396 matches
-
său luptase la Mărășești scăpând cu viață prin minune). Se căsătorise în acel an cu domnișoara Fernanda Morro, care venise în România cu fratele dânsei, inginer din Italia, în urma unor acorduri economice, și fusese numită profesoară de italiană și franceză. Italianca era de o gingășie trupească și sufletească cuceritoare; se îndrăgostise de plaiurile românești și de poporul nostru; n-a mai plecat din țară, chiar sub regim comunist, decât în excursii. Dumnezeu le-a dăruit și doi copii. Vara munceau la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
soția româncă cu soț italian), cu 2 300 de cazuri, reprezentând 13 %, (fiind urmată ce Ucraina cu 10,4 %). Primatul cucerit în anul 2007 este menținut și în anul 200822. În cazul în care soțul este român iar soția este italiancă clasamentul este inversat (123 de cazuri, reprezentând 2,1 %, ceea ce este una dintre ultimele poziții). În cazul în care cuplul este alcătuit din străini, România este încă odată pe primul loc cu 904 cazuri dintr-un total de 5 372
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
dorește cu ardoare să se simtă un Italian. "Mă duc des în România ne spune el -, pentru că îmi lipsește, dar acum Italia este țara mea de adopție. Mă simt bine aici, am o grămadă de prieteni și trăiesc alături de o italiancă. Ne simțim bine împreună și ne iubim. Am cumpărat împreună o casă, desigur am făcut împrumut la bancă". Iar copii? "Ei stau bine în România și îi văd din când în când. Când mă vizitează sunt ghidul lor. Aici este
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
telespectatorilor, care erau citite în direct în timpul emisiunii "Martor ocular". Aceste mesaje erau, invariabil de tipul celui trimis de Marius, un român care locuia deja de zece ani în Italia: "Este o rușine ceea ce se întâmplă aici. Soția mea este italiancă iar la muncă toți colegii o întreabă dacă nu se rușinează că este măritată cu un român. Suntem preocupați și pentru copilul nostru care are un nume de familie românesc". În aceeași perioadă, Antena 3, al doilea canal de știri
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Familiile italiene ne spune aceasta trebuie să se teamă de femeile de o anumită naționalitate, mai precis de românce. Sunt în totalitatea lor niște harpii, interesate doar de bunurile și patrimoniul celor pe care îi asistă". Și completează: "în timp ce o italiancă, sau o doamnă de altă naționalitate va folosi cu siguranță pe parcursul serviciului său doar un comportament profesional și corect, româncele sunt,din păcate, diferite deoarece vor încerca prin toate metodele să se căsătorească cu nefericitul autohton, cu scopul de a
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
o prezentare echilibrată a subiectului. Este suficientă compararea următoarelor două exemple: "M.G. a ucis un biciclist și a fugit de la locul accidentului" cu "Românul Nicolae Ion, 24 de ani, născut la Constanța, a violat cu cruzime și a jefuit o italiancă de doar 19 ani. Bestia era beată și după violarea victimei a lovit-o de mai multe ori cu picioarele și pumnii". Mi se pare că este o mare diferență". Spațiul românesc povestit de dumneavoastră pe parcursul ziarului este total diferit
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
să intru, dau de o echipă de sîrbi care pleacă să se angajeze ca matrozi pe bordul navelor engleze. Șeful lor, un bărbat înalt, bărbos, cu voce joasă, mă poftește să intru. Printre ei se mai află două femei: o italiancă bătrînă, care se duce la Londra să-și viziteze fiul și însoțitoarea ei, care admiră credincioasa mea traistă din păr de capră revenită la starea ei normală, uscată. Tovarășii noștri de drum ne întind o sticlă de vin acrișor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
articole de știință, sfaturi medicale ori gospodărești, ce se publica, purta amprenta autorului. Nici un colaborator, nici o corespondență, cu nume atras, ci totul... Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes, Franceza din curiozitate, Polona - după întâmplare, Țiganca - în continuu, Unguroaica - iute, Sârboaica - din când în când și vecinic cântând, Elinela (din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
soldații ardeleni cantonați În Italia, după cum o mărturisesc creațiile folclorice (cântece de cătănie) avându-și sursa de inspirație În aceste realități. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 10. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , op. cit., p. 83. Pentru iubita italiancă a lui Hodoș XE "Hodoș" , vezi Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, pp. 406-407. Ibidem, II, p. 205. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , op. cit., p. 70. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , op. cit., pp. 144-145. Ibidem. Ibidem, p. 152. Iosif Pervain
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
A., vârstnic proprietar rural, ambii scriind într-un stil protocolar, cu toate că (se deduce abia spre final) sunt tată și fiu. Ei se angajează într-o cordială polemică filosofică, tânărul comunicând în treacăt și altfel de lucruri: a cunoscut o încântătoare italiancă, pictorița Lydda, și s-au căsătorit. În scurt timp Mircea moare și Filip merge la Roma să își aducă nora la Costieni. Lydda e o ființă minunată, o femeie, s-ar spune, ideală, cu care bătrânul poate discuta filosofie, citind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
al disperării imigrantului. Crane îi adaugă o complexitate subtilă, arătându-i pe cei care prin contrast rezistă în fața disperării, fără a-și da seama, găsind altceva asupra căruia să își canalizeze energia. Astfel, ei își neagă situația. De exemplu, o italiancă îl numește "idiot" pe un compatriot de-al ei când acesta este absent, deoarece este foarte bâlbâit, deși trebuie să fie interpret pentru ceilalți italieni. Mai târziu, o altă italiancă o numește pe prima "idioată", dezvăluind politica unei comunități menite
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
canalizeze energia. Astfel, ei își neagă situația. De exemplu, o italiancă îl numește "idiot" pe un compatriot de-al ei când acesta este absent, deoarece este foarte bâlbâit, deși trebuie să fie interpret pentru ceilalți italieni. Mai târziu, o altă italiancă o numește pe prima "idioată", dezvăluind politica unei comunități menite să le distragă atenția membrilor săi de la așteptarea acceptului - sau refuzului - de a imigra. Tânăra lituaniană crede că, odată ce logodnicul, care a ajuns înaintea ei în America, va veni după
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vă urez tot binele și mai ales multă sănătate. Al Dv., cu deosebită stimă, Eugen Dimitriu P.S. Rog pe fiul Dv., dacă nu-l deranjez, să se intereseze la Academie de o teză de doctorat despre Nicu Gane, a unei italience din Roma, Romilda Persiani. Ar fi apărut în „Rassegna italo romena”, prin 1935-1937. Teza a fost semnalată de A. G. Stino într-un articol al său. Sar putea să fie chiar un exemplar din teză la Academie. Mi-ar fi de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care în prezent se află la Roma. Domnia sa ar putea să se intereseze în capitala Italiei (la Facultatea de Litere din Roma, sau la Academie), dacă nu există o teză de doctorat, cu subiect „Nicu Gane”, susținută de o studentă italiancă, Romilda Persiani? Dețin informația dintr-o notă publicată cândva de profesorul A. G. Stino din Fălticeni, într-o revistă din trecut (din păcate nu-i rețin titlul, nici data). Consider însă suficient că am indicat numele italiencei, a cărei teză ne
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
susținută de o studentă italiancă, Romilda Persiani? Dețin informația dintr-o notă publicată cândva de profesorul A. G. Stino din Fălticeni, într-o revistă din trecut (din păcate nu-i rețin titlul, nici data). Consider însă suficient că am indicat numele italiencei, a cărei teză ne ar permite să întregim bibliografia despre nuvelistul Gane. Dl. Prof. Tempeanu mi-a scris despre interesul pe care-l manifestați pentru niște „Amintiri” fălticenene. Vă rog să-mi comunicați cam ce-ar putea cuprinde, ce întindere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Suceava cu ocazia împlinii a 80 de ani de la apariția primului volum al „Șezătorii” - pentru scrisorile din străinătate am beneficiat de volumul îngrijit de Dv. Îmi exprim în scrisoarea de față, întreaga mulțumire și recunoștință. În ce privește teza de doctorat a italiencei Romilda Persiani despre Nicu Gane, cred că o adresă oficială din partea Muzeului Fălticenilor ar avea mai puțin efect. Consider că intervenția directă a Dv. ar fi mai eficientă. Sunteți prea cunoscută, ca să nu fiți servită! Mă opresc acum, asupra prețioasei Dv.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sper că într-o zi mă vei înțelege și mă vei ierta pentru a-ți aminti de mine cu drag"! Un bogat material prezintă soțile: Hadley Richardson, Pauline Pheiffer, Marta Gelhorn și Mary Welsh, urmate de "amante": canadiana Jane Mason, italianca Adriana Ivancich, cubaneza Leopoldina Rodriguez... Despre Jane, "bună" prietenă cu soția lui Papa, Mary, se povestește că fiind cazată la Ambos Mundos și aflată în cameră cu "dumnealui", la sosirea intempestivă a "titularei" Hemingway ar fi trebuit să sară pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
i-am văruit camera în care stătea... Toate aceste personaje trăiau de azi pe mâine. Cred că nu mai cunoscuseră de mult un om normal și nu mai erau obișnuiți să aibă cineva grijă de ei. În scurt timp, Paola (italianca) ieșea dimineața în fața blocului, mă striga și anunța în gura mare: — Azi ne face chiftele! Ime diat se adu nau câțiva, apoi unul cumpăra carne, altul aducea pâine, fiecare ce putea. Eu găteam și mă gândeam la copiii mei. Un
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
te simți puternică. Apoi te gândești - dar de ce, Doamne, iartă-mă, trebuie să o traversez și ce trebuie să fac? Și te simți slab. La capătul drumului era... capătul lumii. Munți cât vezi cu ochii, câteva căsuțe... Mă aștepta o italiancă, se ocupa de traficul de persoane. Știi, se câștigă din așa ceva! De exemplu, cineva are nevoie de o femeie în casă, se adresează acestui mic „șef de personal” care știe și toaca-n cer. Ea zice OK, te ajut, dar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ani și se oferă să împărțim umbrela. Cred că era studentă. Vorbim de vreme și îi spun că, uite, azi am făcut o faptă bună și Dumnezeu mi-a scos-o în cale cu umbrela ei. Nu credeam că o italiancă poate să-i țină umbrela unei românce! A zâmbit și, înainte să se urce în autobuzul ei, mi-a strigat: — Sunt albaneză! Scrisoarea 27 Cu mult timp în urmă Italia era împărțită în state și stătulețe autonome. Fiecare avea un
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
a ita liencelor: LENEA. În România, o femeie singură, separată de soț, își crește copiii, muncește în fabrică, face curățenie în casa ei, gătește, își ajută părinții, merge la ședințe cu părinții... E ceva ce nu poate face o româncă? Italiencele muncesc în procent foarte mic, iar cele care o fac, doar în instituții, în locuri bune. Cumpără hrană semi pre parată sau pizza, soțul trebuie să le conducă cu mașina peste tot și plătesc femei care vin să le calce
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Pe la acea vârstă însă încep să aibă dubii asupra alesei. Nu mai sunt tinerețea și iubirea cele care-și spun cuvântul, ci judecata. Femeile caută bărbați care să le acompanieze, iar bărbații caută femei care să îi placă mamei. Pentru italience, familia nu este un cuib, iar sarcina lor nu este de a înfrumuseța acest cuib, ci de a-l orna. Noi suntem emigrante. Desconsiderate, dar viața dură ne-a format și câteodată îți vine să râzi de importanța nemeritată pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
urma să o facă în toamnă, din vânzarea lor. O grindină le-a făcut o pagubă de vreo 30 de milioane. Pentru asta a venit, a strâns banii și s-a întors. Bieții noștri țărani! Dar știi ce-i ciudat? Italianca la care a muncit era invi dioasă că pleacă. Nu se bucură când reușești să rezolvi o problemă în țară. Nu, starea ta de necaz îi ajută, pentru că așa au pe cine cumpăra. Nu ai voie să te rupi de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
cu adevărat nevoie de mine! Scrisoarea 132 Doi români au violat o fată de 14 ani. Au oprit o mașină cu gândul s-o jefuiască. L-au bătut și l-au legat pe prietenul fetei, iar pe ea, o copilă italiancă, au violat-o. Patru români au violat o altă fată, de 20 de ani. Ea declară că vrea doar să fie lăsată în pace, că viața ei nu mai e viață, că îi este rușine să meargă pe stradă, parcă
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ducea la spital, la biserică, făceau cumpărături împreună, îi ajuta la curățenie, gătea împreună cu Ana și mâncau împreună la masa din grădină. Când lucrurile s-au înrăutățit, au jurat să nu se despartă niciodată. Are peste 50 de ani, este italiancă și a muncit toată viața așa cum am făcut și eu. Știe ce înseamnă să nu ai un euro în buzunar și o biată curea de piele ar face-o fericită. Am promis că într-o zi ne vom plimba, măcar
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]