1,279 matches
-
Public Lease System in the Danubian Provinces from the First to the Third Century A.D., Copenhagen, 1985. • Vezi infra. • V. Pârvan, op. cit., p. 109. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 110. surmontat-o încă. În istoriografia contemporană există, cel puțin în privința imigranților italici, mai multe tendințe. Una dintre ele continuă linia deschisă de Pârvan și Hatzfeld, stabilind originea pe baza etimologiei și morfologiei numelor. Pe temeiul acestui fapt, savanții amintiți considerau că negotiatores ajunși în lumea greacă veneau din Italia meridională - Campania, Apulia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
număr mic de §Rwmaîoi originându-se în Roma sau Latium 24. Cercetarea recentă, pornind de la aceeași premisă a importanței numelor în stabilirea originii geografice a persoanelor care le poartă, a reușit să identifice mai precis zonele de proveniență ale unor imigranți italici din Orientul elenofon. De exemplu, s-a stabilit că un anumit număr de nomina aparțin în mod exclusiv unor orașe din peninsulă, mai ales din Latium și Campania de nord, cum ar fi Magulnius, Mantius, Orcevius, Saufeius din Praeneste sau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
refuser tout rapprochement entre le nom et la cité où ce gentilice est connu et dont l’individu qui le porte pourrait être originaire“26. Apropiat de orientarea abia amintită este punctul de vedere asociativ, promovat de specialiștii în prosopografie italică și romană, care pune în congruență proveniența geografică a diferitelor gentes și locurile unde ele s-au instalat la epoci succesive. În acest sens s-au realizat studii cu „exemple punctuale“27, cum ar fi cel al distribuirii în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
opiniilor formulate reflectă dificultățile ridicate de studiul onomasticii din statul roman, dificultăți resimțite, cum am arătat deja, și de Vasile Pârvan. Cel puțin pentru spațiul romano-italic, dar și pentru alte zone, dincolo de secolul I d.H. este dificil de urmărit prezența italicilor și continuitatea diverselor gentes. Așa cum au arătat specialiștii, cauzele sunt multiple. Astfel, pentru epoca republicană responsabile sunt mai ales înnoirea constantă a onomasticii, „tendința de unificare a dreptului privat în Italia anterior războiului social prin adoptarea dreptului roman în cetățile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Papiria de civitate sociis danda din 89 î.H. și [lex Iulia Municipalis] Tabula Heracleensis din 45 î.H., care au dus la unificarea statutelor persoanelor, până atunci distincte 32; nu întâmplător, în Orientul elenofon cetățenii romani, latinii și aliații italici sunt adesea confundați sub numele de Rômaioi și Italikoi în inscripții grecești și de Italici în cele latinești 33. În epoca imperială, în condițiile deplasărilor diferitelor populații dintr-un colț în altul al statului roman prin fenomenul de colonizare civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din 45 î.H., care au dus la unificarea statutelor persoanelor, până atunci distincte 32; nu întâmplător, în Orientul elenofon cetățenii romani, latinii și aliații italici sunt adesea confundați sub numele de Rômaioi și Italikoi în inscripții grecești și de Italici în cele latinești 33. În epoca imperială, în condițiile deplasărilor diferitelor populații dintr-un colț în altul al statului roman prin fenomenul de colonizare civilă și militară, ale acordării dreptului latin sau a cetățeniei romane, ale accesului la cetățenie (politeia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vreme în domeniul epigrafic 47, papyrologic 48, literar 49 și chiar arheologic 50. Pe baza lui a urmărit dispersia și prezența diverselor „naționalități“ de negustori fie ca întreprinzători independenți, fie sub forma asociațiilor de comercianți (corpora, collegia, conventus), respectiv a italicilor în provincii, inclusiv în Italia 51, apoi a gallo-romanilor, a locuitorilor din Germaniae, a britannilor, hispanilor, a celor din provinciile nord-africane și din regiunile dunărene în propriile ținuturi și în alte zone ale Imperiului 52, dar și a „romanilor“ propriu-ziși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și provinciile din Orientul Apropiat (Syria, Arabia) spre Occident, fără însă ca elementul oriental să devină vreodată predominant în această parte a romanității 57; acesta a acaparat „aproape tot comerțul“ din zonele răsăritene ale statului roman 58. Cauzele estompării migrației italicilor sunt, pe de o parte, secătuirea resurselor umane ale peninsulei 59, care a dus, printre altele, la organizarea de către principi a instituției numită alimenta 60, și, pe de alta, lipsa de apetență a • El a utilizat mai multe corpora de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 531-573; L. Wierschowski, Die Alimentarinstitution Nervas und Trainas. Ein Programm für die Armen?, în Imperium Romanum. Studien zu Geschichte und Rezeption. Festschrift für Karl Christ zum 75. Geburtstag, Herausgegeben von P. Kneissl und V. Losemann, Stuttgart, 1998, p. 756-783. italicilor pentru comerț 61. Cercetarea contemporană a reliefat, într-adevăr, rolul activ al negustorilor din provinciile răsăritene în vremea Principatului dincolo de zonele lor de origine 62. Doar un singur exemplu: în Macedonia, la sfârșitul Republicii, cei mai mulți negotiatores proveneau din regiunile italice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
italicilor pentru comerț 61. Cercetarea contemporană a reliefat, într-adevăr, rolul activ al negustorilor din provinciile răsăritene în vremea Principatului dincolo de zonele lor de origine 62. Doar un singur exemplu: în Macedonia, la sfârșitul Republicii, cei mai mulți negotiatores proveneau din regiunile italice Latium, Campania și Lucania, pe când în perioada imperială emigrația din Roma și Italia sudică a slăbit, fiind înlocuită de cea din Achaia, Asia Mică și provinciile balcanice (în special Thracia și Moesia Inferior)63. Cât privește supremația provincialilor răsăriteni față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Lucania, pe când în perioada imperială emigrația din Roma și Italia sudică a slăbit, fiind înlocuită de cea din Achaia, Asia Mică și provinciile balcanice (în special Thracia și Moesia Inferior)63. Cât privește supremația provincialilor răsăriteni față de romani și italici în anumite activități comerciale, aceasta este cel mai bine ilustrată în cazul comerțului caravanier și al celui cu mirodenii provenite de la inzi și seri, care, așa cum a arătat și Vasile Pârvan, au rămas apanajul exclusiv al provincialilor din Syria și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Plinius cel Bătrân și Tacitus 69, locuiau marsingii, cotinii, osii, burii, lugii, gotonii, rugii, lemovii, suionii, estii, scirii, sitonii ș.a.70. • În contextul ideii de curând discutate se înscrie și convingerea pârvaniană - mai mult intuită decât argumentată - că dintre emporia italice cu un rol important în comerțul cu lumea barbară un loc aparte l-au avut Lugdunum 71 și Mediolanium 72 iar mai târziu Aquileia 73. Mai ales acest din urmă di Roma nel Barbaricum: i denari romani oltre la frontiera
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dintre provinciile sudice și cele nordice, dintre partea occidentală și cea orientală a statului roman, dintre Imperiu și Barbaricum 76. • Un alt punct de vedere pârvanian viabil îl constituie cel despre deznaționalizarea și asimilarea aproape completă, prin grecizare, a negustorilor italici și romani ajunși în Orientul elenofon. Așa se explică numărul covârșitor de mare al inscripțiilor în limba greacă ale comercianților originari din Peninsula Italică și restrângerea treptată, începând din secolul I d.H., a mărturiilor despre acei §Rwmaîoi pragmateuómenoi în zona
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vedere pârvanian viabil îl constituie cel despre deznaționalizarea și asimilarea aproape completă, prin grecizare, a negustorilor italici și romani ajunși în Orientul elenofon. Așa se explică numărul covârșitor de mare al inscripțiilor în limba greacă ale comercianților originari din Peninsula Italică și restrângerea treptată, începând din secolul I d.H., a mărturiilor despre acei §Rwmaîoi pragmateuómenoi în zona elenofonă a Imperiului 77. Într-adevăr, studiile prosopografice mai noi arată că, chiar din timpul Republicii, în multe părți ale spațiului grecesc, italicii și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Peninsula Italică și restrângerea treptată, începând din secolul I d.H., a mărturiilor despre acei §Rwmaîoi pragmateuómenoi în zona elenofonă a Imperiului 77. Într-adevăr, studiile prosopografice mai noi arată că, chiar din timpul Republicii, în multe părți ale spațiului grecesc, italicii și romanii stabiliți aici sub formă comunitară (în inscripții sau alte surse conventus civium Romanorum, cives Romani qui... negotiatur, Italicei qui... negotiantur, togati, negotiatori Romani qui in statio negotiantur, §Rwmaîoi, katoikoûntaß §Rwhaîouß, §Rwmaîoi parepidhmoûnteß, sunpragmateuómenoi §Rwmaîoi, ™nkekthménoi §Rwmaîoi, thbennoforoûnteß etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Imperiului 77. Într-adevăr, studiile prosopografice mai noi arată că, chiar din timpul Republicii, în multe părți ale spațiului grecesc, italicii și romanii stabiliți aici sub formă comunitară (în inscripții sau alte surse conventus civium Romanorum, cives Romani qui... negotiatur, Italicei qui... negotiantur, togati, negotiatori Romani qui in statio negotiantur, §Rwmaîoi, katoikoûntaß §Rwhaîouß, §Rwmaîoi parepidhmoûnteß, sunpragmateuómenoi §Rwmaîoi, ™nkekthménoi §Rwmaîoi, thbennoforoûnteß etc.) sau izolat (Acutii, Aemilii, Agirii, Alicii, Alleii, Al(l)idii, Anicii, Anni, Antonii, Audii, Aufidii, Babulii, Braccii, Caecilii, Caesellii, Calvii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Victoria H. Matthews, „frozen and Irregular energies: Hidden Energy Stumbling Blocks”, 2006, HYPERLINK "http://www.energymed.org/hbank/handouts/frozen irregular energies.htm" http://www.energymed.org/hbank/handouts/frozen irregular energies.htm. Index În locurile În care numărul paginii este scris cu Italic acesta face trimitere la fotografii. Exercițiul Întindere abdominală Acceptanța, În cazul pierderii În greutate 265-71 Punctele de acupunctură În psihologia energetică 80 Psihologia energetică 80 Apăsarea 110,0132 Punctele K-27 Stimularea meridianului energetic80-82, 81 Stimularea Glandele suprarenale Adrenalina Afirmații pentru
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Se evidențiază că Pascal concepe salvarea individului prin rațiune și credință, aflându-și tihna, după căutări neobosite, în dogma creștină, ceea ce poate explica și de ce proza ascetului jansenist de la Port-Royal a înrâurit multă vreme nu numai cultura franceză. Volumul Varia italica (1975) conține scurte expozeuri atestând aceeași tendință de integrare a unui creator în ritmurile ideilor epocii, completate cu evocări analitice (Cesare Pavese, Giorgio Bassani, Antonio Gramsci ș.a.) și investigații comparatiste, de cele mai multe ori binare (italiană-germană și italiană-franceză). Scrise într-o
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
București, 1946; Problemele limbii literare în cultura italiană, București, 1962; Intelectualul și epoca sa, București, 1966; Blaise Pascal, București, 1969; Istoria literaturii italiene, București, 1969; Literatura italiană. Dicționar cronologic (în colaborare cu Doina Condrea-Derer și Andreea Vanci), București, 1974; Varia italica, București, 1975; Dicționar enciclopedic al literaturii italiene, București, 1982. Traduceri: Giordano Bruno, Despre cauză, principii și unitate, introd. trad., București, 1941; Marsilio Ficino, Asupra iubirii sau Banchetul lui Platon, introd. trad., București, 1942; Palmiro Togliatti, Gramsci, București, 1950; Giovanni Verga
FAÇON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
poesia cristiana latina in distici elegiaci, Atti del Convegno internazionale, Accad. Properziana del Subasio, Assisi, 1993, pp. 191-216; F.E. Consolino, Codice retorico e manierismo stilistico nella poetica di Sidonio Apollinare, „Ann. Scuola Norm. Sup. Pisa”, 4 (1974), 423-460. V. Scriitori italici Dacă Africa și Galia au fost răvășite de invazii în urma cărora au apărut regatele romano-barbare, Italia nu a suferit devastări tot atât de grave și a rămas până în 476 - ultim reziduu al Imperiului Roman de Apus - sub conducerea unui împărat și nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
potrivit unor cercetători, prin scrierea lui Pavel din Nisibi, ne trimite de-a dreptul la Canonul scrierilor biblice al lui Teodor din Mopsuestia. Acest manual a fost foarte citit în Evul Mediu latin. Bibliografie. Text: PL 68, 15-42. II. Scriitori italici La sfârșitul dominației vandalilor și după recucerirea bizantină, așa cum am văzut, între Africa și Constantinopol s-au născut raporturi strânse care au dus la sporirea interesului pentru chestiuni teologice în cadrul creștinismului african. Raporturi similare se nasc și în cazul Italiei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a domniei sale, încercase să stimuleze împăcarea între elementul gotic și cel roman; regele privea cu interes cultura latină încercând să ajute, când era posibil, tradiția romană chiar și prin facilitarea participării cetățenilor romani la politica sa. Atenția specială acordată populației italice de către puterea dominantă, aceea a ostrogoților, a avut efecte benefice și în cultură, atât în cea profană cât și în cea creștină. Totodată, relativa stabilitate instaurată în Italia de nou regat barbar, după aproape un secol de tulburări, uzurpări și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Totodată, relativa stabilitate instaurată în Italia de nou regat barbar, după aproape un secol de tulburări, uzurpări și invazii, a asigurat țării o prosperitate relativă, chiar dacă găsim în operele lui Boethius referiri la acte de samavolnicie comise de goți împotriva italicilor. Teodoric, educat la Constantinopol, s-a comportat ca un prieten al Imperiului de Răsărit în prima parte a domniei sale, menținând legături strânse cu autoritatea imperială: acest lucru a stimulat în general schimburile, inclusiv pe cele culturale, cu partea de limbă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
superioare autorilor creștini din Galia (chiar și cel mai mare poet galic, Venantius Fortunatus, își desăvârșise formația în Italia); în epoca lui Teodoric, chiar tentativa de a promova o renaștere a artelor liberale a fost blocată după câțiva ani. Cultura italică, așadar, cel puțin până în vremea lui Grigore cel Mare, pare să aibă mai ales un caracter elitist pentru că nu destinată unor cercuri largi de cititori. Această particularitate a fost accentuată și de faptul că, pe toată durata secolului al șaselea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Imperiu Roman, nu erau imposibile. Mai mult, funcția Constantinopolului devenise și mai importantă pe plan politic pentru că Imperiul Roman de Apus, care înainte își avea capitala la Ravenna, dispăruse; nu mai exista decât Imperiul Roman de Răsărit, iar tradiția culturală italică n-avea cum să nu ia în seamă o asemenea realitate (care conținea și o importantă componentă ideală). Senatorii aristocrați și Biserica din Roma continuau să se simtă în strânsă legătură cu Constantinopolul, chiar dacă deseori nu erau de acord cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]