396 matches
-
stări):„Pot să tac cât e nevoie sau cât trebuie.” (C. Țoiu, 27) Adverbele relative-nehotărâte oricând și (ori) de câte ori situează circumstanțialele pe care le introduc într-un raport de simultaneitate, momentană: oricând: „Pot veni oricând vrei, chiar și azi.” sau iterativă: (ori) de câte ori: „Ori de câte ori admirația mea a înregistrat o ființă feminină, în ea era un minimum de Otilia.” (G. Călinescu, C.O., 303), „Vine oricând îl chemi.” • conjuncții și locuțiuni conjuncționale: cum, de cum, în timp (vreme) ce, pe când, îndată ce, imediat ce, până ce
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de o problemă, privită ca un tot unitar. Pentru a putea exprima o concluzie într-o formă pozitivă, cerută de o misiune de asigurare rezonabilă, este necesar ca practicianul să obțină probe suficiente și adecvate, ca parte a unui proces iterativ, sistematic, al misiunii respective. Asigurarea rezonabilă reprezintă mai puțin decât asigurarea absolută. Reducerea riscului misiunii de asigurare la zero se poate obține foarte rar (aproape imposibil), deoarece practicianul utilizează teste asupra unor eșantioane, controlul exhaustiv fiind costisitor; există limitări inerente
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
de tranzacționare) este descrisă de un vector Nii ...,,2,1),0( de valori ale pragurilor. Pragurile )0(i sunt inițializate prin deducerea lor dintr-o distribuție de probabilitate F0 cunoscută datorită observațiilor efectuate anterior. Simularea este gândită ca un proces iterativ, fiecare iterație repetând pașii 1) - 5) descriși mai sus. Deși modelul permite utilizarea unei funcții generale de impact a prețurilor, în absența unei forme parametrice motivate empiric, avem posibilitatea de a alege o funcție liniară zzg )( . Această alegere poate fi
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
experimente, lucru care nu ar fi posibil în realitate. Procesul de construire a modelului de dinamică de sistem, după cum se observă, începe cu identificarea unei probleme și sfârșește cu implementarea unei soluții. Dar acest proces nu este linear ci este iterativ sau ciclic. Există multe etape care se reiau până când o politică decizională potrivită este identificată. Acest caracter ciclic reprezintă și un indicator al faptului că procesul de construire a modelului cuprinde o mare cantitate de învățare. Să examinăm în continuare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
determină într-o măsură mai mare consumul, de exemplu venitul din salarii. Aceste bucle feedback multiple constituie de fapt, regula în sistemele economice reale. De regulă, determinarea structurii buclelor feedback dintr-un sistem economic real se realizează într-un proces iterativ, pornind mai întâi de la buclele feedback evidente și importante, după care se adaugă noi bucle feedback până când se ajunge la structură corespunzătoare, care să permită obținerea unui model cât mai complet. După aceste două etape, care constituie partea calitativă a
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
satisface obiectivele utilizatorului modelului respectiv. Minsky spunea: „Pentru un observator B, un obiect A* este un model al unui obiect A în măsura în care B poate utiliza A* pentru a răspunde întrebărilor care îl interesează în legătură cu A” [MINSKY, 1965]. Deci, metoda simulării iterative diferă de metodele utilizate în cadrul sistemelor de procesare a informației. Desigur, o simulare este și ea un sistem sau produs software. Ideea este că, în timp ce în procesul de simulare, iterațiile fac să evolueze de la un singur model inițial către un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
din interiorul mediului virtual alăturându-se jocului. Deci, orice informație sau cunoștințele precedente privind mijloacele de simulare fac metodologia de simulare bazată pe agenți mai accesibilă. Deci devine posibilă utilizarea competenței cunoștințelor oamenilor pentru a crește acuratețea procesului de simulare iterativă. Metoda consideră că și oamenii ce sunt implicați în procesul de simulare sunt sisteme care au un comportament complex, astfel că o creștere a complexității procesului se poate induce prin interacțiunea dintre model și utilizator. În definirea obiectivelor jocului, metoda
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la rândul lor, vor conduce la o modificare a mecanismelor microscopie.” (Prigogine și Stengers, 1989). Apare deci un proces coevolutiv în care entitățile microscopice individuale și macrostructurile create prin interacțiunile dintre aceste se influențează una pe alta într-un proces iterativ continuu. În sistemele sociale, autoorganizarea poate fi descrisă ca apariția spontană a unui grup care execută o sarcină sau are un anumit scop comun; grupul decide ce face, cum și când face și nu există o entitate exterioară grupului care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Spunea el adesea" sau "ar spune el", care erau întrebuințate foarte frecvent de Thackeray și de alți scriitori din epoca victoriană pentru a indica faptul că un anumit enunț al personajului este folosit în mod curent 434. Referirea la natura iterativă a unei acțiuni sau a unei expresii este, în mod normal, un element auctorial, așa cum fiecare tip de rezumat narativ, condensare, prescurtare a acțiunii și a vorbirii trebuie considerat o manifestare a personajului-narator. Un element important legat de retragerea naratorului
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
din care 60 de sex feminin și 25 de sex masculin. Vârsta acestora este între 7 și 77 de ani, cu maximum de frecvență între 20 și 50 de ani. Au fost efectuate 6 nefrectomii, 17 nefrolitotomii - din care 7 iterative, 61 de pielolitotomii - din care 5 iterative și 1 N.L.P.C. în octombrie 1993, având în vedere că instrumentarul necesar a fost inclus în dotarea clinicii în acest an. Localizarea calculilor moi a fost exclusiv renală în 82 de cazuri, iar
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
25 de sex masculin. Vârsta acestora este între 7 și 77 de ani, cu maximum de frecvență între 20 și 50 de ani. Au fost efectuate 6 nefrectomii, 17 nefrolitotomii - din care 7 iterative, 61 de pielolitotomii - din care 5 iterative și 1 N.L.P.C. în octombrie 1993, având în vedere că instrumentarul necesar a fost inclus în dotarea clinicii în acest an. Localizarea calculilor moi a fost exclusiv renală în 82 de cazuri, iar în trei cazuri au existat calculi ureterali
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
Fiecare al 20-lea cumpărător primesc banii înapoi. b. *Fiecare al treilea român cred în teoriile conspiraționiste. În enunțurile cu sintagmele fiecare al 20-lea cumpărător și fiecare al treilea român, se obține interpretarea +plural, "ansamblu de entități", datorită sensului iterativ al cuantificatorului fiecare. (86) a. fiecare al 20-lea cumpărător + cumpărătorii din acest magazin > de n ori fiecare al 20-lea cumpărător, unde n este numărul de seturi de 20 de cumpărători din magazin b. fiecare al treilea român + românii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
literatura de specialitate. Interesează ceea ce s-a realizat în domeniul de interes, dar și ceea ce este consemnat ca fiind în desfășurare. Procesul de documentare poate fi modelat sub forme diferite. Sauders, Lewis și Thornhill (2003) propun un model de „spirală iterativă” cu mai multe bucle, în care un număr de etape sunt parcurse iterativ. Bucla propusă după definirea obiectivelor cercetării constă în următoarele etape: • definirea parametrilor documentării; • generarea cuvintelor-cheie pentru căutare; • căutarea literaturii de interes; • obținerea literaturii dorite; • evaluarea informațiilor obținute
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și ceea ce este consemnat ca fiind în desfășurare. Procesul de documentare poate fi modelat sub forme diferite. Sauders, Lewis și Thornhill (2003) propun un model de „spirală iterativă” cu mai multe bucle, în care un număr de etape sunt parcurse iterativ. Bucla propusă după definirea obiectivelor cercetării constă în următoarele etape: • definirea parametrilor documentării; • generarea cuvintelor-cheie pentru căutare; • căutarea literaturii de interes; • obținerea literaturii dorite; • evaluarea informațiilor obținute; • înregistrarea informațiilor; • generarea unui set nou de cuvinte-cheie; • trierea informațiilor colectate; • redefinirea parametrilor
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
credibile sau care provin dintr-o singură sursă. Este de preferat ca informațiile să fie verificate prin utilizarea unor surse independente, cu atât mai mult cu cât apar surse interesate în distorsionarea unui anumit tip de informații. Se urmează „spirala iterativă” explicată anterior, cu adaptările considerate necesare de subiectul abordat, chiar dacă informațiile din surse primare sunt puține. Dacă specificul industriei/produsului împiedică realizarea unei clasificări cantitative sau nu sunt disponibile informații statistice pentru zona geografică și/sau industria de interes, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
masa de informații obținute și metoda de analiză trebuie să fie compatibile între ele. În funcție de rezultatul selecției și al formatării, se poate trece la etapele de fructificare a informației sau poate fi ajustat și continuat procesul de colectare. 6. Reluarea iterativă a procesului de colectare a informațiilor: colectarea informațiilor urmează un proces iterativ, fiind reluat de la nivelul etapelor 1, 2, 3 sau 4, în funcție de rezultatul evaluării asociate etapei anterioare. Numărul de iterații, ca și modul particular de ciclare a procesului, urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
între ele. În funcție de rezultatul selecției și al formatării, se poate trece la etapele de fructificare a informației sau poate fi ajustat și continuat procesul de colectare. 6. Reluarea iterativă a procesului de colectare a informațiilor: colectarea informațiilor urmează un proces iterativ, fiind reluat de la nivelul etapelor 1, 2, 3 sau 4, în funcție de rezultatul evaluării asociate etapei anterioare. Numărul de iterații, ca și modul particular de ciclare a procesului, urmează a fi decise în funcție de rezultate și de restricțiile fixate inițial. Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să explice viziunea strategică la momentul inițial al analizei; • elementele definitorii ale mediului intern, eventual grupate pe domenii funcționale (producție, marketing, personal etc.); • elementele definitorii ale mediului extern (general, concurențial, ciclu de viață etc.). Etapele intermediare se parcurg în realitate iterativ, pentru că există o influență reciprocă continuă între ele. Separarea elementelor mediului intern în forțe și slăbiciuni, ca și a mediului extern în oportunități și amenințări, este influențată de misiunea avută în vedere, chiar dacă aceasta va suferi ulterior anumite modificări de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
5. enunțarea soluțiilor strategice; 6. alegerea strategiilor; 7. pregătirea planurilor de aplicare. Succesiunea lor, ca și conținutul, nu creează semne de întrebare, dar se impun imediat următoarele observații. a) Etapele 1-4 se consideră parcurse cu ajutorul altor metodologii specifice și corelate iterativ pentru utilizarea în prezenta analiză. Practic, se va parcurge fiecare etapă de câteva ori cu corecțiile impuse de celelalte tipuri de analiză. b) Analiza mediului intern (etapa 4) și a celui extern (etapa 2) se concretizează pentru analiza SWOT propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să diminueze dezavantajele menționate. Celelalte subsisteme ale organizației trebuie apoi ajustate și integrate în proiectul corespunzător noii strategii. Și această ajustare se acceptă să fie aproximativă pentru a se câștiga timp, urmând ca eventualele corecții să fie rezultatul unui proces iterativ. Presupunând că este necesară o schimbare a culturii organizaționale în cazul unei organizații (firme) date, care optează pentru o strategie nouă, această schimbare ar urma schema constituită din următoarele etape. 1. Identificarea elementelor culturale: analiza culturii organizaționale se bazează pe
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
semantice de a se situa foarte aproape de prepoziții și de a forma verbe (îmbina). Termenii regenerare de țesut, regenerescență, resuscitare, retragere sunt unități derivate cu prefixul savant re - atașat la o bază aparținând limbii române. Unitățile cognitive actualizate prin prefixul iterativ adaugă un conținut semantic nou la sensul verbului sau al substantivului: resuscitare - tehnică de masaj cardiac extern; regenerare-refacere. Repetarea acțiunii poate aduce o nuanță în plus (regurgitare), poate restabili o stare de lucruri dată (reinfectare). Expansiunea acestei clase de prefixe
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
pentru exprimarea aspectului continuativ și 3) terminîndu-se (a isprăvi de a...), marcînd limita finală pentru exprimarea aspectului terminativ sau rezultativ. Prin actualizarea actanților sau a circumstanțelor cu ajutorul determinărilor, se poate modifica tipul procesului, specificînd aspectul semelfactiv (sau singulativ) ori aspectul iterativ. Astfel, românescul el cîntă (și corespondentul lui din oricare altă limbă romanică) poate fi înțeles, în anumite contexte sau situații, ca exprimînd o acțiune realizată o singură dată (ca semelfactiv), iar în altele ca o acțiune frecventativă sau iterativă, decă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aspectul iterativ. Astfel, românescul el cîntă (și corespondentul lui din oricare altă limbă romanică) poate fi înțeles, în anumite contexte sau situații, ca exprimînd o acțiune realizată o singură dată (ca semelfactiv), iar în altele ca o acțiune frecventativă sau iterativă, decă "el obișnuiește să cînte", "el este cîntăreț" etc. Cînd însă apar elemente în plus se explicitează care dintre aceste două aspecte este actualizat: el cîntă și nu-l interesează ce facem noi / el cîntă în orchestra filarmonicii. O distincție
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reperul: "Voi reveni la asta", cum este cazul în această carte, de exemplu, oricînd trebuie să ating pe scurt un subiect pe care l-aș discuta în detaliu mai tîrziu. O utilizare foarte eficientă a anticipării este așa-numita "anticipare iterativă". Într-o anticipare iterativă se prezintă un eveniment ca fiind primul dintr-o serie. O asemenea anticipare începe adesea în felul următor: j) Apoi Reagan apăru pe ecran, un spectacol care ne va ridica moralul în fiecare vineri de acum
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asta", cum este cazul în această carte, de exemplu, oricînd trebuie să ating pe scurt un subiect pe care l-aș discuta în detaliu mai tîrziu. O utilizare foarte eficientă a anticipării este așa-numita "anticipare iterativă". Într-o anticipare iterativă se prezintă un eveniment ca fiind primul dintr-o serie. O asemenea anticipare începe adesea în felul următor: j) Apoi Reagan apăru pe ecran, un spectacol care ne va ridica moralul în fiecare vineri de acum încolo. Ulterior, spectacolul în
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]