participat. Și asta pentru simplul motiv că era singurul care mai era în viață. Era eminentul profesor de italiană Zinelli. O umbră a frumosului și distinsului bărbat pe care l-am văzut cu 56 de ani în urmă intrând în clasă cu monoclu la ochiul drept și cu un zâmbet ironic în colțul stâng al buzelor. Păstra încă aerul
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
pe care l-am avut după seara de lectură cu public. Înregistrat pe bandă, acest interviu este, conform mărturisirii Anglajei Veteranyi, primul pe care l-a dat ea în limba română. Stîngăciile de exprimare, căutarea cîte unui cuvînt potrivit în italiană, franceză sau germană, înainte de a-l afla (cu ajutor din afară) în română, conferă pe alocuri un farmec hazliu replicilor tinerei scriitoare. Transcriindu-le, am avut de ales între reproducerea lor în stil indirect, ca răspunsuri date întrebărilor pe care
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
Cavalieri. A fi iubit de Michelangelo de C.D. Zeletin, traducerile acestuia din sonetele lui Michelangelo dedicate lui Cavalieri, reproduse împreună cu notele din volumul (epuizat de mult) apărut în BPT în 1986. Acestora, Ștefan Bălan le-a adăugat și originalele în italiană, astfel încît cititorul să poată aprecia dificultatea și fidelitatea traducerii. Reproducem la rîndul nostru, pentru dvs., celebrul sonet 89, scris în 1534, în tălmăcirea lui C.D. Zeletin: "Cu ochii tăi văd o lumină lină,/ ce-n ochii-mi orbi nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
15.414 apariții, iar dacă le adăugăm și pe cele cu prepoziția fr. en ("en Internet", "en l'Internet") cifra e de 17.555; construcțiile de tipul "pe" ("sur Internet", "sur l'Internet") sînt mult mai puține: 440.613. În italiană, raportul e în favoarea construcției cu pe: îmbinările "su Internet", "sull'Internet" apar de 110.961 ori, dublu față de 54.380 de apariții ale celor de tip în: "in Internet", "nell'Internet". În engleză, cifrele par mai apropiate: 367.595 on
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
236.127 in; nu am verificat însă, deocamdată, relevanța lor pentru funcția sintactică în discuție. Desigur că în fiecare limbă preferința pentru una din construcții e influențată de existența altor structuri asemănătoare, de utilizările specifice ale prepozițiilor. De pildă, în italiană poate juca un rol în folosirea lui su ("pe") faptul că aceasta e prepoziția care se folosește și pentru sursa jurnalistică, pentru spațiul paginii de ziar ("sul giornale" = în ziar). Evident, contează și sensurile verbul regent - de pildă, în română
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
aspectului din sistemul gramatical românesc. între timp, în cercetarea altor limbi romanice categoria aspectului a apărut ca o zonă insuficient explorată și prin urmare demnă de interes: multe studii au demonstrat importanța opozițiilor aspectuale, indisociabil legate de cele temporale, în italiană, franceză, spaniolă etc. Schimbarea de perspectivă a fost posibilă o dată cu modificarea tipului de gramatici-model - de la cele centrate pe forme și reguli morfosintactice la cele mai deschise către semantică și pragmatică. în română, ca și în celelalte limbi romanice, există în
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
se gândește" și "stă și se gândește", diferența e una de mod de prezentare a acțiunii: în al doilea caz, este subliniată desfășurarea ei și implicarea subiectului. Valoarea structurii e comparabilă cu cea a prezentului continuu din alte limbi; în italiană, de exemplu, perifraza continuă e foarte folosită și se construiește chiar cu corespondentul verbului a sta - stare: "sta aspettando" = "(acum, tocmai) așteaptă". Tipul de construcție pare să fie vechi, pentru că la cronicari găsim exemple precum "(Milescul) au ședzut și au
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
Sârbu; violonistica domniei sale este uimitoare prin suplețe, finisaje în frazare, fermitate și promptitudine în calitate de conducător al grupului instrumental, în calitate de solist. Ansamblul, celebru în epocă cu decenii în urmă, probează însă un gust desuet în promovarea muzicii baroce, inclusiv a celei italiene. Violonistica Marianei Sârbu este cea care ridică ștacheta ținutei profesionale, a interesului artistic, în realizarea concertelor ce poartă semnătura lui Antonio Vivaldi sau Pietro Locatelli. O legendă a vieții muzicale europene pare a se întreține astăzi sprijinindu-se pe o
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
citit. - Ora șase! Bine, atunci îmi iau cartea cu mine. - Dar nu uita să-i lași portarului cheia de la camera ta. - Nu, nu uit. Portarul (un florentin politicos și blond) nu era acolo. - Eu îi țin locul, îmi spuse în italiană un bărbat cărunt, ai cărui ochi de un verde deschis, cu o privire stranie, scînteiau sub niște sprîncene groase și zburlite, ca niște amenințări. Avea buze groase, mustață deasă "pe oală", obrajii scofîlciți și un aer trufaș care m-a
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
caniculă cumplită. Roma și-așa pare un oraș al morții cu aerul său defunct, glorios. Ideea morții i-o dăduseră florile roșii de leandru cu mirosul acela puternic, dulceag. Rupea crengile de leandru cu florile roșii, cărnoase, și, proferând în italiană blesteme și insulte, spre spaima trecătorilor, îi lovea peste fețe cu ramurile parfumate. Fusese arestată, dusă la poliție, iar Norah care o însoțea o internase într-un spital mare Pietrolata. Amalgamul greu de sânge dac, maghiar, sârb, german plus celelalte
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
film, monteuri de imagine și sunet) au avut un profitabil și benefic schimb de opinii cu Alberto Farassino (în calitatea sa de profesor la Catedra de film a Universității din Pavia și membru în Consiliul de conducere la Cineteca Nazionale Italiana). Așadar, un festival care s-a ambiționat să cocheteze nu cu gustul marelui public (și bine a făcut, căci, actualmente, pe plaiurile noastre mioritice, cocktail-ul "manele&telenovele" bate, oricum, filmul), ci cu gustul cinefilului și care, în mod deliberat
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
producții italiene din 1963 arată clar voința realizatorului de a continua tradiția acestui gen de cinema al intervenției sociale și politice. Reperul comun între alte două filme incluse în selecție - Isoliti ignoti / Făptași necunoscuți (Mario Monicelli, 1958) și Divorzio all'italiana/Divorț în stil italian (Pietro Germi,1962) este nu atât genul (comedie), cât mai ales faptul că ele marchează sfârșitul unui anume gen de comedie - tip farsă populară (în stilul celor interpretate de Toto care, de altfel, în semn de
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
susținătorii lui Martin Luther King -, un avocat, o doctoriță, un pictor ratat ajuns zugrav, un brutar, care a predat antropologia în Africa de Sud, o poetă care ține un magazin de artizanat, o secretară și o fostă prostituată) și de naționalități diferite (italiană, bielorusă, ucrainiană, canadiană). Prezentarea lor este făcută în primul capitol (,,Prolog în cer") de către personajul principal al cărții, Creatorul însuși. Același binarism face ca ,,Dolce agonia" să cuprindă discursul unui autor omniscient prin excelență care știe cu precizie ce urmează
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]