299 matches
-
că oamenii caută consistență cognitivă și au nevoie ca viziunea lor despre lume să fie consistentă cu experiența cotidiană, iar experiența cotidiană este acum diferită de cea care a modelat tradiția iudeo-creștină. Textele religioase tradiționale, care fac parte din patrimoniul iudeo-creștin operează cu o viziune asupra lumii născută in sânul unei societăți pastorale existente acum 2000 de ani. La ora actuală, cei care trăiesc în societățile moderne, puternic industrializate intră în contact cotidian cu realitate total diferită față de cea propusă de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
interiorul sinelui său de poet înnăscut, predestinat. Sine care, potențat are mereu un "imperialism" luciferic, bine cunoscut de Blaga și chiar de Eliade. Nimic damnabil, totuși, în luceferismul acesta autohton, de vreme ce nu se hrănește dintr-o excrescență a ideologiei religioase iudeo-creștine, ci dintr-un titanism arhaic, al "vârstei de aur". De aceea, "geniul" eminescian se autodenumește impropriu astfel (datorita modei romantice); el e clar un titan de dinaintea fulgerării speței de către Zeus. Relațiile sale cu Demiurgul sunt altele; a se revedea Luceafărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
menționat contradicția inerentă în abținerea Franței de a se amesteca în situația din Liban, și aceasta în pofida legăturilor istorice cu Țara Cedrilor, Mitterrand a precizat existența unei contradicții și în ce privește drepturile Statului Israel pe care Franța, țară moștenitoare a civilizației iudeo-creștine, laolaltă cu țara evreilor, dorește să le vadă concretizate fără ca scopurile și aspirațiile acesteia să provoace daune drepturilor altora. Mitterrand va folosi în continuare aceeași formulă lingvistică referindu-se la palestinieni, zicând: "Am recunoscut dreptul palestinienilor la o patrie și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
urmă violentă care îl obligă să se perceapă ca fiind diferit de alți copii, la fel ca excizia. Nu concepem deci ca argumentul invocat în acest din urmă caz să nu fie invocat și în celălalt decît pentru că cultura noastră iudeo-creștină păstrează cu Vechiul Testament o familiaritate care elimină ceea ce ar putea fi șocant în circumcizie. Direct pentru evrei, indirect pentru creștini, circumcizia aparține unui patrimoniu cultural comun. De aceea, și numai de aceea, nu ne tulbură. Dacă avocații chemați să pledeze
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
este o ascensiune la cer cu zile extatice petrecute în alte lumi. Toate cunoștințele asupra actelor de vindecare sunt obținute în transă, în vis, în starea de veghe de dinainte, din timpul sau de după ritualul de inițiere. Ca o moștenire iudeo-creștină și greco-romană în cultura medievală a vestului Europei apare o creștere și o decădere a magiei în raport cu religia, o paradigmă între magie, religie și știință încheiată cu victoria ultimei 155. Și totuși cum se poate ca o persoană religiosă să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conține puterea creativă. Sunetele sacre reprezentate de cuvinte cum ar fi numele Marelui Arhitect al Universului, narațiunea miturilor divine, rugăciunile, imnurile, dar, cum spuneam, și unele sunete sacre precum om hindus sau om mani padme hum al budiștilor și aleluia iudeo-creștin. Ritualurile legate de venerare, sacramente, inițieri, sacrificii și procesiuni sunt strâns conectate la expresiile verbale ale puterii sacre. Parte a importanței ritualurilor este tocmai faptul că obiectele sacre își au bine stabilit locul. Pentru ca existența umană să se dezvolte trebuie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și în proporție de masă”. Acest tip de libertate nu îi cutremură pe paznicii virtuților femeiești pentru bunul motiv că nu de libertatea de exhibare trupească se tem ei, ci de cea de exprimare. Știm sigur că în tradiția noastră iudeo-creștină „instituționalizată” femeile trebuie să tacă: în biserică, în politică, în cultură, în mass-media, să tacă inclusiv despre femei, căci ele nu-și pot fi cap. În biserică să își vadă de rolurile lor specifice: să vândă lumânări, să spele podele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nu este întâmplătoare, în acest context al discuției despre conștiința de sine. Spunem aceasta pentru că lumea orientală, omul oriental se va raporta în mod diferit, își va pune întrebările în mod diferit și va găsi răspunsuri diferite, altele decât lumea iudeo-creștină, a cărei credință stă azi la baza a ceea ce numim occidentalism 178. Conștiința de sine este baza pentru libertate și raționalism, valori și stări prin care ne-am deosebit în construcția civilizației materiale. În toată dezbaterea despre economie și despre
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
doar un singur om este liber, dar tocmai de aceea asemenea libertate este numai bun plac, sălbăticie, întunecime a patimii sau uneori îndulcire, domesticire a ei, deci tot hazard al naturii sau bun plac"179. Se pare că doar lumea iudeo-creștină și-a luat în serios rolul de a-și duce până la capăt povara cunoștinței binelui și răului. Modul cum oamenii se raportează la lumea reală este determinant pentru evoluția ulterioară a civilizației pe care o construiesc, pentru știința pe care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de ce numai lumea occidentală poate să dezvolte aceste uimitoare metode de folosință a banului, de ce tehnicismul și performanța științifică au ca punct de plecare doar raționalitatea conștiinței și nu confuzia conștiinței. Andrei Pleșu ne amintește că "Spre deosebire de metafizica veche-indiană, cosmologia iudeo-creștină nu pune la îndoială realitatea lumii"180. Nu poți înțelege ceva negându-i existența. "Creatorul nu instituie o iluzie, un joc tainic al Lui cu El însuși. Lumea creată e reală, chiar dacă e dependentă de Făcătorul ei și, prin urmare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lumii și omului. Sedlacek pune în evidență, în lucrarea "Economia binelui și a răului", cele două concepții fundamentale despre lume și om. Este vorba despre concepția orientală care consideră lumea ca evoluând într-o "viziune ciclică mirifică"887 și concepția iudeo-creștină. "În Epopeea lui Ghilgameș istoria nu merge în nicio direcție. Totul este o reprezentare ciclică, cu variațiuni minore, așa cum vedem în natură, iar poveștile au loc într-o stranie buclă temporală: povestea lui Ghilgameș se termină acolo unde a început
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
reprezintă dragostea și magia. Este venerat Zamolxis, zeu traco-get, sclavul lui Pytagora, după unii, rege al dacilor, după alții, daimon getic. Odată cu procesul creștinării, în secolul I, modul mitic de gândire teogonică, cosmogonică și antropogonică este puternic marcat de învățătura iudeo-creștină. Prin urmare, miturile ca realități culturale complexe, indiferent de spațiu geografic de exprimare, de factură spirituală, oferă răspunsuri la întrebări legate de crearea lumii divine și profane, a omului, de modelele vieții lui trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
rădăcini 5 în plus, sacralitatea reprezentată de Soare a permis, în vremea sincretismului greco-oriental, o îndrăzneață reelaborare teologică și filosofică, astfel încât s-ar putea spune că zeul solar a fost ultima teofanie cosmică ce avea să dispară în fața expansiunii monoteismului iudeo-creștin. 6 Adăugăm că, mai târziu, omul, ca făptură terestră (GHCMON), se opune în Occident ființelor celeste, în vreme ce în Orient găsim o concepție despre om ca făptură rațională, (MCNU), opusă animalelor; cf. Devota, Origini indo-europene, pp. 264 sq. 7 E. Benveniste
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nu a jucat decât un rol secundar în reflecțiile cu privire la "justiția" lui Zeus. Or, problema "justiției" divine, cu corolarul său, "soarta" omenească, pasiona gândirea greacă de la Homer încoace. 87. Omul și destinul. Semnificația "bucuriei de a trăi" Judecată în perspectiva iudeo-creștină, religia greacă pare să se fi format sub semnul pesimismului: existența umană este, prin definiție, efemeră și încărcată de griji. Homer compară omul cu "frunzele rostogolite de vânt în țărână" (Iliada, 6,146 sq.). Comparația este reluată de poetul Mimnermos
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
practicii sociale în lumea secularizată a societăților postmoderne sunt multe și în aparență extrem de puternice. Gândirii sociale creștine i se impută următoarele trăsături: 1. Gândirea socială creștină e anacronică întrucât e generată într-o societate și într-o cultură (tradiția iudeo-creștină milenară și presupus "arhaică") care nu mai structurează în mod caracteristic societatea prezentă și viitoare. 2. Gândirea socială creștină e anistorică, întrucât se bazează pe premise "metafizice" (nedemonstrabile, fixe și imobile, contrastând cu "faptele" empirice și cu impulsurile de emancipare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
caută însă înălțimea creștină în această descriere? Mai ales astăzi când multiculturalismul, toleranța religioasă obligatorie și ideologia nefastă a "corectitudinii politice" par a face legea. Cu atât mai mult cu cât istorici avizați vorbesc, de fapt, de o rădăcină profundă iudeo-creștină a spiritului european, de o moștenire modelatoare care integrează în primul rând Cartea (to Biblon) și tradiția comentariului nesfârșit, profund și sofisticat, al tradiției talmudice, alături de misterul efervescent, formator și nemuritor, al învierii christice. Însă o chestiune atât de complicată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
indiferent de calitatea ei le-a fost utilă. În ce sens? Au ajuns să cunoască subtilitățile propriei lor religii pe calea ocolită a spiritualității străine. Mai mult: mișcarea hippy, așa cum scrie Mircea Eliade, a redescoperit inconștient după secole de dominanță iudeo-creștină dimensiunile ocultate în timp ale religiozității de tip cosmic (hierogamiile precreștine, sacralitatea naturii, religiozitatea nudității și sexualității). Fascinant este faptul că ele au supraviețuit timpului și istoriei, izbucnind neașteptat în cele mai stranii și neașteptate ipostaze. În acest sens sunt
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
crengile înălțate spre cer, arborele este îndeobște socotit un simbol al raporturilor ce se stabilesc între pământ și cer. în acest sens, el are caracterul unui centru, ceea ce face ca "arborele lumii” să fie sinonim cu "axa lumii”. în tradiția iudeo-creștină, el reprezintă stâlpul pe care se sprijină casa, sau coloana vertebrală ce susține corpul omenesc, templul sufletului. Ca simbol al pomului vieții este la origine "o imagine a androginului inițial [...]. La rândul lui, arborele scorburos, ca și arborele cu frunziș
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
alegerii pe dualități mai mult sau mai puțin antagoniste, valabil pînă în modernitate, s-a ivit modelul alegerii pe multiplicități luxuriante, dar calitativ omogene, scanate de consumatori. Gîndirea europeană modernă își recunoaște totuși drept rădăcini filozofia Greciei vechi și tradiția iudeo-creștină, ambele dominate de ideea Unității, de căutarea Unului, de aspirația persoanei spre totalitate. Cu geometria ei, atotprezentă în civilizația europeană, crucea este imaginea alegerii care eliberează de dualitatea disjunctivă. Cu pregnanța celor două dimensiuni ale sale, ea ne pune în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o dăruiește celui încercat de nenorocire. Dar în desfășurarea unei nedreptăți pînă la capătul posibilităților ei peste care se boltește rectificarea divină el citește mai cu seamă proiecția antitetică a misterului : ai văzut lucrurile Lui paradoxale? 4 Toposul platonician și iudeo-creștin al dreptului batjocorit stă, de asemenea, în centrul filozofiei religioase a Simonei Weil. Ca mecanism al forței și al necesității care îl strivește pe cel drept, lumea oglindește indiferența/imparțialitatea divină. Ca mecanism al forței și al necesității fără putere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lucru derivă atât din faptul că expresia "Dumnezeu" este definită ori, asupra unui nume, nu se poate aplica operația definirii, cât și din aceea că nimeni nu a fost în stare, în ciuda tuturor eforturilor, să descopere care este numele divinității iudeo-creștine. Moise însuși a încercat să afle numele divinității dar fără succes. Zis-a iarăși Moise către Dumnezeu: "Iată, eu mă voi duce la fiii lui Israel și le voi zice: Dumnezeul părinților voștri m-a trimis la voi... Dar de-
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acord) o alternativă tristă și periculoasă. Aici, în salvarea ecologică a societății, în recuperarea secundarului, a marginalului, a eterogenului, aici pot avea un rol benefic producțiile literare și culturale. Umanismul creștin se regăsește inevitabil în fruntea acestor discuții, deoarece tradiția iudeo-creștină a fost și este, mai mult decît altele, strîns legată de "modernizare": în parte a adăpostit-o, în parte a luptat cu ea. Totodată, principiul subsidiarității a apărut în interiorul acestei tradiții. El poate fi aplicat cu succes nu numai în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vestică, aflăm alte două rațiuni structurale de mare profunzime care i-au asigurat Europei prioritatea la nivel global: "Una, modul în care ea a fost impregnată și modelată de categoriile de percepție și mecanismele de gîndire specifice punctului de vedere iudeo-creștin. De pildă, oamenii care trăiau în interiorul orizontului existențial promovat de Biblie și scrierile adiacente au trebuit să internalizeze conceptul unei divinități destul de abstracte, cel puțin în comparație cu multiplicitatea animist-panteistă a religiilor tradiționale pe care o găsim în Grecia și Roma Antică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dat Neamurilor putere de pătrundere ca să priceapă minunile tale”, adică atunci lucrurile erau cunoscute, că ivriții puneau la cale o mare escrocherie în dauna religiei și filozofiei geților, golănie cunoscută de toată antichitatea pînă în anul 380, cînd cultul satansit iudeo-creștin a fost impus prin foc și sabie ca religie oficială în imperiul roman iar toate discuțiile și documentele despre acest subiect au fost interzise sau distruse. Documentul sadochit, un alt manuscris ce dă informații prețioase despre Frăția Noului Legămînt, a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cerească -sau cetatea vieții vii cum apare pe tăblițe - după o călătorie a sufletului pe Pământ unde a fost întrupat în om. Conceputul este unic în cultura lumii și aparține numai teozofiei mioritice. Textul surprinde o realitate pe care biserica iudeo-creștină a dorit să o falsifice și să o ascundă pentru vecie, creștinismul ca religie și practică de cult nu are nimic în comun cu pretinsele revelații drăcești ale unor plăsmuitori fanatici ivriți. Credința este una monoteistă legată de cultul luminii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]