2,450 matches
-
Domnului Isus de pe Calvar. Mă rog ca toți să gustăm din fericirea vieții veșnice încă de aici de pe pământ și să avem în față întotdeauna viața Domnului nostru Isus Hristos și să călcăm mereu pe urmele Lui. Doamne ajută! Doamne dă izbândă! Marina GLODICI Cluj-Napoca 4 martie 2014 Referință Bibliografică: Marina GLODICI - DESPRE ÎNCHINAREA NOASTRĂ / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DESPRE ÎNCHINAREA NOASTRĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1394969081.html [Corola-blog/BlogPost/353587_a_354916]
-
un paroxism de justiție, deteră dreptate satului Sân-Petru contra pretențiunilor coloniei săsești. Astfel, victoria rămasă în partea românilor, care n-ar fi avut alta de făcut, după cursul ordinar al lucrurilor omenești, decât a se întoarce acasă bucurându-se de izbândă și lăudându-se că au pățit-o sașii. Nu așa a făcut bunul popor românesc din satul Sân-Petru. Mulțămiți de a-și fi asicurat proprietatea lor cea strămoșească, românii se îmblânziră deodată, le păru rău de nevoia bieților nemți, și
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
mirosit a pâine” (Din mine). Poemele, intitulate „Lacrima iubirii”, capătă rang nobil, de noblețe izomorfă cu „Poemele din templu”. Iubirea, tema predilectă, excelează și abundă cele două înfăptuiri livrești, estetice. Fuga în romantic, întoarcerea la armonie, se face cu mare izbândă eminesciană, în la gura șoaptelor prea pline când dă în fruct cuvântul să-și cânte taina-n rime. Lirism clar exprimat clar. „Eul” se implică total pentru a reda stări de suflet și tensiuni...sentimentale. Eul liric care se autoreflectă
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
pentru lupii flămânzi și eretici. Suspină cu jale, cu lacrimi de sânge, Un loc de odihnă la tine-L aduce... Susur divin cântă dulce-o colindă, Haide, străine, primește-L în tindă! Renunță la pofta ce-n sclav te preface, Izbânda-i iubirea ce mintea-ți desface: Simțirea-ți cuprinde-ntr-o flacără vie, Tainica-I Jertfă ți-e dar pe vecie! Omule bun, hai, primește-L degrabă, Suflet curat - EL să-ți fie podoabă! de Remus Petrache (Colegiul Național „Teodor
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1465799988.html [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
cine-i regizorul ce-a rânduit tulpini? Din palma lui Iisus coboară filosofii antici: Nu-n petale, în ghimpii dresați și arini. Vântul de-acasă, de la țară, cel de sub fereastră Mătură colbul de lângă Ștefan cel Mare. S-a înălțat în izbândă Pasărea măiastră A trupului tânăr, și-i fără ajutorare. Buzele de viscol pe flăcări le lipesc: Deloc nu mă frige. Se frige însuși focul De dorul meu nestăvilit îl molipsesc - Și rugul nu-și mai află locul. Mi-i ținuta
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
vale, adâncind bucuria de a fi, în raiul ăsta mare. Te scald cu privirea pământ umbrit între cer și mare. În suflet doare urma pașilor acestui neam călăuzit de glasul Tău mare. Doamne, în rugă-ți cerem iertare cu tărie, izbândă și glorie să dai României! Îmi este și-mi va fi mereu dor, de visul pe care l-ați ucis, voi cei mulți și goi, voi care ați hrănit doar cu iluzii, luând de secole și sângele din noi. Vai
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
râd în hohote.). SABINUS ( Către Licinius.). Aaa ... Poate cumva generalul să-mi ia înainte!? Dar, când îl văd pe gânduri stând, fără cuvinte, Fără un grai tăioas, fără o vorbă blândă, Îmi pare că el singur s-ar îndoi de izbândă. LICINIUS ( Se ridică.). Mă înveselesc glumele voastre, de aici, E bun mijlocul ... amici. Se cade să fim, însă, cu multă sârguință Și mai ales cu destulă săbuință. Poate lucrul la Drubetic s-a terminat Constructorul Asiatic e neînfricat. Opera cea
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
și se pierde în desiș, Ochi timizi de fetișcana,urmarindu-l pe furiș Tot alaiul se grăbește să ajungă pe fugar Ce a înfruntat și îndrăznește să plece fără habar. Gest de mână tremurânda,pavăza în calea lor Vine netezind izbândă pentru craiul munților. A trecut că vântul vremea vânătorilor ce au fost, Intamplatu-sa aievea,parcă fără nici un rost. Zi de vară din alt timp,începe a se îngâna, Raze calde de alint,răscolesc din nou pădurea. Se arătă pe
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1445939038.html [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
sunt și alte motive. Neamul nostru a fost întotdeauna un neam credincios. Cercetătorul atent și fără prejudecăți poate descifra în psihologia neamului românesc o puternică tendință de a-și judeca sub unghiul religios creștin, desfășurarea istoriei sale proprii. Înfrângerile și izbânzile sale nu sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
sunt puse în legătură numai cu împrejurările și cu oamenii, ci și cu puterea Lui Dumnezeu. Pentru strămoșii noștri, o înfrângere, o năvălire de lifte străine, era și o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru cine știe ce abateri ale obștei; iar o izbândă era în primul rând dovada că Dumnezeu le-a fost într-ajutor. Și după cum în vremuri grele nu le lipsea căința, tot așa în vremuri bune țineau să-și arate recunoștința față de Dumnezeu. Și și-o arătau mai ales zidind
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
buchet de flori albe, buchet mare cât o inimă de româncă, se-nclină în fața sfințiților slujitori. Dintre flori s-a auzit voce grăind cuvinte de recunoștință și supunere față de trudnicul vlădică Nicolae, cu adaus de urări de și mai mari izbânzi în viitor. Prinos al sufletelor recunoscătoare, superbul buchet de flori albe s-a aplecat așternându-se pietrei de temelie: îl depusese D-na Tina, în numele Societății Femeilor Ortodoxe din Beiuș. Rugăciunile sfințirii pietrei de temelie se înalță în unde cucernice
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Bălan - Glen Ellyn, Chicago scriitor, muzicolog, pictor, membru ARA, USR *** Se știe că, din totdeauna, copilăria a fost anotimpul viselor. Ce poate fi mai frumos decât un vis împlinit? Și iarăși se știe că, visele din copilărie au șansă de izbândă. Ne-o mărturisește și un copil talentat și perspicace, George Nicolae Stroia, al cărui vis - acela de a scrie o carte - s-a împlinit, în chip minunat. Aceste povești sunt scrise pe azur. Sunt scrise cu vată din nori, cu
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Elevul_scriitor_george_ncolae_mihai_marin_1363509456.html [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
neștiută, Numai de pieptu-i viteaz arhicunoscută... Un om cu-n crez ce n-a căutat a sa valoare, Doar vitează țara în ochii altora să fie Mare! C-a fost mică în fapt și mare trează la căutat, Turban fără izbândă ce mari neliniști a aflat... Încolțit fiind dinspre toate colțurile lumii, Înfricoșat din frica de prejudecățile țării, Că doar cauta-vă a pune viețile în primejdii, Pentru faima lui, lipsită de orice sfinte nădejdii..? Vroind să-npace pe orișice bade ce
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432299701.html [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
nesiguranță, iar poemele se zidesc elegiac. Deci masculinul este cețos, inactiv, puțin prezent, greul poemelor împlinindu-l femeninul , care din când în când obosește, de atâta iubire. În totul tot, noul volum al poetei Vasilica Ilie se constituie ca o izbândă a drumului său liric și, în context, al generației căreia aparține. Iată, aici, un text (din multele), demonstrativ: Dezamăgire Ah, mi-e greu iubite să cred că rolul nostru, pe care l-am jucat pe scena vieții a fost iubirea
PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) by http://confluente.ro/Vasilica_ilie_1405866997.html [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
-
tineri ...iscat altar de sori care trudesc îți mulțumesc - Van Gogh - îți mulțumesc! HRISTOS POETUL n-a dulgherit și n-a mâncat slănină ci-i vizionar Poet - zidar al rănii: a-nchipuit cu truda Lui senină pe Omul-Munte - viscolind dihănii izbânda Lui - mutând zări și istorii smulgând din pântec - mirul de lumină preschimbă crima în arcada florii: schilodu-acum e flutur fără vină! cultura leprei - cumpăna orbirii prin cuvântare-s turnul de văzduh: căci Golgota-i veninul nou-privirii și înflorirea cărnii în Sfânt
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (2) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1424754006.html [Corola-blog/BlogPost/380521_a_381850]
-
medicală, moment în care multe lucruri interesante ar putea fi descoperite. Fizicienii, matematicienii, medicii, istoricii și filosofii, cu toții ar trebui să-și dea mâna și să coopereze pentru a face noi descoperiri. Științele luate separat au șanse mai mici de izbândă, dar lucrând toate precum componentele unui mecanism sau organism, luate la un loc, acestea ar putea genera o eficiență mult mai ridicată pentru viitoarele descoperiri ale omenirii. Poate că este mai puțin important pentru noi dacă timpul există sau nu
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1462514684.html [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
Însfințească-mi-i țărâna”, Poezie patriotică, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2011. Ediție îngrijită de Mariana Cristescu, Prefață de Lazăr Lădariu, Editor: Nicolae Băciuț O nouă carte de-a prodigiosului poet Mircea Dorin Istrate este nu numai o surpriză plăcută, dar și o nouă izbândă pe tărâmul literaturii românești, cu atât mai mult cu cât, ea tratează o temă fundamentală, neglijată pe nedrept în ultimii douăzeci de ani, tema iubirii de patrie cu toate specificitățile ei, a cinstirii limbii române, a mândriei de neam și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
E vorba legănată a carului cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de atunci, pe ultima sută de metri, i-a schimbat numele din Mitică în Dumitru, iar Prunariu a fost obligat să se semneze cu un singur prenume, Dumitru, iar astăzi, de cosmonautul Dumitru Dediu nu se amintește mai deloc. Pentru izbânda sa, cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu a primit decorația de erou al RSR și decorația de erou al URSS. De asemenea, a primit titlul de cetățean de onoare al mai multor orașe din România. Predestinat sau nu pentru zborul cosmic, astăzi, gl
PATRIA MEA ESTE COSMOSUL! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1411832190.html [Corola-blog/BlogPost/373571_a_374900]
-
sculptată e de dalta Veșniciei în cunună. Viața mea cu Viața Ta, Au în ele veșnicia, Și-mpletit-au lanț de viață, Ce cuprinde omenirea. Voia mea cu Voia Ta, Contopitu-s-au de-o viață, Jertfa mea prin jertfa Ta, E izbânda cea măreață. Moartea mea cu moartea Ta, S-au legat pe totdeauna Și prin îndurarea Ta Cunoscut-am Învierea... Și-a destinului unire, Ce ne leagă pe vecie Pe deplin și-n mod sublim... Ca mireasa de-al ei mire
NETĂCEREA VIEŢII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1437467658.html [Corola-blog/BlogPost/374950_a_376279]
-
conjunctura Generalul (viitorul Mareșal) Ion Antonescu, Conducătorul Statului, către care se îndreptau acum speranțele nației, era perceput ca fiind într-un fel întruchiparea căpeteniei care, în momentele dramatice ale neamului, a apărut de fiecare dată și a condus poporul spre izbândă. U.R.S.S., care-și avea spionii și agitatorii bine plasați în România, și în mod special în Moldova, căuta să folosească această „coloană a 5-a” (așa cum mai târziu a folosit-o și în perioada comunistă) pentru destabilizarea țării pe
Pogromul de la Iaşi din iunie 1941. Date şi documente (5) by http://uzp.org.ro/pogromul-de-la-iasi-din-iunie-1941-date-si-documente-5/ [Corola-blog/BlogPost/93448_a_94740]
-
ipostaze majore ale eu-lui său liric, subtil întrețesute și anevoie măsurabile la «cumpăna sufletului»:Îndrăgostitul, Întemnițatul și Înstrăinatul”[2]. Deși reflecțiile lirice par mai valoroase, totuși paginile de proză scot în evidență imagistica bogată, preocuparea pentru universul romanesc autentic, pentru izbânda ideilor novatoare: „Poet, prozator, dramaturg, eseist,(n. 1939) este genul literatului complet, chiar dacă nu toate experiențele sale creatoare plac sau îl reprezintă deopotrivă. Eu unul mărturisesc că deși i-am citit cu interes și reflecțiile aforistice, și încercările dramatice (Fără
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
ajută pe cei ce-n Ea nădăjduiesc. Sortită de-a mă naște la sărbătoare, Când Maica Mântuitorului s-a născut, Același nume purtându-l cu onoare, Ocotitoare mi-a fost în necunoscut. Cu spiritul creștin m-a purtat prin lume, Izbândă să aflu-n muncă, prin credință. Pe Maică rugând-o, pașii să-mi îndrume, Forță și tărie îmi dădea-n ființă. Că deseori din rugă primeam ajutor, Cu ochii de recunoștință lăcrimând, La prăznuire scriu mesaj înălțător; Izbândă să-mi
ÎNTÂMPINAREA NAȘTERII MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1473239317.html [Corola-blog/BlogPost/375826_a_377155]
-
prin lume, Izbândă să aflu-n muncă, prin credință. Pe Maică rugând-o, pașii să-mi îndrume, Forță și tărie îmi dădea-n ființă. Că deseori din rugă primeam ajutor, Cu ochii de recunoștință lăcrimând, La prăznuire scriu mesaj înălțător; Izbândă să-mi dea și-n gândul agonizând. Din lăcaș de-nsingurare sufletească, Cu năzuință sacră las mărturie De obiceiuri din lumea creștinească, Pe-a vieții cale din fragedă pruncie. Cu smerenie duc în sufletul pribeag, Soarta ce-am primit-o cu-
ÎNTÂMPINAREA NAȘTERII MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1473239317.html [Corola-blog/BlogPost/375826_a_377155]
-
acoperit pe anumite locuri de verdele copacilor. Privind atent ai impresia că vezi marinari sau conți englezi care coboară din corăbii și se îndreaptă grăbiți spre castel. Urcând pe alei, printre copaci de diverse specii poți ajunge la vilele „Suita”, „Izbânda”, „Ciuperca”, toate construite în stil tradițional bulgăresc. Pe terasa vilei „Suita” poți poposi pentru a te odihni sau admira peisajul. În fața ei se află copaci înalți printre ale căror frunze se zărește culoarea albastră a mării, pe latura estică gladiole
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]