467 matches
-
academică. De care nu se sinchisea nici cât negru sub unghie. Herbst s‑a aplecat deasupra patului și l‑a strâns În brațe pe Ravelstein. - Chick, adu, te rog, un scaun pentru Morris! Am tras lângă pat scaunul de piele italienesc, cu speteaza rotundă. Nu‑ți venea să crezi că Herbst era ținut În viață printr‑un transplant. Arăta destul de bine Încât să poată face față vieții normale. Un moment aproape am bănuit că Ravelstein ar fi preferat ca acest cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
închise telefonul, trimise documentul prin curier acasă la Max. Două săptămâni mai târziu, primi mărirea de salariu. Capitolul 10tc Capitolul 10" —T rebuie să mă duc la Edinburgh, îi spuse Anna lui Darcey în timp ce luau prânzul într-unul din restaurantele italienești de pe lângă clădirea lor de birouri. Era călduț, iar razele soarelui cădeau pieziș prin ferestrele de plexiglas, astfel încât Darcey se uita chiorâș la Anna, ascultând-o. —M-au chemat să discutăm viitorul departamentului de resurse umane din Dublin. Darcey se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Sincer, nu mă văd vorbind fluent nici chineza și nici malaeza. —Vai, vai, zise Anna, s-a sfârșit cu titlul tău de Omul Anului. Darcey râse. E un complot pus la cale de colegii mei invidioși. Intră prima în cafeneaua italienească, deja ticsită de oameni din Centrul de Servicii Financiare care aveau pauza de masă mai devreme. Reușiră totuși să facă rost de două scaune lângă tejgheaua de granit care se întindea de-a lungul întregului perete. Ce vrei să mănânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
următoarea, conferindu-i un aer de panteră. — Haideți că se răcește, ne Îmbie ea. Jean-Claude alege un vin din anul nașterii mele, făcut din strugurii cei mai fini de pe Valea loarei, pe care ni-l toarnă În cupe de argint italienești. — Sauvignon Blanc, spune el turnându-ne la fiecare câte un strop să degustăm. Ce spuneți ? Ce aromă suavă și senzuală ! Cum nu se poate mai potrivit pentru prima seară pe care o petrecem Împreună, spune Jean-Claude luându-ne mâinile mie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
răspândite în rubricile de specialitate ale ziarelor românești, ce ilustrează un tip anume de schimbare semantică: prin preluarea unui termen al cărui înțeles depinde de un reper, de un punct de vedere. Cuvântul stranieri/străini, este folosit de presa sportivă italienească în sensul său propriu, dar cu specializare contextuală, pentru a-i desemna pe jucătorii străini, incluși în echipele locale. Termenul este însă întrebuințat în publicațiile românești de după 1989 pentru a-i desemna pe fotbaliștii români, care joacă în echipe străine
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
din mătase cu flori de aur. I se mai zicea și adamască sau camhă de Damasc. Italienii o numeau camocato, fiindcă stofa se fabrica și la Veneția. Tot din Orient veneau stofele grele țesute cu „sârmă”, cumașurile, concurente ale postavurilor italienești cunoscute sub numele de drappi d’ori, catifelele, atlazul, barhetul, taftaua, serasirul, un soi de mătase cu urzeală din fir de aur. Confirmate și de cercetările arheologice, aceste „mărfuri de pe mare”, „tătărești” sau „turcești”, țesute la Alep, la Brusa sau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bun, având pe cap o scufie cu pene - și cheaghina Maria, sora lui Ștefan cel Mare și soție a hatmanului Șendrea, are pe cap, în tabloul votiv de la Dolheștii Mari o pălărie cu calotă joasă și cu boruri răsfrânte, după cum italienească pare a fi pălăria Doamnei Cătălina, soția lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea bulgărească Kremikovți; tot cu pălărie și voal este pictată și jupâneasa Iuliana, soția lui Luca Arbore, în ctitoria bărbatului ei - și, peste rochia lungă cu mâneci ample
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sobră acum, „care îi ocupă timpul, dar și o ajută, îi umplu viața”. ...și se plimbau prin grădini Dacă este aproape sigur că urmașii lui Petru Cercel în palatul domnesc de la Târgoviște au putut să se bucure de „mândrele grădini italienești”, amenajate lângă palat (construit de Domn; ca și biserica) - Franco Sivori, secretarul italian al Voievodului, le-a văzut și vorbește cu admirație despre ele, ca și despre „colțul zoologic” („a pus să se facă apoi cuști nespus de mari și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un umbrar de primăvară...”), în Moldova, cu câteva bune decenii înainte, Alexandru Lăpușneanu pusese să i se facă la Mănăstirea Slatina, ctitoria sa, o grădină riguros desenată, tot à l’italienne, străbătută cu siguranță și de pașii Doamnei Ruxandra. Maniera italienească de a îmblânzi (un control „estetic”) cadrul vegetal (n-aș vrea să trec cu vederea nici „intervenția” lui Matei Basarab, care, om gospodar și plin de respect pentru duhul autohton, poruncise ca, la București, lângă palatul domnesc, să fie plantată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Theodorescu), își făcea loc - și la noi acest lucru se definitivează în secolul al XVII-lea - o schimbare de adâncime „a sensibilității și a percepției, o modelare culturală” foarte importantă. Iar modelul a fost și va rămâne multă vreme cel italienesc („localizare” îndestul motivată de relațiile pe care țările Române le-au avut, mai ales în veacul al XVII-lea, cu Peninsula). „Grădina foarte mare”, pe care arhidiaconul Paul de Alep o vedea la Dobrenii lui Constantin Șerban, era „împărțită în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după scheme puse la punct de Renașterea italiană erau - spun călătorii străini - și „grădinile frumoase” ale lui Vasile Lupu, cu deosebire grădina interioară, „grădina între ziduri” (unde-și petrecea, poate, clipele de răgaz și Ecaterina Doamna) care se conforma modei italienești. Anton Maria del Chiaro vedea la palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia o grădină „pătrată, în stil italian” și tot după un model familiar lui i se înfățișa și grădina - desenată, se zice, de un arhitect străin, numit Pecena Levin, și îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
LIX, 1982, nr. 2, pp. 122 și urm. 71. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 520. 72. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 41, care trimite la o lucrare, în manuscris, a lui D. Pleșia și G.D. Florescu. într-un act italienesc de pe la 1600, Andronic este numit „parente del Voievoda” (vezi A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și țării Românești, vol. VI, Editura Cartea românească, București, 1931, p. 95). 73. Vezi A. Papiu-Ilarian, Tesaur de monumente istorice..., tom III, București
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să i se raporteze cum s-a rezolvat fiecare problemă. Seara m-a invitat la el, m-am dus, tocmai trecuse o săptămână de când fugise Nadia, se uita la două televizoare, unul pe un post franțuzesc, altul pe un post italienesc. Era știrea, breaking news-ul internațional: eroina muncii socialiste, prietena lui Nicu Ceaușescu, a fugit ajutată de fostul ei antrenor, Béla Károlyi, scoasă din țară prin Ungaria. S. B.: Brândușa Armanca 4 și Ștefan Both5 au realizat documentare unde spun că
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
3)-(4): (1) a. Un vi parranu mancu nu ție vorbi.PREZ.3PL nici-măcar ' Ei nici măcar nu-ți vor vorbi' b. Un vi mancu parranu nu ție nici-măcar vorbi.PREZ.3PL ' În niciun caz nu-ți vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vor vorbi' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (2) Rosina (*fatica) purtroppuci (fatica) sempre fatica Rosina lucra.PREZ.3SG din-păcate la-asta lucra.PREZ.3SG mereu lucra.PREZ.3SG ' Din păcate, Rosina lucrează mereu la asta' (cosentino, dialect italienesc de sud; Ledgeway și Lombardi 2005) (3) a. că veți cu adevăr aaflamare vistiiariu sufletesc (PO.1582: 10) b. că (cu adevăr)veți (*cu adevăr)afla(cu adevăr) mare vistiiariu sufletesc (română modernă) (4) a. așa ne tarepedepseș<ti>(FT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3); cu alte cuvinte, o formă anume proiectează aceeași structură sintactică, indiferent de distribuție. O serie de date analizate aici conduc către formularea unei concluzii opuse (la care ajunge și Taylor 2015 în analiza structurilor de complementare din nicoterese, dialect italienesc de sud): aceeași realizare morfofonologică nu garantează proiectarea aceleiași structuri sintactice. Putem ilustra pe scurt această idee prin comportamentul gerunziului și al infinitivului verbal fără a. Dacă se compară două dintre contextele de apariție a gerunziului verbal, se observă că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
universitară; așa că s-a apelat la sora noastră cea mare, la Franța, care ne-a trimis o parte din specialiștii de care aveam nevoie. Unii dintre aceștia au fost și Cazabanii. Tot prin mama, sunt înrudit și cu o familie italienească, Barberis, de unde și rudenia cu strălucita regizoare Sorana Coroamă-Stanca, fiica verișoarei mele născute Barberis. Tata, Petru Irimescu, era de origine țărănească, fiu de țăran din Preotești, iar rude ale lui locuiau în satul Dolhești. În timp, ei s-au elevat
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
vitrine. Veți ghici, prin urmare, că numai plăcere nu mi-a făcut... - Deci, continuă acela, întinzându-mi o mână bătătorită, te așteptai să cobor dintr-un Masseratti roșu, într-un costum Armani, cu cravată Pierre Cardin la gât și pantofi italienești de trei milioane perechea - și să nu-mi trag sufletul, până nu votez? - Doar n-ai să absentezi de la cea mai sacră datorie cetățenească, de natură să ne schimbe viața în bine și anume numaidecât? - Adică, de ce n-aș trage
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
indignării. Mi se pare evident că erorile grafice sînt mai supărătoare cînd apar în reproducerea nu a numelor proprii, ci a cuvintelor comune din limbi de circulație. Cazul special asupra căruia aș vrea să mă opresc e scrierea unor cuvinte italienești în presa românească. Cuvintele italienești prezintă unele dezavantaje specifice: seamănă cu cele românești, sînt ușor de pronunțat - dar au destul de des consoane duble - pe care transcrierile ziarelor noastre tind să le simplifice. Apar astfel forme că republica în loc de repubblica ("cotidianul
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
că erorile grafice sînt mai supărătoare cînd apar în reproducerea nu a numelor proprii, ci a cuvintelor comune din limbi de circulație. Cazul special asupra căruia aș vrea să mă opresc e scrierea unor cuvinte italienești în presa românească. Cuvintele italienești prezintă unele dezavantaje specifice: seamănă cu cele românești, sînt ușor de pronunțat - dar au destul de des consoane duble - pe care transcrierile ziarelor noastre tind să le simplifice. Apar astfel forme că republica în loc de repubblica ("cotidianul italian ăLa Republicaă" - în "România
Cuvinte italienesti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18103_a_19428]
-
endecasilabic, așa cum a fost el conceput de creatorul genului. Într-adevăr, îngemănarea profundă a limbii române cu italiana, a condus la această duplicitate lingvistică. Într-o altă ordine de idei, sonetul de expresie anglo-saxonă, care a urmat aproape imediat schemei italienești a acestui gen liric, se exprimă în 12 silabe, din lipsa capacității limbii de a reduce cele 14 versuri ale sonetului la clasicele 11. Mergând pe aceeași proiecție creativă, sonetul francez este fiul direct și irefutabil al metricii lui Victor
Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
Veronica Balaj și-ncă mai câți! Dinu Barbu: Dedicații (ș’alte grații). Editura Almanahul Banatului, Timișoara, 2005. Preț: 10 lei. Plăcerea gătitului Cunoscut timișorenilor de mai mulți ani, Antonio Passarelli revine acum în atenție cu o culegere de rețete tradiționale italienești. „Sunt suficiente o bucată de pâine (făcută de meșter brutar, dar nu din cele care dospesc în 40 de minute..., cu aromă de pâine) și un firicel de ulei de măsline de Calabria, pentru a transmite celorlalți senzații de-a
Agenda2006-03-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284655_a_285984]
-
unice! “, crede Antonio Passarelli. Cartea sa dezvăluie plăcerea gătitului: „Gătind, te poți împăca cu tine însuți și poți reflecta în liniște, cu seninătate“. Câte feluri originale de a găti spaghetti există ne spune și arată maestrul bucătar. Antonio Passarelli: Rețete italienești tradiționale și rapide. Editura Nemira, București, 2005. Preț: 24,90 lei. Aventurile arabului Hassan Romanul explorează ciocnirea a două civilizații, cele exprimate de islam și creștinism, folosind ca pretext aventurile exploratorului arab - personaj real - Hassan al-Wazzan. Născut în Spania la
Agenda2006-03-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284655_a_285984]
-
și în română, în calcul litere grase. Termenul impus în română - și pentru care dicționarele indică drept etimon pur și simplu cuvântul italian aldine - a suferit o interesantă schimbare de sens, pe care o reliefează comparația cu alte limbi. Cuvântul italienesc (ca și reflexul său francez, aldines) provine de la numele editorului și tipografului venețian Aldo Manuzio (1450-1515), care a introdus multe inovații în punctuație și în tipul de caractere. Edițiile sau literele aldine sunt, în sens larg, cele create și folosite
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
Vând șemineu italienesc. Tel. 497891. Vând televizoare color, telecomandă, stereo, teletext, CATV, ieftin, garanție. Tel. 291247. Vând tractor 650, cu tot cu plug, în localitatea Butin, comuna Gătaia, preț 3 500 euro. Telefoane 0745622821, 0745618775. Cumpăr mobilier, tablouri, rame, oglinzi, ceasuri, statui, cărți, vederi, timbre
Agenda2003-46-03-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/281722_a_283051]